670 matches
-
memoria contemporanilor, R, 1981, 12; Rachieru, Poeți Bucovina, 326-327; Constantin Blănaru, Virtuțile perene ale fabulei, „Țară Fagilor”, 1998, 3; Datcu, Dicț. etnolog., ÎI, 130-131; Radu Rotaru, Poemele Ionpopescului cel siretean, CRC, 1999, 7; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 347-349; Ilie Dan, Reîntâlnire cu Păcală, RR, 2003, 1. I.D.
POPESCU-SIRETEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288953_a_290282]
-
pentru poezie al revistelor „Viața studențească” și „Amfiteatru”, care premerge debutului în volum, cu Obsesia păsărilor (1970). Pe fundalul unei intense activități jurnalistice, marcată de apariția ulterioară a numeroase volume de reportaje - Țara fântânilor (1972), Rapsodii la vatra Mioriței (1975), Reîntâlnire cu cetatea adolescenței (1979), Carte de dragoste pentru București (1986) -, P. își consolidează în timp profilul unui poet modic distinct. Lirica sa, unitară ca tonalitate, întâlnește zone tematico-prozodice foarte diverse, cu trimitere concomitentă la modelul câtorva poeți: Lucian Blaga, Ion
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
SCRIERI: Obsesia păsărilor, București, 1970; Mereu peregrinul, București, 1972; Țara fântânilor, București, 1972; Cuvinte de grâu, București, 1975; Rapsodii la vatra Mioriței, București, 1975; Ctitorii brâncovenești, București, 1976; Contemporan cu visul. Oameni, locuri și tradiții din ținutul Buzăului, București, 1978; Reîntâlnire cu cetatea adolescenței, București, 1979; Țărmul uitat și alte poeme, București, 1981; Diligența cu păsări, București, 1983; Pe urmele lui Vasile Voiculescu, București, 1984; Carte de dragoste pentru București, București, 1986; Povarna și alte povestiri, București, 1987; Peregrin la Ninive
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
din Kora. 1949 este anul rupturilor grave - despărțirea oficială a României de Iugoslavia se sincroniza cu înstăpânirea realismului socialist la București și cu excluderea din literatură a celor ce nu aderau la noua formulă. Există însă două momente importante ale reîntâlnirii lui P. cu literatura română. Primul are loc după ce Gh. Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito consfințesc împăcarea. În 1956, la primul Congres al Scriitorilor din Republica Populară Română, poetul va rosti, ca delegat al țării vecine, un discurs unde, dincolo de
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
în amintire”. În alți termeni, o poezie în care contrariile se substituie unul altuia: spațiul (materia) devine stare de spirit, nonmateria, timpul se spațializează. Meleagurile copilăriei se confundă cu leagănul lumii, „dealul albăstrit de lună” al Floricăi dobândește caractere edenice. Reîntâlnirea Argeșului, a Râului Doamnei, în care „arde sclipind” trecutul, este pentru poet o regăsire de sine. Florica e Olimpul lui. În cercul de vrajă al satului străbunilor, evadând din timpul profan, se intră într-un timp, s-ar putea zice
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Tot pe fundalul anilor ‘40 este proiectată experiența de front din primul război mondial trăită de combatantul, devenit între timp profesor de liceu, Neagu Tomaziu în Tapirul (I-II, 1946-1947). Prim-planul narațiunii este ocupat însă de tribulațiile protagonistului la reîntâlnirea, imaginată, cu vechea sa iubită. Pentru că din cauza dimensiunilor neobișnuite, mult timp P. nu găsește editor pentru Întunecare, scrierea va intra în circuitul literar la trei-patru ani de la momentul elaborării, devenind contemporană cu textele de inspirație psihanalitică. Următorul roman, Simfonia fantastică
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
