504 matches
-
poată discerne între, de exemplu, Paul Goma și Mihai Beniuc primul, un cunoscut opozant al regimului, urmărit o viață de Securitate, închis în cîteva rînduri pentru opiniile sale și, în final, expulzat din țară, al doilea, un colaboraționist asiduu, un rapsod penibil al noii puteri. Publicarea unor astfel de dosare ar spulbera perdeaua de ceață creată de astfel de Cărți Albe (?). Din cele cîteva pagini publicate în "Apostrof", din Dosarul 64 se constată realizarea unei rețele foarte dese de informatori și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la Paris. Apoi Cioran care, e drept, arunca fulgere asupra României și a originii sale - ca o formă isteric-genială de a iubi spațiul acelei mărginimi a Sibiului, unde tatăl său oficia ca preot român (loc, spațiu de unde a venit și rapsodul Goga!Ă, dar nu l-am auzit niciodată separându-i pe creatorii români între „membri sau nemembri de partid” sau stând să vâneze unele alunecări sau tributuri politice ale unor Vianu, Sadoveanu, Călinescu, Preda, Nichita Stănescu!... Ceea ce Eug. Ionescu și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și nobil. Cartea bună ar urma s-o scriu de acum înainte. Cine știe! În ultimul timp au căzut în jurul meu o serie de prietini. Odihniți-vă, în sfârșit, suflete trudite! Ibrăileanu, Stere, Topîrceanu, Pătrășcanu..." La a șaptezecea aniversare a rapsodului, G. Călinescu rostea la Academie un elogiu vibrant: "Te vor cunoaște peste veacuri omul de la munte, cel de lângă ape și cel de la câmpie (...). Rugina nu va roade slova ta. Vei pluti peste Styx." Îndată după decesul clasicului (19 octombrie 1961
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
literatura română din secolul al XIXlea, autor al unei opere rapsodice în care se manifestă un scriitor cult, o conștiință spontană, un moralist clasic, dublat de un umorist spumos, de o jovialitate cuceritoare. Considerat, rând pe rând, culegător de basme, rapsod popular, geniu oral etc., Creangă scăpa, în mod evident, unei caracterizări unice. Opera să nu se raportează la nimic din ce s-a scris în literatura română, considerându-se într-un microunivers închis și inexplicabil, suficient sieși. Ibrăileanu îl numește
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
-l datoram celor care-mi respectaseră opiniunea și independența, căci nimeni nu mi le ceruse. Evocând luminosul epizod din domnia lui Mircea, pentru a-l opune, prin contrast, timpurilor de față, Eminescu exclamă: "De-așa vremi ne-nvredniciră cronicarii și rapsozii..." Evocând la rândul meu, cu lucrurile pe care le-am povestit, moravurile și libertățile de acum câteva decenii, am impresia că distanța care ne separă de ele e mai mare decât cea dintre prezent și epoca lui Mircea. De ce n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pentru el un cadou nesperat. De asemenea, voi deveni un telespectator fidel al lui Tănase și Dinescu și promit că, măcar în zilele acestea binecuvântate, nu mă voi mai gândi niciodată la Lolek și Bolek. În cinstea domnului Grigore Leșe, rapsodul atât de drag intelectualilor bucolici, voi face o vizită la garderoba Operetei Române șimi voi închiria de acolo un costum folosit în spectacolul Ana Lugojana. Mă voi îmbrăca cu el și, transformat astfel întrun om de bizuială, voi hori de
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
să vorbească numai în regionalisme. Apropo de vorbirea lui „țărănească“, am văzut la un moment dat în emi siunea lui o scenă de tot hazul. Grigore Leșe îi pune o întrebare - pre limba „țărănească“, desigur - unui țăran, un fel de rapsod popular, iar acesta nul înțelege. (Ceva de tipul „Bade, tu când horești?“ „Ce să fac?“ „De horit, tu când horești?“ „Adică, ce vreți să spuneți?“ „Când te apucă pe tine dorul să cânți?“ „Aaaa, păi ziceți așa!...“) După ce lam văzut
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
măsură să cânte un cântec popular este un om al satului. Dar nu orice om al satului, ci unul căruia părinții iau transmis acest har - așa cum este cazul lui, care a primit de la mamă talentul (mama lui era și ea rapsod). Până la urmă, demonstrația lui te conducea la o singură concluzie: cel mai potrivit să cânte cântecul popular este un individ care sa născut în satul lui Grigore Leșe, din părinții lui Grigore Leșe și a studiat oboiul la Conservator. Adică
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cântecul popular este un individ care sa născut în satul lui Grigore Leșe, din părinții lui Grigore Leșe și a studiat oboiul la Conservator. Adică Grigore Leșe însuși. Și nu, cântul popular nu se cântă la Ateneu (unde probabil că rapsodul nostru nu a ajuns până acum), urcat pe scena Ateneului încetează să fie cântec popular, dar poate fi cân tat în sala nu știu cărei filarmonici din Germania, unde Leșe a avut - spune el - un succes nebun. Văzândul pe Grigore Leșe cum
