2,350 matches
-
știrile nu erau îmbucurătoare, dat fiind că Mareșalul Antonescu se dovedise „rezervat” sau „circumspect” în privința perspectivelor definitivării tratativelor secrete cu Aliații, ministrul a consemnat în mod obiectiv conținutul discuțiilor. Cu acel prilej, s-a constatat că, în fapt, Mareșalul Antonescu reactualizase „condițiile” redactate de el însuși în luna ianuarie 1944, și la care ne-am referit mai sus. Fără să fi fost dispus, mai ales după ultima întrevedere cu Adolf Hitler din 5 august 1944, să facă vreun fel de concesii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
generală, de bază, pentru practica reală? Trebuie un echilibru și aici, o complementaritate: nici amestec, nici reducere generalistă, ci mai curând "a-l învăța să pescuiască, decât a-i da pești mulți" educatului. Ca istorie a problemei competențelor transversale, să reactualizăm propunerea lui L. D'Hainaut (1981, pp. 122-146, 367-380) privind posibilitatea utilizării într-un curriculum eficient a unei taxonomii a obiectivelor interdisciplinare intelectuale, derivate dintr-un anume profil de formare, axat pe rolurile esențiale necesare integrării ulterioare: a dobândi informații
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Concepția contemporană este expresia bazei superioare atinse acum a spiralei dezvoltării abordării curriculumului, procesul continuând ca și realitatea cunoașterii, a vieții sociale, dar accentuându-se tot mai mult complexitatea, ca și instrumentele de cuprindere a ei. Poate este momentul să reactualizăm comparația (Short, 1991) între conceperea curriculumului în era industrială (accentul pe inteligența înnăscută, transmiterea de modele externe de cunoaștere și rațiune, afirmarea de comportamente subiective, uniformitatea pregătirii, evaluarea externă, motivarea extrinsecă) și curriculumul în era cunoașterii (bazat pe efortul propriu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cât de importantă este învățarea procedurală, cum poate fi aplicat principiul flexibilității cognitive în diversificarea modurilor de abordare și interpretare mentală, cum pot fi multiplicate rolurile educatorului constructivist, cum pot fi soluționate erorile, dilemele în cunoaștere. Este semnificativ atunci să reactualizăm și sinteza realizată, pe baza reflecțiilor critice ale participanților la experiment, asupra dificultăților și soluțiilor necesare în eficientizarea aplicării metodologiei constructiviste în învățare, formare a competențelor (Joița, 2008, pp. 204-205). Tabel 12: Metodologia constructivistă în învățare obstacole Dificultăți constatate în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
intelectuale destul de scăzut (influențează negativ randamentul școlar); stabilește relații logice și cauzale Între fenomene; identifică soluții de rezolvare a unor probleme. Memoria: memorează mecanic; memoria de lucru slab dezvoltată, memorează cu dificultate informații prezentate În scris; fidelitate scăzută, informația este reactualizat lent. Imaginația: are o intuiție vie, manifestată mai ales În situații concrete practice; imaginația creatoare slab dezvoltată (realizează cu dificultate un desen pe o temă liber aleasă sau o compunere literară). Limbajul: vocabular normal, exprimare specifică vârstei și mediului În
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎNTR-UN LICEU CU PROFIL TEORETIC - studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Aura MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2166]
-
importantă. Dacă ecoul discursurilor durează cât timp îi ia cărții recenzate să ajungă la potențialul cititor, corectitudinea consemnării autorului sau a cărții lui la un anumit nivel rămâne de domeniul posterității. Contemporaneitatea emisiunilor constă în faptul că permit posterității să reactualizeze informațiile și să probeze judecățile de valoare. Emisiunile perpetuează tradiția românească, deplâng modele impuse în literatura din România, susțin actul creator și libertatea de exprimare. În Cuvântul înainte al primului volum din Unde scurte, Monica Lovinescu își repudiază munca în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
război, comunismul promite o viață mai bună și egalitate între membrii societății. Prioritatea partidului este însă preluarea puterii ca să revendice legitimitatea ideologiei. Funcția de integrare a ideologiei, spune Ricoeur, este evidentă în cazul "ceremoniilor comemorative datorită cărora o comunitate oarecare reactualizează oarecum evenimentele pe care le consideră a fi întemeietoare pentru propria ei identitate"242. Sărbătorile naționale, comemorările și cultul personalității fac parte din viața societății comuniste. Ideologia alcătuiește circumstanțele utopiei: practică a fanteziei pentru reconsiderarea realității. Retorica mediatică a oamenilor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
reflecta realitatea. Sensul specializat are în vedere curentul manifestat în literatură și în arta plastică, inițiat în Franța, conturat difuz la limita secolelor al XVIIIlea și al XIXlea, teoretizat abia în 1857 de Champfleury în volumul de eseuri intitulat Realismul. Reactualizând conceptul de „mimesis“ al Antichității grecești, criticul definește realismul prin antiteză față de romantism, optând pentru doctrina pozitivistă, folosind metodele specifice științelor naturii, reflectând ideile unei clase sociale dinamice, burghezia. Trăsături ale realismului - Năzuința de a oglindi veridic realitatea contemporană se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