lui Miron Costin, București, 1975; Scriitori și reviste la Pontul Euxin, Constanța, 1997; Bulevardul Șarpe, Constanța, 1997; Lacul laptelui, Constanța, 2000. Ediții: Ștefan Vlădoianu, Sângele lui Nessus, București, 1995; Aurel Dumitrescu, Frontul și Ea, Constanța, 1996. Repere bibliografice: Ion Caraion, Reîntâlnire, RL, 1970, 11; Șerban Cioculescu, „Viața și opera lui Miron Costin”, RL, 1975, 28; Pavel Chihaia, Umanistul Miron Costin, SPM, 1975, 31; Mircea Anghelescu, Miron Costin într-o nouă monografie, VR, 1975, 9; Liliana Botez, „Viața și opera lui Miron
PUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289062_a_290391]
-
RITL, 1975, 4; Iorgulescu, Al doilea rond, 67-71; Valea, Oameni, 117-122; Adrian Marino, Repere dostoievskiene, LCF, 1978, 12; Cristian Livescu, „Itinerarii istorico-literare”, CRC, 1978, 50; George, Sfârșitul, II, 340-342, III, 149-153; Manu, Eseu, 244-247; Raicu, Practica scrisului, 421-425; Emil Manu, Reîntâlnire cu Dinu Pillat, LCF, 1979, 1; Cioculescu, Itinerar, III, 338-343, IV, 427-432; Steinhardt, Incertitudini, 159-163; Paleologu, Ipoteze, 69-95; Ion Vlad, Proza lui Dinu Pillat, TR, 1984, 49; Anghelescu, Lectura, 215-219; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 86-91; Simion, Scriitori, IV, 37-44; Al.
PILLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
Vestire, apoi, peste ani, în liniștea mănăstirii Văratec, vestea eliberării din închisoare, care redeșteaptă neantul zilei de după arestare, confirmând că „paroxismul bucuriei, ca și nefericirea cea mai cruntă sunt deopotrivă de nimicitoare”. Primele scrisori trimise de Dinu Pillat în libertate, reîntâlnirea în calmul rupt de lume al mănăstirii, contrapunctate de separarea iremediabilă ce avea să vină mult prea curând, sunt evocate cu acuitatea trăirii nedomolite de trecerea vremii. Dar în „urgia separării” se înfiripă presimțirea unui alt fel de a fi
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
de jenă socială neașteptată, pe care o poate controla concentrându-se asupra situației, și apoi expunându-se din nou, metodic, în zilele următoare), fie într-o formă care va dura mai mult sau va fi mai intensă, ceea ce va justifica reîntâlnirea cu terapeutul pentru câteva ședințe de reactualizare. Terapeutul îi explică faptul că aceste reveniri ale sentimentului de teamă sunt normale și că fac parte din boală; explicațiile permit aceptarea fără exagerare a acestora și considerarea lor ca fiind o problemă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
iad” din care nu se poate ieși. Soluțiile sunt extreme: sau asumarea până la capăt a dictatului sorții (cazul Siminei), sau suprema evadare. Damian își ia viața, recitând ca un ieșit din minți monologul lui Nero. Despărțirea de viață coincide cu reîntâlnirea, de o clipită, cu sine. „Pretextul biblic” Lui et l’Autre (1992; versiunea în limba română în același an) etalează, cu subțirimi de gând, dar și cu, pe alocuri, mici stridențe, o manieră postmodernistă. Cuprins de oboseală și, parcă, încercat
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
de a-și ajuta prietenul să scape de grija bunurilor sale materiale - să îi încarce într-un camion toate obiectele de valoare. În momentul în care stăpânul casei năvălește înăuntru - o nouă întorsătură în atitudinea personajului -, tâlharul pare bucuros de reîntâlnire, dar se trezește bătut și fugărit de fostul amic și de consătenii acestuia. Romanul Sublima Sora Camelia (1975) este în același timp o utopie și un imn dedicat frumuseții sufletului omenesc, căci abia în finalul narațiunii se înțelege că povestea
PALAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288626_a_289955]
-
