1,619 matches
-
scânteia dragostei, îi era frică, suferise mult, încă suferea, deși nu o mai văzuse pe Violeta de 8 ani de zile. Știa precis că mâine avea să meargă în același loc unde o întâlnise azi în speranța că o va reîntâlni. Referință Bibliografică: Dracu* nu este așa de negru II / Ionel Cârstea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2064, Anul VI, 25 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ionel Cârstea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383871_a_385200]
-
le interpreta simțind trăirile personajelor. Gândurile proprii se amestecau acum cu poveștile altora. Va mai răbda o zi, aceasta era decizia finală. Totul se va rezolva de la sine. Asta o știa. Va trece probabil o zi, două, și se vor reîntâlni ca un cuplu. Va avea ea grijă să se întâmple. Noaptea e doar o contopire de vise. - Va urma - 15 februarie 2016 Referință Bibliografică: Contopire / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1872, Anul VI, 15 februarie 2016. Drepturi
CONTOPIRE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384038_a_385367]
-
interesanți, fie pentru a prezenta fragmente din propriile creații poetice, fie pentru a vorbi despre noua carte a Mihaelei și, la modul general, despre suflul pe care-l aduce scriitura de sorginte românească în largul spațiu literar australian. Îi veți reîntâlni pe mai vechii noștri prieteni Thomas Thorpe (poet australian de origine britanică), pe Sue Crawford (editor la Zine West) și Sue Chaumon, membră cu state vechi a acestui grup literar NWG (New Writers Group), ca și Patricia Weerakoon (Senior lecturer
COMUNICAT DE PRESA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383353_a_384682]
-
ca drepturile omului să se celebreze, să existe în fiecare zi. Altfel, ea rămâne și atunci când este marcată cu mai mult sau mai puțin fast o formă fără fond, o zi a celor fără drepturi în toate celelalte. P.S. Am reîntâlnit după ceva timp un vechi prieten, medic și profesor reputat,care mi-a spus la despărțire, mai treceți să mai vorbim, că am ajuns din nou ca pe vremuri să-mi fie frică să spun ce gândesc! Oare de ce? Și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92883_a_94175]
-
-filiala Maramureș- luând cuvântul- îl omagiază pe scriitorul Ion Șiugariu-mulțumind proniei divine că a avut ocazia să ajungă pe aceste locuri unde îl încearcă un sentiment de durere, revoltă, dar și de mândrie pentru faptul că cei aici prezenți se reîntâlnesc cu eroii și-i duc acasă în amintire, păstrându-i în respectul și demnitatea pe care o merită. Se recită de către poetul Radu Botiș poezia scrisă de Carmena Băințan-președinta Ligii Scriitorilor-filiala Maramureș, o poezie dedicată poetului Ion Șiugariu: „UNUI POET
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
Doamnă actriță Claudia Motea, este o bucurie de a vă reîntâlni! Iată-vă acum, într-o nouă ipostază, aceea de regizor și director artistic al unui teatru independent din București! Abia v-ați întors de la Târgoviște... Da! Este vorba despre o manifestare cultural- artistică a trupei TEATRUL NOSTRU. Am fost invitați
„ SENIORII ÎN DIRECT LA TÂRGOVIȘTE ”- Interviu de Viorica Predoșan [Corola-blog/BlogPost/93532_a_94824]
-
de la Mănăstirea Slatina, Iachint Unciuleac - blandul Stareț al Putnei lui Ștefan cel Mare și Sfânt, Chiril Constantin, Melchisedec Velnic - actualul stareț și Calinic Dumitriu - actualul episcop vicar de la Iași. După revoluție, chiar în primii ani, i-am cunoscut, întâlnit și reîntâlnit pe Părinții: Benedict Ghiuș - Cărturarul la Mănăstirea Cernica, Ioan Iovan la Mănăstirea bucureșteană Plumbuita și apoi la Mănăstirea Recea - Mureș de care am fost foarte legat, din punct de vedere spiritual, Sofian Boghiu și Adrian Făgețeanu la Mănăstirea bucureșteană Antim
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
facultate, la solicitarea lui Victor Iancu, fiind el dornic să-mi păstrez formația și orientarea pe care mi le impusese, după plecarea lui de la catedră însă m-am înstrăinat cu totul de cei de acolo. Pe Deliu Petroiu l-am reîntâlnit în diverse împrejurări, de fiecare dată el arătându-se dispus să schimbăm o vorbă despre una-alta, răstimp în care făcea risipă de umor, după bunul său obicei. De pildă, când îi spusesem că mi s-a născut o fiică
ŞĂGALNICUL DELIU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383138_a_384467]
-
Mihai LEONTE, se gândește la semnificațiile vremurilor și ale vieții pe acest pământ. Își dorește cel mai mult să-și liniștească sufletul și gândurile, ca atunci când va trebui să urce pe un nou orizont, cel din ceruri, unde s-o reîntâlnească pe scumpa sa soție, să fie capabil, vrednic, să urce pe acel ultim ,,suitor” care să-l ducă în Paradisul vrednicilor slujitori ai Domnului. Așa să ne ajute Dumnezeu ! (Viorel DARIE, scriitor București) COLECȚIA CREDO *** VECHIUL TESTAMENT - Adaptate în versuri
