2,120 matches
-
devină mai apropiate de viziunea sa. Moștenind în egală măsură problemele și posibilitățile unei superputeri, el se putea folosi de politica externă americană ca mijloc pentru a transforma dușmanii Statelor Unite, dacă nu chiar în prieteni, cel puțin în parteneri pentru reactualizarea unei ordini internaționale legitime. Originile filosofice ale politicii de destindere Politica de destindere a lui Kissinger are la bază trei intuiții filosofice majore, cum le-ar fi numit el. Politica externă trebuie să țină seama nu doar de lecția celui
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
la acele abordări realiste din disciplina economiei politice internaționale care reiau și dezvoltă imaginea propusă de Waltz și care pot fi văzute în contextul unei redefiniri realiste a politicii internaționale și a puterii. 10. Economia politică internațională ca încercare de reactualizare a realismului: sfîrșitul sistemului Bretton-Woods și teoria stabilității hegemonice Kenneth Waltz a încercat să salveze suprapunerea dintre teoria realistă și granițele disciplinei relațiilor inter-naționale. Alți realiști au ales o cale mai puțin academică. Ei au încercat să salveze suprapunerea dintre
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pentru a menține privilegiile actorilor mai puternici. A da vina pe "pasagerul clandestin" înseamnă să recurgi la un limbaj moralizator deplasat și, potrivit cercetătorilor dependenței, să pui în umbră efectele întotdeauna benefice ale ordinii, pentru hegemon. Teoria stabilității hegemonice ca reactualizare insuficientă a realismului Acest capitol s-a ocupat de critica realistă a unei teorii realiste din economia politică internațională. Ideea sa este să arate, dacă mai era nevoie, varietatea gîndirii realiste. Kindleberger vedea în declinul puterii SUA motivul pentru prăbușirea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și limitele diplomației "concertului" . . . . . 185 8. Disciplina relațiilor internaționale în derută: disputa paradigmelor . Partea a II-a. Reacțiile realiste la criza realismului . 235 9. Neorealismul sistemic: Kenneth Waltz și Teoria politicii internaționale . . . . . 237 10. Economia politică internațională ca încercare de reactualizare a realismului: sfîrșitul sistemului Bretton-Woods și teoria stabilității hegemonice . . . . 269 11. Economia politică internațională la confluența dintre realism și structuralism . Concluzie. Fragmentarea realismului . . 345 12. Realismul se rătăcește: cotitura epistemologică din anii '80 și '90 . . . . . . 354 13. Realismul la răscruce
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
una din formele de manifestare a conexiunii universale a fenomenelor din natură si societate. Mediul este constituit din totalitatea elementelor cu care individul interacționează, direct sau indirect, În procesul deveniri sale. Memoria este procesul psihic care asigură Întipărirea, stocarea și reactualizarea experienței anterioare. Memoria este un proces psihic care constă În Întipărirea, recunoașterea și reproducerea senzațiilor, sentimentelor, mișcărilor, cunoștințelor etc. din trecut. Memoria definește dimensiunea temporală a organizării noastre psihice, integrarea ei pe cele trei segmente ale orizontului temporal - trecut, prezent
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
aprehensiune; - fabulații pornind de la detalii perceptuale minore, cu extrapolare a conținutului asupra ansamblului planșei; - fenomene de contaminare (crearea unor forme noi, discordante cu stimulul, într-un registru tematic bizar); - kinestezii marcând interiorizarea profundă, însoțită de comentarii tip "referințe personale", cu reactualizarea unor episoade existențiale vechi; - perseverații și stereotipii marcate; - protocolul (discursul proiectiv), în ansamblul său, are un aspect global insolit, straniu, dereist. TAT-ul în schizofrenie are o serie de semne caracteristice: - extravaganța temelor (de exemplu, teme homosexuale, teme bizare); - simbolismul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
