1,446 matches
-
afară, iar acesta se umple astfel de sens, îl implică emoțional, evocându-i o ipostază de-acum uitată a existenței sale, de care acesta încearcă să se elibereze definitiv. Delimitarea precisă a intervalului geografic ce îi trezește repulsia, acutizându-i sentimentul ratării și lipsei de speranță, ne permite o situare exactă a acestuia pe harta atașată: „în cartierul care începea la stația Mătăsari și se sfârșea în strada Călărași” (s.m.). Indiciile topografice permit de asemenea situarea fără echivoc a segmentului chiar pe
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
mă mai definesc plămădesc din aspecte și ipostaze nu-mi mai înșurubez unghiile în situații limită dealtfel dorințelor mele nici nu le mai cresc unghiile și nici fricile mele nu mai albesc la păr în fața parfumatelor prilejuri de afirmare sau ratare undeva văd acolo cum dă năvală biografia mânca-o-ar tata scumpa și mă distrez de spectacol nici o pretenție nici o alergie așa e biografia făcută să dea năvală să-și dea importanță de ca și cum ar conta cu cine ce îți
Sângele îngerilor by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/15068_a_16393]
-
de truisme, paradoxuri, idilisme și idealisme, fraze moralizatoare, dar și găselnițe extraordinare, evocări impresionante (vezi evocarea lui Vianu și a lui Eugen Ionescu), aforisme, considerații iconoclaste sau închinări la idoli precum Malraux sau Camus, teribilisme, infatuări sau modestie exagerată, conștiința ratării și a valorii, zădărnicii ale vieții, tristeți și oboseli, consemnări ale necazurilor bătrâneții; adică tot ceea ce poate face viu și credibil un jurnal. " În viață poți să realizezi lucruri excepționale. Dacă n-ai creat impresia că ești cineva, totul rămâne
Utopia autenticității by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/15348_a_16673]
-
descoperim pînă la sfîrșit, emoționați noi înșine de proporția golului, în spatele fiecărei fraze și al fiecărui gest. Generația de dinainte mai păstra un rest dintr-un vechi cult al faptei. Era încă întrucîtva preocupată de eșec, de insucces și de ratare, și Elena Vorvoreanu se afla în situația să tragă linia și să rezume o viață de inutile osteneli, de zadarnice tentative: "Degeaba. Degeaba am făcut tot ce-am făcut. N-a ieșit nimic. Nimic. Nimic. Rahat". Fata ei, Elvira, e
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
de teatru - deși mă simțeam puțintel măgulită - m-a readus la Ťrealitateť. Am bufnit în rîs și i-am spus că astea nu sînt adîncimi, că astea sînt dezastre." Dezastrele, consemnate într-o carte singură și totală, ,dovada peremptorie a ratării ei ratate", le urmărește Liana Cozea în paginile despre Universitate, teatre și cărți, fiindcă ,jurnalul ei este cronica vieții culturale a Bucureștiului interbelic și postbelic" și, deopotrivă, în acuitatea suferințelor de femeie pe care luciditatea, frica de boală, spaima de
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
mai mult sau mai puțin erudiți...) ajung, repede, baricade ideologice de pe care cad, direct în groapa cu lei, autori de felul celei care-a scris Zilele nu se întorc niciodată. Jurnalul ei nu e, în asemenea condiții, o supapă de ratare (nici la Jeni Acterian nu era), ci, spune Liana Cozea, dezvăluirea ,unui autentic talent literar care nu a apucat să se consume sau să se epuizeze în creațiile ei de ficțiune. De altfel, poate în nici unul dintre jurnalele Doamnelor nu
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
oarecum camilpetresciene. Un examen cazon îl resimte drept o ,tristă aventură", ,un fel de piesă în patru acte, derizorie, jucată repede, agonic, cu plutonul de execuție în spate, gata să tragă, aventură plină de emoții, de teamă, de nesiguranță (orice ratare, orice pas greșit ducînd spre catastrofă, spre un final ireparabil)". în alte ocazii ni se destăinuie a fi ,pierdut", a simți ,o dureroasă presiune pe timpane", a vedea ca ,prin ceață". Sau ne relatează cum ,turuie" un regulament militar, ,cuprins
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
Cu luciditate, aflat la studii în Germania anilor 1934-1935, tânărul sociolog Golopenția punctă că "situația materială a aproape fiecăruia din cei ieșiți din școli [în] anii din urmă e mai mult decat dubioasă: tinerii se destramă sufletește și vorbesc despre "ratarea generației": legionarii diferitelor formațiuni politice tinerești sunt destul de încrâncenați să se jertfească, dar lozincile lor nu s-au dovedit constructive până acum. Ridicarea României nu poate veni de la ideologii care speculează asupra naționalismului, a ortodoxiei ori a antisemtismului"53. În
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