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
Mihai LEONTE, se gândește la semnificațiile vremurilor și ale vieții pe acest pământ. Își dorește cel mai mult să-și liniștească sufletul și gândurile, ca atunci când va trebui să urce pe un nou orizont, cel din ceruri, unde s-o reîntâlnească pe scumpa sa soție, să fie capabil, vrednic, să urce pe acel ultim ,,suitor” care să-l ducă în Paradisul vrednicilor slujitori ai Domnului. Așa să ne ajute Dumnezeu ! Viorel DARIE, scriitor București Referință Bibliografică: Aurul din scrierile lui Mihai
AURUL DIN SCRIERILE LUI MIHAI LEONTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383252_a_384581]
-
-ți obrajii, fericirea de a dansa liber. Cu câțiva ani în urmă, Monica primise o pereche de patine cu rotile. Au fost împreună la cumpărături, iar Mira o lăsase pe fiica ei să o aștepte în fața magazinului. Când s-au reîntâlnit, Monica, fata ei era supărată, plânsă, furioasă. Nu și-a ținut echilibrul și a căzut chiar lângă ușa magazinului. Nu o înfuriase căzătura în sine, cât faptul că a fost văzută, și, probabil, că a fost subiect de amuzament pentru
CONTOPIRE -2- de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383275_a_384604]
-
fiecare Își ținea, În mod provizoriu, lecțiile. Cecco d’Ascoli Își aduna discipolii pentru cursul de astrologie medicală În mica sală capitulară a abației San Sisto, de la San Frediano. Dante, de cum Îl recunoscuse În tavernă, Își propusese ferm să Îl reîntâlnească Între patru ochi, pentru a se confrunta cu dânsul În privința tuturor aspectelor care Îi despărțeau. De ani buni ținea dezbaterea lor de la distanță asupra caracterelor astrologiei. Dar, după câte auzise În biserica Celor Patruzeci de Martiri, confruntarea devenise inevitabilă. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
interioară mătura suprafața și Începea să transpară În brazdele subțiri, neobișnuit de clare, de pe chipul din umbră. Guido Îl privea și continua să râdă. Parcă Îi citea gândurile. Dante se simți invadat de un fluviu de iubire. — Sănătate, Guido. Ne reîntâlnim. Ce mai e nou? — Am murit. Iar de când am murit am căpătat experiența lucrurilor, și vreau să-ți vorbesc despre asta. Abia atunci observă Dante veșmântul straniu pe care prietenul său Îl purta, asemănător cu uniforma vreunei confrerii. Pe piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
largul ei. îmi aduc aminte prima dată când Lee mi-a atins mâna, ca să sublinieze o idee pe care o avea, după ce mă cunoștea de un semestru, și ce bine mă simțisem. —Mă bucur atât de mult că ne-am reîntâlnit, Sam, a spus ea simplu. Cred că a fost doar o chestiune de timp. Dar să știi că m-am gândit la tine mult. Nu-mi place să iau legătura cu foștii mei studenți; nu vreau să simtă nici o presiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
a strâns mâna cu căldură. După care ne-am manifestat surprinderea de o parte și de alta, aflând că am de gând să petrec noaptea la Alexandria m-a poftit să cinez cu el la Clubul Britanic. Când ne-am reîntâlnit mi-am exprimat uimirea că-l găsesc acolo. Avea o slujbă foarte modestă și înfățișarea lui îți spunea că e tare strâmtorat. Mi-a relatat povestea lui. Când a pornit în vacanța aceea pe Mediterana avea firește toate intențiile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
mereu în buzunar cheia Castelului și încă nu mă folosisem de ea din seara în care mi-o dăduse, cu șase luni în urmă. Lopețile de pământ aruncate în groapă mi-au reîntărit hotărârea. Mormântul a fost acoperit. Barbe îl reîntâlnise pe Grav al ei pentru eternitate. Preotul a plecat împreună cu cei doi copii de cor, ai căror saboți bocăneau prin noroi. Credincioșii s-au împrăștiat ca niște sturzi pe un câmp cu grâu verde, iar eu m-am îndreptat spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
dat să ne revedem, s-ar putea să fie undeva pe malurile unei ape mari și murdare. ― Și? ― Păi Sena? ― Da, e murdară, zice și înțelege că nu te pui cu destinul: odată ce Sena este încă murdară, aveam să mă reîntâlnesc cu Brook, doar să mai am un bob răbdare. Am, la urma urmelor mai erau două ceasuri până la întâmplare. Mă uit cu alți ochi la oameni, pe haidamacul de mai înainte nici nu-l mai bag în seamă, vine cucoana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Gânduri evocate de reîntâlnirea cu tine camarade, Ionuț Mihnea! Câte amintiri mi-ai evocat de când te-am văzut aci... culmea ce poate face acest program... nu sperăm să te mai reîntâlnesc prietene.. nu sperăm vreodată, Ionuț... deși, se pare că avem prieteni comuni prin sfera preocupărilor... scri poezie, văd?! Dar parcă mă ironizai atunci când mai trăgeai cu ochiul pe scrierile mele?! Atunci când mai, măi scriiam eu prin 'compartimentul prova, ori pe la