acestea, politicile școlare atribuie încă învățării-memorizare misiunea de a integra elevul în supra-comunități care depășesc experiența lui zilnică, personală (etnice, regionale, rasiale, naționale, confesionale ș.a.). Este adevărat că memorizarea unor secvențe narative pe termen lung solicită un efort susținut de reactualizare, deci de participare. Dar, pe de altă parte, învățarea prin repetiție dezvoltă insesizabile distorsiuni, ajungându-se, pe nesimțite, la un alt mesaj decât cel inițial. Reiterarea celor deja știute 45 fortifică certitudini minimale și facile, lăsând totodată suficient spațiu pentru
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
p. 126. 87 Șerban Papacostea, Ștefan cel Mare domn al Moldovei. 1457-1504, Editura Enciclopedică, București, 1990, p. 85. Lucrarea a apărut inițial în anii '70-'80 în franceză, engleză, germană, spaniolă, iar varianta din 1990 are în plus doar o reactualizare a bibliografiei. Politica internă "centralizatoare" era aici un subiect foarte important, prezentat foarte detaliat (Ibidem, pp. 22-29). Fragmentul despre "Începuturile politicii de independență" relata succesiunea tratatelor cu Polonia, luptele pentru cetatea Chilia, campania din 1467, enumerate doar selectiv în manual
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
lucru la care noi privim pînă acum ca la manifestarea unui miracol incognoscibil" (V. Propp, apud C. Segre, 1986: 108). Modelul proppian a însemnat indiscutabil un salt din perspectiva generalizării și clasificării basmelor (nu este lipsit de interes faptul că reactualizarea modelului proppian coincide cu asaltul gramaticilor generative, ambele evidențiind o matrice generativă fundamentală. Totuși noțiunea de funcție nu este unicul component al basmului (C. Bremond, infra 5.5). În Franța, analiza structurilor narative a optat (ca urmare a adoptării modelului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
importanței sale, care îi garantează intrarea în circuitul fenomenelor literare importante. Prin modul său de raportare la lumile livrești, parodistul a provocat neîncetat barierele ficțiunii, asumându-și noul în chip paradoxal, întoarcându-se spre modele, procedând prin recuperarea și rescrierea, deci reactualizarea axiologică a acestora. Și acest tip de creator, original în talentul său, merită o discuție separată, dat fiind că în paginile sale a luat naștere una dintre modalitățile pe care literatura le-a avut întotdeauna la îndemână pentru a inova
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
grafice, schițe, contururi, imagini, obiecte comparabile, culori. • Prin consemnare, înregistrare a celor sesizate, percepute în mod clasic (caiete, mape, fișe) sau prin apel la multimedia. Metode pentru formarea imaginilor mentale: • Experiența directă, • Modelarea, • Exercițiile de procesare și reprezentare • Prin înregistrare, reactualizare, orientare, integrare relaționare; • Prin selectare, asociere, corelare, comparare. • Prin prelucrare, combinare, recombinare, transformare, generare, scanare. • Prin sistematizare, codificare, structurare, organizare, schematizare, integrare, modelare, proiectare mentală, generalizare, esențializare. • Prin redare a construcțiilor în scheme, grafice, hărți cognitive, simboluri, schițe, liste de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
variante de structuri construite și reconstruite, redări variate ale notelor comune (colorare, încercuire, relaționare, simbolizare). Metode de organizare a experienței cognitive, a infor • Prin codificare sau raportare a noilor date la coduri specifice, exerciții de interiorizare și fixare, stocare, păstrare, reactualizare, reamintire, recunoaștere. Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente mațiilor în memorie: • Esențializarea, • Sistematizarea logică, • Eliminarea detaliilor, punctelor slabe • Sugerarea de noi abordări, explorări • Prin echilibrare, combinare a sistemelor mnezice: memorie senzorio-perceptivă, memorie de scurtă durată (de lucru), memorie semantică (conceptuală), memorie