am preocupat de probleme meschine și obscure, ce au vizat interesul privat al unor politicieni și, iată, în 2015 a fost suspendat și dialogul politic cu UE în linii mari, iar asistență a fost înghețată. Suntem într-o fază de ratare. Dacă putem să ne revenim sau nu? Cred că putem să ne revenim, pentru că trebuie să nu uităm că și UE trece prin niște metamorfoze și vedem cu ce probleme se confruntă: Brexitul, migranții ș.a.m.d.. Ce poate spera
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
care sunt marii vinovați (bine că mai există și ceva mare) dacă o carte n-are succes, dar care n-au nici un rol dacă are. Cînd toate sunt mici, se știe, și literatura e mică și din umbra paginii pîndește ratarea. Intrînd totuși (sarcină de serviciu) în înghesuiala numărului 45, Cronicarul a dat, după minuțioase căutări și peste rubrici foarte bune cum este cea a Adrianei Babeți, Ars coquinaria, a lui Emil Brumaru (Dumnezeu se uită la noi cu binoclul - titlu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11221_a_12546]
-
satisfăcătoare prin variate forme de narcisism colectiv. Iar atunci când exacerbează trecutul istoric, însușindu-și momentele de eroism practicate de alții, nu face altceva decât să compenseze propria lipsă de glorie și să-și salveze o existență banală de la acuzația de ratare și lipsă de strălucire. Al doilea motiv ar fi legat de cele două tendințe simultane ce caracterizează națiunile europene: pe de o parte, se conturează mișcarea centripetă de scoatere a națiunilor dintr-un trecut al diferențelor și de unire în jurul
Alo-imagini, infra-imagini by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/11203_a_12528]
-
pesimist - ghetou, ori neutru - cazarmă. M-am întrebat deseori cum de s-a ajuns aici; cum de, fără să fim în chip propriu amenințați cu dispariția, ne-am pomenit imobilizați sub clopotul unei izolări funciare, demnă de cea mai sublimă ratare a pariului unui creator cu mediul, sau de încurajare a zborului frînt prematur. Cu alte cuvinte, s-a instalat în țarcul nostru un soi de adiaforia, o indiferență ori nepăsare soră cu cel mai sever tip de neutralitate cognitivă. Este
Complexul matineului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11215_a_12540]
-
a fost menținută pentru alegerile prezidențiale, din cauza unor dificultăți juridice în procesul de fuziune, pentru că după alegerile prezidențiale, când procesul de fuziunea se încheia, noua construcție politică să poarte denumirea de PNL. Demisia liderului PNL, Crin Antonescu, ca urmare a ratării obiectivului de 20% și a erodării imaginii politice (atât încredere, cât și intenție de vot) a dus la înlocuirea acestuia cu Klaus Iohannis, prim- vicepreședinte PNL, cel care avea să fie desemnat, după o competiție internă, și candidatul oficial în
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
a rămâne în literatura franceză. A subliniat că jurnalul ține loc de operă realistă la un prozator declarat oniric. Decepționat de propria naționalitate, exilatul perpetuu adoptă deriziunea în felul de a vorbi despre succesele și insuccesele sale. Eventuala situație de ratare sau de reușită se află deasupra oricărei conjuncturi, cum prozatorul însuși o prezintă autoironic în jurnal: ?Sunt liber, nu aparțin nici literaturii române, nici literaturii franceze. Merde!? Nicolae Bârna a glosat pe marginea identității multiple a scriitorului Dumitru }epeneag, imposibil
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
să le atenueze în vreun fel. Maturizarea nu se clădește pe neliniști benigne, ci pe ideea de ,vină" absolută, de la păcatul originar : ,mîncam dintr-un fruct foarte dulce și foarte frumos colorat / pe care șarpele mi-l întinsese mie", prin ratarea ingenuă a erosului : ,mîncam (...) fără să știu cum se cheamă și cum se mănîncă", pînă la ,ceasul acela care va să vie" al morții. Tematica nu este nouă, dar abordarea directă a adevărurilor existențiale incomode dezvăluie o structură hipersensibilă și
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10953_a_12278]
-
acești Vladimir și Estragon? Dar Pozzo? Dar Lucky? Dar noi... Silviu Purcărete construiește acest spectacol, atît regizoral, cît și scenografic, extrem de simplu, cum spuneam, de profund, de direct, ajungînd foarte repede la esență, la om, la uman, la vulnerabilități, la ratare, la spaimele pe care le alungăm în fantasmele visului. Spectacolul urmărește emoția inocenței celor doi, candoarea care îi lasă cu gurile căscate la ce li s-a întîmplat și la ce li se întîmplă, la cum dă năvală în viața
Luna și Godot by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10991_a_12316]
-