GANDURI EVOCATE DE REINTALNIREA CU TINE, CAMARADE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364418_a_365747]
-
Enrico Fermi. Cu toate acestea, vizita mea a fost una cât se poate de fructuoasă, prin faptul că am văzut locuri noi și fascinante, am cunoscut oameni deosebiți, și cu siguranță mă voi întoarce, ori de câte ori voi avea posibilitatea, să-i reîntâlnesc și împreună să consolidăm comunitatea românească, indiferent unde s-ar afla. Dincolo de orice zgârie-nori, de opulența prezentă la mai tot pasul, se află această comunitate de români ce își duce viața cu bune și mai puțin bune, muncind cinstit și
VENI, VIDI, VICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364523_a_365852]
-
nu puteau aștepta până își spun ciurdarii povești. Moș Lică i-a adus lui Beldie un fel de nuia care semăna cu numele său, destul de lungă și subțire! Acesta era semnul că devenise ciurdar! Chiar dacă vitele sunt necuvântătoare, atunci când se reîntâlneau fiecare își salutau vechile cunoștințe cu răgete prelungi. Astfel că se realiza un fel de concert de ciurdă, ceea ce era semn bun pentru ciurdari. Acest concert mai însemna că vitele se vor uni în mici grupuri ceea ce le va ușura
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
amortizată în 28 de ani, adică prin 1994. Proiectul pentru hidrocentrala de pe Râul Argeș a existat încă din perioada interbelică, când inginerul Leonida făcuse un studiu de fezabilitate pentru construirea unui baraj în arc. Întâmplător, am avut fericita ocazie să reîntâlnesc la Cluj, în vara anului 2005, un mare inginer pe care îl cunoscusem pe vremuri, prin 1965, în redacția ziarului „Făclia Hidrocentralei” (al cărui redactor șef era ziaristul Iuliu Curta ce mi-e rudă apropiată). L-am reîntâlnit la Liga
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
ocazie să reîntâlnesc la Cluj, în vara anului 2005, un mare inginer pe care îl cunoscusem pe vremuri, prin 1965, în redacția ziarului „Făclia Hidrocentralei” (al cărui redactor șef era ziaristul Iuliu Curta ce mi-e rudă apropiată). L-am reîntâlnit la Liga Scriitorilor din România, filiala Cluj. Este vorba de inginerul Mălai, scriitor de notorietate al Ardealului, astăzi purtând pe umeri ceva ani, dar pe vremuri, tânăr șef la Fabrica de Betoane. Cu emoție în glas, mi-a spus: „Primul
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
Eduard Pamfil, Constantin Stegăroiu, ultimii doi îndepărtați din învățământ.” Și culmea ironiei, cum specifică autoarea citîndul pe scriitorul Teodor Tanco, ( sau mai bine a tragediei! ) peste ani, după reabilitare, cei doi Profesori clujeni atât de iubiți de către studenți, s-au reîntâlnit la Timișoara, unde prietenia lor s-a consolidat și a durat până la moartea timpurie a lui Stegăroiu “. O bună parte din carte este acoperită de interviul dat de profesorul Florea Marin în care vorbește despre Profesorul Iuliu Hațieganu în care
DOUĂ OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361355_a_362684]
-
Eduard Pamfil, Constantin Stegăroiu, ultimii doi îndepărtați din învățământ.” Și culmea ironiei, cum specifică autoarea citîndul pe scriitorul Teodor Tanco, ( sau mai bine a tragediei! ) peste ani, după reabilitare, cei doi Profesori clujeni atât de iubiți de către studenți, s-au reîntâlnit la Timișoara, unde prietenia lor s-a consolidat și a durat până la moartea timpurie a lui Stegăroiu “. O bună parte din carte este acoperită de interviul dat de profesorul Florea Marin în care vorbește despre Profesorul Iuliu Hațieganu în care
EVENIMENT DEOSEBIT LA ACADEMIA ROMÂNĂ, FILIALA CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361444_a_362773]
-
Eduard Pamfil, Constantin Stegăroiu, ultimii doi îndepărtați din învățământ.” Și culmea ironiei, cum specifică autoarea citîndul pe scriitorul Teodor Tanco, ( sau mai bine a tragediei! ) peste ani, după reabilitare, cei doi Profesori clujeni atât de iubiți de către studenți, s-au reîntâlnit la Timișoara, unde prietenia lor s-a consolidat și a durat până la moartea timpurie a lui Stegăroiu “. O bună parte din carte este acoperită de interviul dat de profesorul Florea Marin în care vorbește despre Profesorul Iuliu Hațieganu în care
PROFESORII FLOREA MARIN ŞI ŞTEFANIA KORY CALOMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361486_a_362815]