poeziile lui T.S. Eliot, dar mi-a zis că le are deja. Dacă lucrurile s-ar fi oprit aici, am fi rămas la nivelul bine cunoscutei tehnici chandleriene, a încheierii în notă ironică a unora dintre capitole. Surpriza survine la reîntâlnirea celor doi, la începutul capitolului 49. De data aceasta, Linda îl vizitează pe Marlowe - o vizită care avea să aibă urmări cu totul neașteptate: Ajungând în capul scărilor, Linda s-a întors către șofer: - Amos, domnul Marlowe o să mă conducă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și Andrei Bârseanu. Elev în ultimul an de liceu, C. are prilejul să-l găzduiască, în 1866, pe tânărul peregrin Mihai Eminescu, atras de faima istorică și culturală a Blajului. Cele aproape două luni petrecute cu Eminescu la Blaj, precum și reîntâlnirea lor la București, în 1868, le-a evocat în revista „Luceafărul” (în 1904 și 1905), înscriindu-și, cel puțin prin aceste amintiri, numele în istoria literaturii române. C. își începe studiile în teologie și litere la Viena, continuă literele și
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
orientarea credinței iudaice. Nu unul sau altul dintre maeștrii comunităților indică istoria iudaismului, ci întregul formează personalitatea viabilă. Rămâne impresionantă privirea de ansamblu pe care o conferă oricare cimitir evreiesc, căci în el zace suferința, dar și bucuria revederii, a reîntâlnirii. Iudaismul nu l-am văzut numai ca pe un cult, numai ca pe o religie. El este o credință, după cum și o filosofie în sensul că ceea ce propagă el e strâns legat de ceea ce este omul. Demersul său: o comunicare
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a reuși să vă interpretați visele, cel mai bine este să aveți un caiet de vise și să procedați în felul următor: 1. Data și prezentarea contextului: adică să precizați, dacă a fost cazul, elementele marcante sau excepționale din ajun (reîntâlnirea cu un vechi prieten, probleme administrative, o ceartă în familie, o întâlnire amoroasă etc.) 2. Titlul: este interesant să vă intitulați visul, ceea ce vă va permite să precizați spontan tema presimțită. 3. Povestirea: trebuie să fie cât mai fidelă, adică
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
viața Blajului”, SE, 1943, 1578-1579; Gabriel Țepelea, Radu Brateș, „Aspecte din viața Blajului”, AA, 1943, 10; Octav Șuluțiu, Radu Brateș, „Aspecte din viața Blajului”, RFR, 1943, 5; Monica Lazăr, Pavel Dan, București, 1967, 58, 67, 68, 88, 160; Nicolae Drăgan, Reîntâlnire cu un poet, „Unirea” (Alba Iulia), 1968, 87; Ion Buzași, „Oameni din Ardeal”, TR, 1973, 16; Nae Antonescu, Radu Brateș, ST, 1973, 16; Nicolae Albu, „Oameni din Ardeal”, RL, 1973, 28; Ion Brad, Un om din Ardeal, CNT, 1973, 30
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
Aurel Martin, București, 1979, Aforisme și cugetări, pref. Mircea Malița, București, 1977 (în colaborare cu Dumitru Nicolae); Nikos Kranidiotis, Antologie lirică, București, 1976 (în colaborare cu Antița Augustopoulos-Jucan); Evanghellos Averoff-Tossizza, Porumbeii, cu ilustrații de C. Piliuță, București, 1976; Dimos Rendis, Reîntâlnire, pref. trad., București, 1978; Sreten Asanović, Frumoasa moare, pref. trad., București, 1978; Odysseas Elytis, Variațiuni pe o rază, pref. trad., București, 1980 (în colaborare cu Ecaterina Sismanoglu și Dimos Rendis); Florica Ștefan, Pâinea de dimineață, pref. trad., București, 1982; Melancolia
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
și cavaler și o ea încărcată de pachete, la ieșirea dintr-un magazin - din două perspective opuse, cum sunt cea feminină și cea masculină. Romanul are farmecul unei povestiri polițiste bine scrise, dar și al unui romance în cheie simbolică; reîntâlnirea din final a celor doi nu este un facil happy-end, ci regăsirea unei stări de grație care înseamnă puritate și frumusețe, recuperarea adevăratei zăpezi, a „zăpezii de-altădată” din orașul copilăriei, a „zăpezilor mele”, deci a unui „sine” autentic. SCRIERI
BALOTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
o bibliotecă proprie, o librărie de specialitate, câteva laboratoare de informatică, mobilier nou, aparatură de ultimă oră, pe scurt: eleganța și confortul europene. S.W.: Pe 4 septembrie ați sărbătorit zece ani de la absolvirea facultății. Ce ne puteți spune despre reîntâlnirea cu colegii și profesorii de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială? D.C.: Așa cum spuneam și la început, a fost o întâlnire emoționantă deopotrivă pentru noi, foștii studenți, cât și pentru profesorii care ne-au redescoperit cu uimire și mândrie aproape
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Chișinău, 1974 (în colaborare cu Grigore Vieru); S. Brant, Corabia nebunilor, Chișinău, 1979; Villon, Poezii, Chișinău, 1982. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Disocieri, Chișinău, 1969, 203-208; A. Hropotinschi, Revelația slovei artistice, Chișinău, 1979, 118-125; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 203; I. Ciocanu, Reîntâlnirea cu Petru Cărare, LA, 1998, 3, 4; A. Moraru, [Petru Cărare], în Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări, Chișinău, 1998, 96-108. M.Dg.
CARARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
de două luni; cu toate acestea, trecând peste prima euforie, pe care și-o ținuse cu greu în frâu, începea deja să simtă mușcătura deziluziei. Etius îi venise în întâmpinare și îl îmbrățișase cu cordialitate, arătându-i o bucurie a reîntâlnirii fără îndoială sinceră, însă lui, care îl cunoștea bine, nu îi scăpase o sclipire ciudată în ochi, întrebătoare și în același timp ironică. încă de la primul schimb de cuvinte, discuția lor luase o altă direcție decât cea așteptată. Etius nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Magister întoarse, în sfârșit privirea spre cei doi ofițeri, pentru a o opri în final asupra lui Sebastianus. Nu fără emoție, acesta înțelese că foarte curând avea să afle care urma să fie misiunea sa pentru a doua zi. După reîntâlnirea de la Aureliana, Etius scrisese la Ravena pentru a-i obține titlul de Comes al împăratului și îl voia în cercul adjutanților săi în raporturile de fiecare zi cu generali de calibrul lui Egidius ori Ricimerus, însă până în acel moment ignorase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
9, și după câteva minute mă văzui din nou în șareta primăriei. Străbăturăm întinsa câmpie, departe în fundal, ca-ntr-o ilustrată regăsită, revăzui acoperișul de tablă al bisericii strălucind sub razele oblice ale soarelui de dimineață. Vorbirăm, înviorați de reîntâlnire, și pământul părea o sărbătoare. Lung îmi vorbea tot timpul despre câte erau și nu erau, câte fuseseră, în intervalul de când plecasem, ca și cum s-ar fi reînființat judecătoria și mă întorceam pentru a rămâne definitiv acolo, și trebuia să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
lângă tine, în noua mea consistență, asemănătoare celei lumești, căci te iubeam nesfârșit; aveam de la început rădăcinile în tine, simțisem asta de mult. Și tu însuți știai ca și acum că era scris în sângele nostru, deasupra pieirii lui, certitudinea reîntâlnirii ca o lege universală”. Își ridică fruntea, și în clipa următoare se prinse cu mâinile după gâtul meu, mă aplecă pe dormeza lată, în lumina vagă a felinarului de pe bulevard, ce străbătea în odaie, stăturăm muți încă mult, cu trupurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]