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
un fals țăran - și poate că aici este toată explicația. (Sau poate că nu.) În săptămâna următoare, invitata lui Horia Roman Patapievici la emisiunea Înapoi la argument a fost Annie Bentoiu, o orășeancă getbeget, a cărei mamă a fost nu rapsod popular, ci elvețiancă. (Annie Bentoiu, soția lui Pascal Bentoiu, este o exce lentă traducătoare și autoarea unor volume de memorii despre începuturile comunismului în România Timpul ce ni sa dat.) De data asta, am putut vedea un adevărat spectacol al
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Roman); Costică Avădănii (Vlad); Ion Burghelea (Sofronie); Constantin Drăgoi (Ioan); Mihai Comănescu și Ștefan Secară (Francisc); Nelu Andoniu (călugăr tînăr); Ion Chioreanu și Mișa Simionescu (Musa Celebi); Gheorghe Herescu (Însoțitorul lui Musa); Ion Vrînceanu (fierarul și ciobanul Cucu); Florin Sava (rapsodul); Aurel Chiculiță, Nicolae Borș, Grigore Petcu, Nicolae Taciu și Ștefan Secară (boieri); Adrian Boroș și Ștefan Jianu (copii de casă); Gheorghe Borș, Ion Candrea, Cicerone Chiscop, Petrică Olaru, Gheorghe Manole, Jan Armeanu, Dumitru Petrea și Constantin Chelaru (soldați); Florin Sava
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Cei mai buni critici de film, aceia care pot fi citiți (și recitiți) și după zeci de ani de la apariția filmului și a cronicii (cum o citeam eu pe ea), nu sînt cei mai buni diagnosticieni, ci cei mai buni rapsozi. în fond, criticii trebuie să facă ceea ce fac și alți scriitori : să-ți împărtășească ceva ce-au trăit intens și la care au meditat îndelung, într-o manieră care să lumineze și să clarifice ce-ai trăit sau ce-ai
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Al. P. Arșinel și-a încheiat socotelile în 1996, trecând spre cele veșnice. Deși niciodată n-a plecat din satul în care s-a născut, a profesat și a murit, meritele învățătorului din Dolhasca au fost cunoscute pe plan național. Rapsod, recita, cânta și interpreta diverse roluri în piesele pe care le-au pus în scenă amatorii locali, laureați de mai multe ori la bienala „I. L. Caragiale”. A cercetat necontenit trecutul local, fructificându-și investigația în câteva articole. Cele mai multe dintre cercetările
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
un contur. Așa erai, dar timpul ți-a modelat conturul, Și incendiul ce-n tine mocnea de veșnicii, Înflăcărat deodată a luminat azurul Și ale mele negre și mari melancolii. Așa erai pe vremea întîiei aurore, Pe când eu, negrul greier, rapsodul fără glas Ce te cînta-nstrunîndu-și elitrele sonore, Așa am fost de-a pururi și-același am rămas. Eu sunt întîiul sunet care-a trezit ecouri Făr-a trezi pe lume fiorul unei uri, Rapsodul ce-a rupt pacea înaltelor platouri Și-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vremea întîiei aurore, Pe când eu, negrul greier, rapsodul fără glas Ce te cînta-nstrunîndu-și elitrele sonore, Așa am fost de-a pururi și-același am rămas. Eu sunt întîiul sunet care-a trezit ecouri Făr-a trezi pe lume fiorul unei uri, Rapsodul ce-a rupt pacea înaltelor platouri Și-a deșteptat visarea funebrelor păduri. Ca într-o seră caldă trăiam punctând tăcerea, Privind plin de uimire cum vremile în mers Înalță continente ori pregătesc căderea A cine știe cărui fragment de univers. Părea cum
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sale, despre febrilitatea, entuziasmul și generozitatea lui, despre nesiguranțele pe care le masca prin histrionism, în fine, despre deșertăciunea încercărilor și ambițiilor sale. „Poet provincial”, era în același timp un poet însetat de piscuri și de zări largi. Trubadur și rapsod! *„Am și eu uneori ca multă lume gînduri de nemărturisit” (Caragiale, vezi: Restituiri, p. 308). Da, fiecare din noi are „son jardin secret”, colțuri sufletești cu porți sigilate, care în anumite cazuri închid splendori, în altele „mizerii”, lucruri urîte și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să schițez ființa acestor oameni ai Băii noastre, Într-o modestă Încercare monografică. Până-n prezent, n-am izbutit să tipăresc această expunere a mea În care se spune numai adevărul și nu „O istorie pe ape”, cum zice strălucitul nostru rapsod, pentru ca ea să poată fi un bun mijloc de scos bani... De-aceea, am dactilografiat-o În trei exemplare ilustrate cu fotografiile monumentelor și persoanelor despre care se pomenește În text. Unul dintre aceste exemplare mi-a fost cerut de către
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
