1,382 matches
-
proeminent dintre eugeniști: Iuliu Moldovan, o personalitate ce a jucat un rol deosebit În crearea proiectelor de sănătate publică și În răspândirea asistenței medicale la sate, precum și ca autor al „canonului” bibliografic românesc: lucrarea Biopolitica. Moldovan nu era explicit nici rasist, nici antisemit, nici șovin În abordările sale. Față de extrema dreaptă, Moldovan este totuși semnificativ moderat (fiind mai degrabă tehnocrat), deși discrimina În anumite sensuri alte etnii și mai ales femeile. El avea o viziune mai aproape de statul bunăstării generale (dar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fiind mai degrabă tehnocrat), deși discrimina În anumite sensuri alte etnii și mai ales femeile. El avea o viziune mai aproape de statul bunăstării generale (dar selective, zic eu). Dar, după cum argumentează pertinent autoarea acestei cărți, Moldovan nu a criticat pornirile rasiste și antisemite ale altor eugeniști, așa cum nu a făcut-o nici Victor Babeș, personalitate care a promovat implicarea nediscriminatorie a statului În sănătatea publică. Este, cred și repet, simptomatic faptul că mulți oameni de valoare nu sunt moral coerenți În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
doilea război mondial și a potențialelor legături dintre medicii români și Holocaust. De exemplu, rasismul evident și agresiv al unora dintre adepții radicali ai eugeniei, cum ar fi Iordache Făcăoaru, indică posibilitatea unor legături Între astfel de idei și politicile rasiste Îndreptate Împotriva evreilor și romilor din timpul celui de-al doilea război mondial și Între aceste idei și Holocaust. Existența acestor legături nu poate fi Însă definitiv probată, atâta timp cât cercetătorilor li se refuză accesul la materiale de arhivă esențiale 4
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Moștenirea Holocaustului a determinat proiectarea unor preocupări cu o specificitate culturală clară asupra istoriografiei mișcărilor eugeniste la scară universală. Pe parcursul ultimului deceniu, studiile despre mișcările eugeniste au problematizat reprezentarea eugeniei ca fiind În primul rând o teorie fundamentată pe reacția rasistă Împotriva proliferării efectelor negative ale industrializării necontrolate. Cartea lui Stepan despre mișcarea eugenistă din America Latină examinează critic multe dintre presupunerile istoricilor precedenți, referitoare la precondițiile necesare apariției interesului pentru eugenie - o societate industrializată, cu o clasă de mijloc educată, solidă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
al guvernărilor efemere de dreapta conduse de Octavian Goga și apoi de A.C. Cuza. Nu este clar de ce Banu a acceptat această funcție, pentru că În lucrările pe care le-a publicat nu există nici un indiciu al adeziunii sale la ideologia rasistă sau la antisemitismul radical al celor doi politicieni. Totuși, faptul că a făcut această alegere arată că Banu nu găsea nimic problematic În asumarea unei atare poziții și că participarea Într-un astfel de guvern nu intra În contradicție cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că a făcut această alegere arată că Banu nu găsea nimic problematic În asumarea unei atare poziții și că participarea Într-un astfel de guvern nu intra În contradicție cu propriile sale idei, chiar dacă unele dintre lucrările sale critică ideile rasiste ale unora dintre autorii pe care Cuza Îi aprecia 73. Banu poate fi considerat În cel mai bun caz inconsecvent cu propriile sale susțineri științifice și În cel mai rău caz un susținător tacit al ideilor promovate de Goga și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să emuleze - atât cât permitea contextul românesc - ceea ce ei percepeau ca fiind spiritul admirabil de voluntariat motivat civic al americanilor 23. În comentariile pe care românii le-au redactat despre colegii lor americani, este remarcabilă absența oricăror referiri la aspectele rasiste și xenofobe ale unora dintre variantele teoriilor eugenice din Statele Unite. Chiar dacă s-a născut din contactul cu astfel de mișcări eugeniste deja consolidate, mișcarea din România nu era doar o continuare imitativă a tendinței europene generale din perioada interbelică de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Gobineau, Își susținea acerb acuzațiile la adresa evreilor, pe care Îi numea o plagă pentru națiunea română. Cuza a devenit cel mai fervent susținător al antisemitismului agresiv, pledând pentru ideea că evreii sunt o rasă diferită, extraeuropeană și inferioară 30. Opiniile rasiste ale lui Cuza despre evrei au rămas relativ constante și ele au constituit fundamentul ideologic al Ligii Apărării Național-Creștine și mai tâziu al Partidului Național-Creștin31. Viziunea lui Cuza despre obținerea purității naționale prin alungarea evreilor este Într-o oarecare măsură