comunicării verbale. Așa cum spunea și Descartes, chiar și nebunii care spun lucruri nebunești, dau dovadă de o formă de inteligență pe care nici un alt animal nu o are”1. Dar vrem sau nu, trebuie să recunoaștem că, de cele mai multe ori, ratarea unui act comuni cațional nu se datorează comunicării în sine, adică articulării unor cuvinte într-o formă logică la nivelul propozițiilor, ci înțelegerii. Din acest motiv, reamintim faptul că termenul de înțelegere are, în general, o diversitate mare, însă ambiguitatea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cu fierul încins la roșu. Intensitatea care e a durerii de a da tribut unei existențe defazate, dezamăgite: "ceea ce vedeam nu era ceea ce visam" (p. 23). Din această desincronizare vecină cu damnațiunea irumpe halucinantul peisaj al estului, ca topos al ratării, al asediului lăuntric, al minciunii oficializate, al răstălmăcirii, al pierderii inocenței. Rechizitoriul poetic al estului cuprinde o recuzită enormă de imagini, scenarii, sintagme, refrenuri. Sângele, vântul înșelător, brutalitatea și manipularea, poliția politică și misoginismul, tortura și frigul sunt emblemele sumbre
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
paradigmă a negativului sunt precum culegătorii ce nu se ating de via cu ciorchini copți la sorocul ei firesc, ci îi strâng rodul abia înspre noiembrie, la temperaturi sub 0 grade, dintr-un masochism compulsiv, ce pare a garanta că ratarea extazului e singura experiență legitimă: "culegătorii credeau în superioritatea morală a ratării. și în vinul lor de gheață" (p. 69). Nici inocența estică nu e una firească, fiindcă e obținută prin eludare, prin opacizarea treptată a minții, prin refuzul revelației
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
cu ciorchini copți la sorocul ei firesc, ci îi strâng rodul abia înspre noiembrie, la temperaturi sub 0 grade, dintr-un masochism compulsiv, ce pare a garanta că ratarea extazului e singura experiență legitimă: "culegătorii credeau în superioritatea morală a ratării. și în vinul lor de gheață" (p. 69). Nici inocența estică nu e una firească, fiindcă e obținută prin eludare, prin opacizarea treptată a minții, prin refuzul revelației: "inocența este un vin de gheață" (p. 66). Trebuie spus că reprezentarea
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
se pare că polifonia duce, pe scenă, la comunicare. Mi se părea că există un dialog, undeva, o punte a suspinelor pe care cei trei își strigă disperările, pe care Molly, Frank și doctorul Rice se întîlnesc față-n față. Ratarea, cu alte dimensiuni pentru fiecare, nu face altceva decît să-i îndepărteaze tot mai mult, tot mai tare. Insulele se desprind din popasul atingerii lor, puzzle-ul se desface. Cele trei singurătăți își continuă navigarea.
Alb și negru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10811_a_12136]
-
se pare că polifonia duce, pe scenă, la comunicare. Mi se părea că există un dialog, undeva, o punte a suspinelor pe care cei trei își strigă disperările, pe care Molly, Frank și doctorul Rice se întîlnesc față-n față. Ratarea, cu alte dimensiuni pentru fiecare, nu face altceva decît să-i îndepărteaze tot mai mult, tot mai tare. Insulele se desprind din popasul atingerii lor, puzzle-ul se desface. Cele trei singurătăți își continuă navigarea.
Alb și negru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10792_a_12117]
-
celorlalți - însingurare. Tabloul degradă rilor din Ținuturile joase poate fi complet numai prin accesarea sensurilor cuprinse între aceste cuvinte cheie. Singura desfătare imaginată rămâne clipa privilegiată a depărtării „înainte ca oamenii să se înrăiască”. Un stigmat ultimativ ce redimensionează drama ratării. Cititorii vor fi martorii unei naratoare ce expune cu luciditate eșecurile unei ființe care se mulțumește cu puțin dar nu primește nimic. Fără a atinge frumusețea stilistică și subtilitățile poetice din volumele de mai târziu, Ținuturile joase atestă o primă
Herta Müller. Înaintea poieticii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3840_a_5165]
-
ispititoare, a vieții unui intelectual de provincie, și un resort care să-l țină visător pentru încă ceva vreme. Mona va da numele stelei pe care profesorul speră s-o fi descoperit, și care i-a fost salvarea visată din ratarea care-l îneacă încet-încet. Evident, salvarea aceasta e la fel de reală ca presupusa căsătorie cu Mona. Idealul unui om micșorat, ca pricepere a lucrurilor, de scara măruntă a lumii prin care se mișcă. Are revelaț ia vastității cerului, își închipuie cum
Orașul de provincie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3842_a_5167]
-
singur loc greșește, cred, scriitorul. Când nu disociază între melancolie și nostalgie. Încolo, cuprinzătoare, singurătatea examinează, pretutindeni în opera lui Paler, o stare de iresponsabilitate, cum sunt copilăria și tinerețea, pentru a retrăi un extaz interzis și a repoziționa argumentele ratării. Calomniile mitologice sondează realitățile întunecate ce pot fi modificate numai prin recursul la interogațiile începuturilor, unde nu se mai poate vorbi de eșec. Chiar și în Viața pe un peron, așteptarea, mai mult decât singurătatea, era, ne amintim, o formă
Savoarea observației ratate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3879_a_5204]