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a problemelor: • Nu se confundă cu rezolvarea prin algoritmi, modele cunoscute, date, • Privește problemele slab/rău structurate, situațiile-problemă care generează conflict cognitiv, • Căutare a soluției prin construire progresivă, cu depășirea obstacolelor cognitive • Prin analiză critică a contextului problemei, schemelor mentale, reactualizare a experienței rezolutive și a strategiilor posibile, prevedere și analiză a dificultăților și erorilor, analiză de sarcină și a condițiilor. • Prin formulare de ipoteze de soluționare, aplicare a schemelor mentale adecvate, reorganizare a datelor, recorelare, prelucrare nouă, reformulare, reanalizare, reasamblare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a cunoștințelor, ci și a opiniilor, atitudinilor, experiențelor nonformale. Problematizarea • Găsirea de noi soluții la o întrebare, situație critică. • Declanșarea, formularea și rezolvarea de ipoteze de soluționare. Construirea problemei pe baza contradicției între cunoașterea anterioară și cea • De învățare cu reactualizarea și restructurarea cunoștințelor, cu identificarea contradicțiilor, cu analiza problemei în variante de rezolvare, cu verificarea valorii soluțiilor. • De predare activizată prin introducerea de întrebări-problemă și sprijinirea rezolvării lor. • De îmbinare a rezolvării euristice cu cea algoritmică, de combinare cu alte
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
etapa lecției: introductive, în învățare, chiar în predare, în consolidare, în aplicare, în transferul în alte condiții sau situații, în evaluare. • De alternare a tipurilor, după etapa învățării: înaintea înțelegerii regulilor și după, pentru părți ale sarcinii, după generalizare, în reactualizare. • De alternare a tipurilor, după modul de efectuare: rezolvări de sarcini și probleme, rezumate, sinteze, eseuri, aplicații, compuneri, completări, proiecte, reprezentări grafice ș.a. • De rezolvare prin muncă independentă: de aplicare, de dezvoltare, de recuperare, de creație, unice, diferențiate, integrale, parțiale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
creație, unice, diferențiate, integrale, parțiale. • De explicare, demonstrare a modelului de rezolvare, Metode clasice. Condiții de eficiență Procedee de sprijinire a construcției învățării. Situații posibile conturate Exercițiul rect, incomplet formulate, slab corelate cu competențele necesare. identic sau prin modificare. • De reactualizare a bazei teoretice necesare, a modelului de performanță așteptat. • De efectuare repetată, dar cu modificarea condițiilor, a mijloacelor, a conținutului, a organizării, a gradului de complexitate, a modului de introducere a noului, a diversității. • De comentare și completare, adaptare a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de lecții din sistemul clasic pentru o unitate de învățare (Joița, 2003, pp. 228-235). Tabel 15: Flexibilizarea proiectivă a lecțiilor clasice Sistemul de lecții clasice Alternative metodologice în proiectarea lecțiilor clasice Lecția de dobândire și comunicare • Varianta clasică: organizarea condițiilor/reactualizarea celor necesare/ anunțarea temei, a obiectivelor/transmiterea noilor informații, dirijarea învățării/fixarea, generalizarea, aplicarea, evaluarea/ tema pentru acasă. Lecția introductivă în unitatea de învățare. • Lecția bazată pe alternarea predării cu studiul pe mijloace de învățământ. • Lecția bazată pe studiul independent
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
expuneri parțiale ale educaților. • Lecția bazată pe rezolvarea temei de acasă în predare și fixare, aplicare. • Alte combinații strategice, după competența, creativitatea metodologică a educatorului. Lecția de formare de priceperi, abilități • Varianta clasică: organizarea condițiilor/precizarea temei, explicația, descrierea sarcinilor/ reactualizarea celor necesare, demonstrația model/executarea independentă a sarcinilor/analiza, aprecierea lucrărilor/tema pentru acasă. • Lecția bazată pe rezolvarea independentă sau prin colaborare de sarcini comune sau diferențiate, comunicate variat, sub îndrumare. Sistemul de lecții clasice Alternative metodologice în proiectarea lecțiilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
5. Dirijarea învățării și oferirea unor îndrumări. 6. Asigurarea conexiunii inverse. 7. Aprecierea performanței. 8. Asigurarea posibilității de transfer. 9. Asigurarea păstrării în memorie. Modelul învățării generative, ca model constructivist (Wittrock, 1990, 1992, apud Joița, E., 2006, pp. 164-165) 1. Reactualizarea informațiilor și a experiențelor anterioare, pentru a asigura baza de plecare, prin revederi, repetiții, aplicații. 2. Integrarea noilor informații în această bază, pentru a fi transformate, prin sinteze noi, parafrazări, generarea de întrebări și exemple, de analogii, metafore, reflecții. 3