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Andrei, sociolog foarte cunoscut al Universității din Iași. În sinteza sa din 1936, Sociologie generală, Andrei face o critică dură a teoriilor organiciste ale organizării sociale, construind, În realitate, o listă de acuzații subtile la adresa ideologiilor fasciste și a aspectelor rasiste și antiprogresiste ale acestora. Orientarea lui Andrei era, cu siguranță, mai liberală, proparlamentară și individualistă - mai aproape de Durkheim și Weber decât de Spengler. Autorul se temea de forța grupării mistice de dreapta din România, care ar fi putut slăbi puterea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În confruntarea cu colaboratorii săi (În special Făcăoaru și Herseni), care, Începând cu ultima parte a anilor ’30, au adus elogii antisemitismului natural și tradiționalismului conservator ale poporului român. Deja În acea perioadă devenise clară evoluția unei direcții exclusiviste, chiar rasiste printre unii dintre adepții eugeniei, a căror retorică a excluderii Îi apropia mai mult de Garda de Fier și alte mișcări politice de dreapta decât de poziția raționalist-clinică pe care Moldovan Încerca Încă să o apere. În 1926 Însă, discursul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de o poziție de acceptare a condiției moderne cu toate oportunitățile pe care le crea, dar și cu limitările pe care le impunea. În timpul celui de-al doilea război mondial, o concepție similară despre impozitare, alimentată Însă de o atitudine rasistă și specific antisemită, a determinat adoptarea unor politici care impuneau restricții dramatice Împotriva populației evreiești. Prin intermediul unor măsuri atât generale, cât și foarte specifice referitoare la proprietățile și posesiunile evreiești de orice fel, regimul Antonescu a reușit să confiște sume
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Totuși, Într-o manieră indirectă, viziunea sa despre felul În care trebuia regândită finanțarea statului, dar În special susținerea unui rol mai puternic, coercitiv al statului În raport cu cetățenii săi, a creat, Într-un fel, calea către interpretări mai exclusiviste, chiar rasiste ale ideilor sale. În cadrul aceleiași tematici a finanțării statului, Moldovan și-a Îndreptat atenția și asupra problemei salariilor angajaților din aparatul de stat. Întregul său argument se baza pe premisa inițială a nevoii imperative de a angaja acești funcționari pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fermă asupra antisemitismului mișcării eugeniste germane, deși autorul român considera În continuare că politicile germane ilustrează un standard de eficiență. Comentariile sale conținute Într-o notă publică pe marginea „statului etnic” par mai mult o Încercare de a scuza ideologia rasistă decât un efort de a distanța mai clar mișcarea eugenistă din România de cea similară din Germania: „Era nevoie de un atare ideal șde puritate rasialăț pentru a scoate Germania din decăderea și rușinea În care ajunsese din vina unei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Însă o tonalitate disonantă În contextul În care România aceleiași perioade avea câteva legi aprobate ce excludeau explicit evreii de la drepturile cetățenești pe criteriul sângelui - cu alte cuvinte, pe baza identității lor rasiale. La momentul când Moldovan scria despre subcurentul rasist din cadrul mișcării eugeniste germane, nu exista În România nici o voce puternică, demnă de luat În seamă, care să se opună antisemitismului din viața publică românească. Evaluarea precaută pe care Moldovan o face rasismului german era, probabil, motivată de propriul efort
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
izvorul de viață al națiunii noastre 81. Acuzațiile lui Făcăoaru identifică mult mai clar populațiile nedorite decât scrierile lui Moldovan și creează un sentiment imperativ al crizei legate de problemele eugenice În România. O astfel de poziție relevă modul profund rasist În care Făcăoaru Își reprezenta relațiile dintre etnicii români și ceilalți locuitori ai României. Temerile sale legate de criza eugenică și convingerea că era nevoie de o acțiune drastică și imediată s-au tradus Într-un Îndemn susținut și detaliat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sănătății națiunii. În același timp, el consideră și că sterilizarea este justificată de „argumente de natură biologică șștiințificăț”106. Banu prezenta o interpretare aparent nepartizană a teoriilor rasiale, respingând argumentele unor autori precum Chamberlain și Rosenberg, pe care le considera rasiste și neștiințifice, dar acceptând „o definiție somatică a rasei” ca fiind o colecție de caracteristici biologice particulare, stabile (ereditare), cum ar fi grupa sanguină 107. Banu Încerca să dea o definiție „obiectivă” conceptului de rasă, astfel Încât să nu poată fi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