târziu în volum, arată înclinație spre confesiune și meditație: toamna, peisajul aburit al serii, melancolia tinereții fugare, în formele de expresie ale unui sentimentalism cenzurat. Începând cu 1948, D. se pune fără rezerve în slujba regimului comunist, devenind unul dintre rapsozii lui cei mai înfocați și mai recompensați (în 1949, 1950 și 1951 e laureat al Premiului de Stat, în 1974 și 1978, e distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor etc.). Lungi compuneri epic-discursive exaltă lupta împotriva „dușmanilor poporului” (partizanii anticomuniști din
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
literatură străină (1976) ori Scriitori scandinavi și alte eseuri (1980) o dovedesc cu prisosință. Armonioase interferente de metodă realizează și cele patru monografii: Leonardo da Vinci (1957), Ovidiu, poetul Romei și al Tomisului (1960), Rabelais (1963) și Federico García Lorca. Rapsodul (1981). Menținându-se între istoria literară și literatura propriu-zisă, primele trei monografii cvasiromanțate sunt construite cronologic, viața artistului monografiat derulându-se cursiv într-un cadru socio-cultural care o explică; perioadele mai sarace în documente probante sunt completate eseistic cu supoziții
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
cărți, personaje, București, 1969; ed. București, 2002; Ovidiu, Romă, 1971; Teatrul de la origini și până azi, București, 1973; ed. (Istoria teatrului universal), București, 2000; Eseuri de literatură străină, Cluj-Napoca, 1976; Scriitori scandinavi și alte eseuri, Cluj-Napoca, 1980; Federico García Lorca. Rapsodul, București, 1981; Istoria culturii și civilizației, I-IV, București, 1984-1995; ed. 2, I-XI, București, 1998-2003. Traduceri: Elsa Triolet, Cuceritorul, București, 1946; Selma Lagerlöf, Cartea legendelor, București, 1946; Renata Vigano, Vine barza!, București, 1955 (în colaborare cu Florin Chirițescu); J.
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
neastâmpăr iscoditor”) relevă un voluntarism perpetuu, lipsit de orice trufie, vizând cauze ale nației. Polivalent și contradictoriu, nici o formulă totalizantă nu-l cuprinde. Cu mai mult patos social-istoric decât Coșbuc și Goga, de un energetism whitmanian foarte prizat în epocă, rapsod și novator al sintaxei poetice - ceva din C. pare să fi însoțit răsucirile interioare ale lui Blaga, dar și sunetele de final arghezian. Puțin și tendențios comentate, deloc republicate până la ediția din 1991 a lui Alexandru Ruja, poemele ample apărute
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
ce am pe suflet (1996), este o radiografie a Securității, precum și a vieții literare contemporane îndeosebi din Banat. Multe pagini sunt consacrate evenimentelor din decembrie 1989, care au dus la răsturnarea dictaturii. Tangou la Piave (1990) recompune biografia tumultuoasă a rapsodului popular bănățean Luță Ioviță. Un alt rapsod popular al Banatului este evocat într-o carte ulterioară, Lacrimă de taragot (Viața romanțată a lui Luca Novac) (2000). Adio în septembrie (1995) este un volum de „mărturisiri” și memorii, având în centrul
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
radiografie a Securității, precum și a vieții literare contemporane îndeosebi din Banat. Multe pagini sunt consacrate evenimentelor din decembrie 1989, care au dus la răsturnarea dictaturii. Tangou la Piave (1990) recompune biografia tumultuoasă a rapsodului popular bănățean Luță Ioviță. Un alt rapsod popular al Banatului este evocat într-o carte ulterioară, Lacrimă de taragot (Viața romanțată a lui Luca Novac) (2000). Adio în septembrie (1995) este un volum de „mărturisiri” și memorii, având în centrul evocării pe poetul Damian Ureche. Sunt incluse
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
21 de ani, nu o femeie din saloane, ci o copilă născută din popul, sau cel puțin care trăia cu populul ș-a căreia inimă era ca a lui și cu dânsul"60. Astfel își explică disponibilitatea poetului pentru pasiunile rapsodului popular: pentru că a iubit în propria lui existență, a putut să înțeleagă iubirea cântată de țăran și să o comunice cititorului contemporan. Prin situarea la acest nivel al "izvoarelor" și al "tainelor inimii" se creează un cadru de oglindiri și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o metaforă a pocăinței“. Poezia și cântarea puse în slujba mântuirii Cântarea religioasă de la Oaste ocupă, de asemenea, un loc important. Fără îndoială, muzica rituală rămâne la locul ei inalienabil. Ea respectă anumite reguli și canoane, așa cum Sfinții și marii rapsozi ai Ortodoxiei au creat-o, asigurându-i o sacralitate rămasă și în zilele noastre la fel de vie și lucrătoare. Poporul nostru, dotat cu o sensibilitate artistică deosebită, și-a exprimat stările sufletești, dorința de a-L slăvi pe Dumnezeu nu numai
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]