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
procedurilor, a formelor de organizare, a modurilor de relaționare, a criteriilor și instrumentelor de evaluare, a dificultăților și restricțiilor posibile. 2. Explorarea directă, cu acordarea unui timp suficient, în mod independent individual, a materialelor-suport necesare, distribuite și prezentate sintetic, după reactualizarea și analiza critică a experiențelor anterioare implicate, cu oferirea unor puncte de sprijin în îndrumare, cu formularea de întrebări și ipoteze de înțelegere și soluționare, confruntarea de argumente și interpretări proprii. 3. Colaborarea în perechi sau grup mic pentru obiectivizarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
imitat, oficializat), invocat drept criteriu științific, indiferent de obiective, contexte. Dar rezolvarea și a nevoii de autoformare, autoperfecționare a concepției evaluatorului, teoretic și practic, de actualizare continuă a culturii în problemă, pentru o valorizare eficientă, adecvată, calitativă, formativă, integrativă. O reactualizare adaptată aici, a unei sinteze comparative în acest sens, poate fi utilă pentru înțelegerea diversificării (micro)paradigmelor evaluării și a modelelor rezultate, ca instrumente practice (Scallon, 2004, pp. 24-25). Tabel 19: Schimbarea paradigmelor dinamica criteriilor Criteriul Noua perspectivă Evaluarea tradițională
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și activitatea practică de creație. Accentuând obiectivele generale ale fiecărei etape se impun o serie de precizări cu privire la etapele formării capacității de creație artistică sau tehnică. Astfel informarea poate fi pregătitoare perceperii noțiunilor; pregătitoare exersării unor operații; cu scop de reactualizare a cunoștințelor necesare formării unor priceperi și deprinderi și a unor conexiuni inter-, intra-, și transdisciplinare; cu scopul conștientizării etapelor de lucru ale procesului de realizare a diverselor produse; cu scop de acumulare de imagini, de idei sau impresii care
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
necesare pentru buna desfășurare a orei de limbă română. Pregătirea materialelor necesare. Asigurarea ordinei și a disciplinei. 2. Verificarea temei pentru acasă Se verifică cantitativ și calitativ tema pentru acasă Elevii rezolva prima cerință de pe o fișă de lucru. 3. Reactualizarea cunoștințelor însușite anterior Activitate independența Elevii lucrează exercițiul nr 1 de pe fișa: a) 47-20= 24+30-40= 86-40= 31+20-30= 91 50= 65+10-20= 66-40= 73+20-60= b) Care sunt numerele cu 30 mai mici decât: 98........................... 53........................... 33........................... 88........................... c
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
Cubului; -să formuleze propoziții și să se exprime corect conversația ,explicația,metoda Cubul,lucrul În echipă,observarea dirijata fișe de lucru,manualul,cubul individual, frontal ,În grupe 61 DEMERS DIDACTIC Se pregătesc cele necesare desfășurării orei și se prezintă invitații. Reactualizarea cunoștințelor Activitate indirectă Se cere elevilor să deseneze fructele și legumele preferate. Activitate directă Joc didactic Recunoaște plantă ! Eu voi prezenta câteva informații despre o plantă și elevii trebuie să o recunoască . Exemplu: Crește la câmpie,seamănă cu soarele și
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
Î. Bucuroși de oaspeți? Activitate indirectă Realizarea fisei. Activitate directă Se verifică răspunsurile. Se citesc propozițiile obținute. Anunțarea temei După cum ați aflat astăzi vom recapitula u.Î. Bucuroși de oaspeți? pentru a ști mai bine la evaluarea ce va urma . Reactualizarea cunoștințelor Se vor citi textele Crăiasa Zăpezii,Uite ,vine Moș Crăciun!, Cu sania pe roluri ,cu intonația corespunzătoare,respectându se semnele de punctuație . Se va recita poezia Iarnă. Se vor pune câteva Întrebări despre autorii textelor,personaje și conținutul lor
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]