O serie de articole publicate În România Nouă la Începutul celui de-al doilea război mondial relevă un aspect al ideilor lui Manuilă care nu a fost explorat deloc până acum65. În aceste articole, Manuilă se exprima În termeni puternic rasiști: Problema țigănească este cea mai importantă, acută și gravă problemă rasială a României... Tipul antropologic al Țiganului trebue definit ca un tip indesirabil, care nu trebue să influențeze constituția noastră rasială... Tipurile cari au ajuns În locuri de conducere și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fi dat elitei posibilitatea de a-și recăpăta vigoarea. În 1942, un alt adept al eugeniei, Simion Mehedinți, Își transformase și el retorica argumentelor de la accentul pus pe necesitatea de a realiza un control social mai strict la un ton rasist fără echivoc: A venit Însă timpul ca anarhia să Înceteze... Îndepărtarea Evreilor, a Țiganilor și a tuturor elementelor sartoide este cerută nu numai de higiena rasei, dar și de higiena socială și culturală a tuturor țărilor europene... Statul moden nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
timp Însă, politicile acestui regim față de evrei și minoritățile etnice În general sugerează existența unor legături cu pozițiile agresiv-restrictive ale unor adepți ai eugeniei, printre care Făcăoaru, Herseni și chiar Sabin Manuilă. Membrii mișcării eugeniste nu au criticat niciodată politicile rasiste ale regimului din timpul războiului, din motive evidente: fusese instaurată cenzura și este probabil ca eugeniștii să Îl fi susținut pe Antonescu din loialitatea creată de situația războiului, dar și din teama de Înfrângere În fața Uniunii Sovietice. Cu toate acestea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În minuta Întâlnirii fondatoare, se regăsesc ideile biopolitice ale lui Moldovan, exprimate Într-o formă mai concisă, dar cu mai multă intensitate: „Baza șstatuluiț o constituie legile vieții și normele expuse până aici, adică biopolitica. ...Biopolitica nu e ca concepție rasistă, rasa nefiind un scop sau un ideal și mai ales fiindcă neamuri unirasiale nici nu există”4. O astfel de afirmație releva o poziție cel puțin ambiguă a organizației față de situația minorităților din România, la acel moment. Cu toate acestea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dislocat romii care lucrau ca muncitori calificați sau necalificați și erau așadar „folositori” pentru comunitățile În care trăiau. Radu Ioanid propune o concluzie diferită, pe baza examinării aceleiași perioade. Pentru Ioanid, tratamentul romilor reprezintă un element În continuum-ul atitudinilor rasiste care Îi caracterizau pe reprezentanții autorităților administrației publice, centrale sau locale 7. Este important să observăm că nici unul dintre studiile menționate nu face o legătură directă Între atrocitățile comise de guvernul României Împotriva evreilor și romilor și lucrările autorilor eugeniști
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vezi Larson, Sex, Race, and Science; pentru Marea Britanie, vezi Mazdumar, Eugenics and Human Failings. În Germania, Înainte de 1933, exista o mai mare diversitate În modul În care mișcarea eugenistă reprezenta relațiile sociale, dar, o dată cu preluarea puterii de către regimul nazist, preocupările rasiste au devenit predominante; vezi Weindling, Health, Race and German Politics. Mișcarea eugenistă din România a avut unele trăsături particulare, printre care cea mai importantă era obsesia pentru amestecul etnic dintre români și maghiari, În Transilvania. Adepții eugeniei din Regat nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
79. Pantelimonescu, Statutul evreilor, 71. 80. Pantelimonescu, Statutul evreilor, p. 71. Preambulul acestei legi face referiri directe la legile din 1935 din Germania, care sunt recunoscute ca inspirație, afirmând apologetic că „poporul german este și trebuie să fie o entitate rasistă”. 81. „Regimul medicilor, Extras din Decretul-lege nr. 3789/1940 pentru organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor (dispozițiunile referitoare la medicii evrei)”, În Pantelimonescu, Statutul evreilor, pp.121-131. 82. Al. Popovici, „Problema sănătății În statul legionar”, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pp. 15-17, 19-29. 4. Moldovan, fond personal, Iuliu Moldovan, dos. 3, p. 15. 5. Vezi capitolul 6. 6. Viorel Achim, Țiganii În istoria României, Editura Enciclopedică, București, 1998, În special pp.133-142. Autorul nu Îl identifică pe Moldovan cu ideologia rasistă Împotriva romilor și evreilor, ci folosește doar citate din Iordache Făcăoaru pentru a-și susține afirmațiile. 7. Ioanid, Holocaust in Romania, capitolul 7. 8. Săhleanu, Începuturile medicinii sociale, pp. 78-79. 9. Romeo Lăzărescu, interviu acordat autoarei, București, aprilie 1995. 10
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
energie, înceată, rigidă, neinteresată sau incapabilă de o nouă învățare, mai puțin inovativă, creativă, rezistentă la schimbare, depășită din punct de vedere al deprinderilor tehnice, fobică vis-à-vis de tot ce înseamnă computer sau tehnologie de vârf. Combinate adeseori cu aspecte rasiste sau sexiste, percepțiile negative vor fi interiorizate de acest segment de populație, mai cu seamă în cazul celor mai puțin educați. O astfel de internalizare va conduce la scăderea stimei de sine, nemulțumire de sine urmată de depresie și sentimentul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]