al doilea caz, ideația filozofică este, de fapt, a poetului, dar locutorul liric, instanța reflexivă nu se trădează în text, discursul gnomic având astfel o maximă deschidere spre generalitate. Sensibilitatea modernă a poeților din secolul XX, fascinată de exercițiul depersonalizării, reactualizează lirismul obiectiv al parnasienilor, în poezia avangardistă sau în cea modernist ermetică (Ion Vinea și Ion Barbu, de exemplu), în creații neomoderniste ori postmoderniste, de la generația șai zecistă la „douămiismul poetic românesc“ (Ștefania Mincu). Lirismul narativ este asociat poeziei contemporane
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
romanul postbelic studiat Reunind temele majore ale romanului, aceste reflecții ale lui Niculae exprimă o întreagă filozofie existențială și toate adevărurile adânci ale lumii țărănești căreia îi aparțin personajele. În opinia mea, tema fundamentală a cărții - existența familiei țărănești tradiționale - reactualizează mitul biblic al fiului risipitor, întro viziune realistă, obiectivă. Un prim argument este faptul că destrămarea familiei Moromete se asociază cu temele iertării și împăcării, dezvoltate în volumul al doilea. În acord cu referentul mitic, (ex pri mat direct, în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
drepților în slava Domnului și a celor nelegiuiți în chinul veșnic. Învățăturile Sfântului Niceta de Remesiana expuse în lucrarea De psalmodiae bono, cu privire la cântarea omofonă în biserică, au avut și au o permanentă importanță în Biserica Ortodoxă. Ele pot fi reactualizate cu succes în organizarea cântării în comun, atât în Biserica noastră Ortodoxă cât și în alte Biserici și confesiuni creștine. 3. Combaterea superstițiilor După cum ne informează istoricul Ghenadie de Marsilia, în Catehismul Sfântului Niceta de Remesiana erau cuprinse și două
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
complet nouă. Ea începe, de fapt, în secolul al XIX-lea, când evreii își părăsesc comunitățile pentru a înfrunta o societate neevreiască, care-și susține propriile valori, și încearcă să facă față provocării. Amintirile suferințelor tradiționale nu mai pot fi reactualizate ca până atunci, nici nu mai produc credință și coeziune, deoarece "codurile" universului religios care le era specific nu le mai spun nimic contemporanilor. Se reține din ele numai partea vizibilă: suferința însăși, a cărei istorie oamenii se vor strădui
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
perspectivă - ambiția, bazată pe puterile regăsite ale străvechii magii, de a face ca invizibilul (fie că e vorba despre divinități, fie că e vorba despre morți) să se poată iarăși revela prin formele vizibilului. Teatrul și dublul său urmărea să reactualizeze categoria dublului în sensul ei cel mai arhaic, acela al unei prezențe/absențe pe care piatra și psyche-ul, materialitatea cea mai opacă și imaterialitatea cea mai străvezie să le cristalizeze în relația lor tensionată. Kantor sau baraca de bâlci ca
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a acelei prime perioade situată între 18 luni și trei ani, în care copilul trăiește un sentiment de individuare somatică și psihică în raport cu mama sa (Mahler), schimbare care este adesea însoțită de teama de abandon. Aceste sentimente de abandon sunt reactualizate la adolescență chiar din necesitatea de a se separa (vezi capitolul 1). Această depresie de abandon se observă mai ales în două cazuri: - în cazul „istoriilor marcate de abandon”: regăsim în antecedente situații de abandon, rupturi, plasamente multiple. Adolescentul nu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vezi capitolul 1). Această depresie de abandon se observă mai ales în două cazuri: - în cazul „istoriilor marcate de abandon”: regăsim în antecedente situații de abandon, rupturi, plasamente multiple. Adolescentul nu-și poate înfrunta propria nevoie de separare, deoarece aceasta reactualizează instantaneu o amenințare de abandon total. Cazul lui Benoît este, din acest punct de vedere, exemplar: acest adolescent nu poate gândi această separare de mediul său care îi asigură subzistența, fără ca această separare să nu conducă la o ruptură totală
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
UNUL DINTRE PĂRINȚII DEPRESIVI Nu se întâmplă rar să regăsim la părinți o problematică depresivă subiacentă sau manifestă, trecută sau actuală. Poate fi vorba de antecedente de episoade depresive, de doliu non-elaborat, de depresie la adolescență a unui părinte, problematică reactualizată pe de o parte prin oscilațiile afective ale copilului lor devenit adolescent, și prin amenințările cu separarea pe de altă parte. Această depresivitate parentală este adesea observată așa cum o atestă rezultatele anchetelor epidemiologice. Atunci când părinții „folosesc” copilul într-o manieră
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ca tot atâtea mijloace de luptă împotriva suferinței depresive sau a suferinței de pierdere: instabilitate școlară, eșec la învățătură, oscilare între atitudinile provocatoare, agresive și atitudinile de reclamare a afectivității. Prezența fizică, mimica este încă marcată de această suferință depresivă reactualizată prin repetarea pierderii (în particular prin dispariția rochiei de casă a sorei mai mari); desenele (mari case goale) sunt dovada directă a acestui afect depresiv. Începând cu vârsta de 12-13 ani, apar comportamentele delincvente, odată cu schimbarea aspectului lui Pascal: chiar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și mai mult vechea suferință provocată de separarea suferită în copilărie. Exemplul Sandra, care prezenta o stare de proastă dispoziție cu apariție neașteptată la vârsta de 15 ani, arată măsura în care problemele adolescenței împreună cu efectele generate de acestea pot reactualiza o suferință veche, datorată unei separări traumatice din copilăria mică. Astfel, regăsim uneori în copilăria adolescenților cu suferință depresivă povești despre separări „traumatice”, chiar dacă nu a fost întotdeauna vorba despre separări grave. În acest caz, travaliul psihic al adolescentului, confruntarea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
copilăria adolescenților cu suferință depresivă povești despre separări „traumatice”, chiar dacă nu a fost întotdeauna vorba despre separări grave. În acest caz, travaliul psihic al adolescentului, confruntarea cu separarea intra-psihică și, mai ales, cu desprinderea de relația cu obiectul oedipian reactualizează amenințarea cu suferința trăită deja în copilărie și împiedică în parte dinamica „travaliului adolescenței”. Atunci când Denise nu acordă încredere unui tânăr profesor, ea ne arată în realitate că nu se poate desprinde dintr-o relație cu un obiect paternal lângă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în timp ce adolescenta evoluează de la o teamă de separare spre o teamă de nereușită (ceea ce-i permite să rămână o fetiță mică trăind alături de părinții săi, dorință inconștientă, respinsă de eul acestei adolescente). Dar aceste transformări și deplasări, obișnuite în adolescență, reactualizează la Denise vechile suferințe legate de separarea precoce. Astfel, nu sunt rare cazurile în care regăsim o continuitate depresivă ce leagă copilăria de adolescență, cu condiția să știm să recunoaștem eventualitatea existenței unei depresii sub unele aspecte semiologice evolutive în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
copilărie. Vincent, copil mare, își maschează depresia prin diferite comportamente de apărare de natură maniacală, îngrijind în același timp depresia mamei prin acordarea de sprijin; cu vârsta, conduitele reactive câștigă teren, dar pierderea acestui sprijin reciproc conjugat cu apariția adolescenței reactualizează trăirea depresivă. VINCENT - ADOLESCENȚA DEPRESIVĂ A UNUI COPIL DEPRIMAT Vincent, 13 ani, ne-a fost recomandat de către pediatrul său pentru probleme școlare; de mai mulți ani are un comportament dificil: provoacă dezordine, se agită mult, nu respectă regulile, vorbește tare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Vincent să utilizeze din ce în ce mai mult conduite alimentând o negare maniacă (grupul de camarazi, prostiile, rolul de vedetă pe care îl dorește acesta) și sarcina mamei pe de altă parte și nașterea unui bebeluș, care vindecă în sfârșit depresia mamei, pot reactualiza angoasele sale de pierdere: de două ori el nu mai este copilul care își poate consola mama, o dată pentru că nu mai are vârsta potrivită și a doua oară pentru că altcineva este în locul său. În plan psihopatologic, este posibil să emitem
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ori el nu mai este copilul care își poate consola mama, o dată pentru că nu mai are vârsta potrivită și a doua oară pentru că altcineva este în locul său. În plan psihopatologic, este posibil să emitem ipoteza că nașterea acestei surori a reactualizat o trăire a pierderii, deschizând calea spre o depresie clinică și evitând angajarea spre conduite de tip psihopatic așa cum începuseră deja să apară și să se amplifice. Totuși, dacă aceste antecedente depresive „a minima” nu sunt rare în copilăria adolescenților
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu se va mai putea desprinde”, înstalând într-o oarecare măsură adolescentul într-o stare depresivă. Această depresie este marca clinică a unei renunțări a adolescentului de a-și transforma obiectul atașamentului originar. SANDRA - O PROASTĂ DISPOZIȚIE A ADOLESCENȚEI CARE REACTUALIZEAZĂ O DEPRESIE DIN COPILĂRIA MICĂ Sandra, 15 ani și jumătate, vine la consultație ca urmare a unui dezinteres școlar pe care aceasta îl declară complet. Ea are un avans de un an față de ceilalți colegi și era până la momentul acela
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
4 = 84 de puncte. La itemii cu răspuns deschis, răspunsurile sunt apreciate fiecare cu maximum 8 puncte; total 2 × 8 = 16 puncte. Total punctaj: 84 + 16 = 100 de puncte (nota 10). 1. Proiectarea didactică este necesară deoarece: a) profesorul își reactualizează astfel cunoștințele pe care le va preda; b) proiectul didactic reprezintă principala dovadă a competenței profesionale; c) educația, în ansamblu, reprezintă un act de mare complexitate și responsabilitate; d) profesorul poate fi astfel evaluat de colegi, superiori sau părinți. 2
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]