1,394 matches
-
sănătate? Sigur că e important ca oamenii să-și mențină o stare bună și că buna dispoziție ajută la menținerea sănătății, dar Îți explic la ce renunțări mă refeream. Era vorba că oamenii Își pot dori multe, dar dacă sînt realiști, trebuie să Își dea seama că nu le pot obține pe toate și trebuie să renunțe la ceea ce e mai greu de realizat. Din păcate, unii nu-și dau seama de asta și Își consumă energia fără folos. ─ Bine, n-
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
că era încă nehotărât în opțiuni și mereu își punea întrebarea: - Ce să aleg, să spunem matematica, un fel de bază iar disciplină complementară va fi fizica sau chimia? Am de ales între ele însă mai este timp suficient! Ca realist trebuia să decidă în final pentru bacalaureat dar mai ales pentru marele examen al vieții, intrarea într-o facultate și ea spera că îi va asculta sfatul și va alege chimia. La admiterea în învățământul superior se desfășurau adevărate bătălii
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
statele sunt inamice; anarhia lockeană în care statele sunt rivale; anarhia kantiană în care statele sunt prietene. Având în vedere originile intereselor naționale, constructiviștii au arătat că acestea provin din reprezentările autorităților statale despre situația internațională, impunerea raporturilor de forță (realiștii), promovarea intereselor politice, modelarea statelor după valorile vehiculate de organizațiile internaționale, guvernamentale și neguvernamentale. Reacționând la pozițiile exprimate de Waltz și Wendt în teoriile lor, Hollis și Smith (1990) au propus o concepție epistemologică în relația actor-structură, argumentând faptul că
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
ale unui stat, nimeni nu poate să se bazeze pe câștigurile care ar putea fi obținute din activitatea de cooperare. Totul este în dinamică, prin apariția unor noi polarități de putere, un nou sistem internațional care poate uni sau dezbina. Realiștii clasici au analizat starea comportamentului unui stat ca o construcție din natura înnăscută a omului de a cumula putere pentru a face față mediului anarhic. Neorealiștii consideră supraviețuirea în anarhie numai pe puterea proprie a statului, singurul actor capabil să
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de securitate față de punctul inițial, odată cu costurile necesare dobândirii și menținerii puterii"42. Noțiunea "dilema securității" (după John Herz) sau "frică hobsiană" (după Herbert Butterfield) este strâns legată de postulatul realist de anarhie internațională, sinonim stării de război 43. După realiști, relațiile interstatale se derulează în contextul prezenței fricii declanșării intenționale sau spontane a războiului, fiecare stat având percepția că se află în permanență expus riscului de a fi atacat de către alt stat sau grup de state. Într-un asemenea mediu
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
scena internațională. Astfel, interesul național este ceea ce contează cel mai mult pentru un stat, ceea ce constituie pentru el o miză fundamentală care îi ghidează politica externă. Noțiunea de interes național, definită în termenii puterii, este specifică paradigmei realiste.5 Potrivit realiștilor, relațiile internaționale se caracterizează printr-o structură anarhică (absența autorității internaționale asupra statelor naționale) și prin natura lor conflictuală (recursul la forță ca mijloc de reglare a conflictelor de interese interstatale). Războiul se derulează în acest context de relații, unde
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
două dimensiuni concrete ale acestuia: pe de o parte, interesul național este definit în raport cu interesele naționale ale altor state, iar satisfacerea interesului național al unui stat nu ține cont de interesele naționale ale altor state; pe de altă parte, după realiști, interesul național transcende intereselor private, unde securitatea unui stat este primordială în raport cu interesele particulare. Din anii 1950, behavioriștii au reproșat realiștilor că au acceptat fără nici un spirit critic expresia de interes național. După ei, interesul național este o noțiune folosită
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
vizează diminuarea agresivității proprie homo hominis lupus; mediere efectivă, dacă el se fundamentează pe sentimentul de simpatie"6. După constructiviști, interesul național al unui stat nu este un dat care se impune decidenților de configurarea raporturilor de forțe, ca la realiști, sau de cererile exprimate de actorii societali ca la liberali, ci el este un act construit social care își găsește originea în identitatea statelor, adică în reprezentarea individuală a statelor în raport cu celelalte din sistemul internațional. Astfel, interesul național este construit
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
noțiunea de conflict și cea de război. Nu orice conflict poate fi imediat catalogat război. Războiul este un tip special de conflict care apelează la violența armată colectivă organizată; el este manifestarea extremă care conduce la un conflict armat. Pentru realiști, natura conflictuală a relațiilor între state în lupta pentru putere (H. Morgenthau), decurge din structura lor anarhică; pentru marxiști, conflictele între statele capitaliste și cele socialiste sunt manifestări ale luptei de clasă (K. Marx); după liberali, conflictele apar ca urmare
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
realitate și, implicit, a celui de reprezentare, nu a fost nici discutată prea mult și nici înțeleasă pe deplin: În ziua de azi, printre comentatorii fotografiei (sociologi și semiologi) e la modă relativitatea semantică: nu există „real” (dispreț mare față de realiștii care nu văd că fotografia este întotdeauna codată), ci numai artificiu: Thesis, nu Physis. (...) Fotografia, spun ei, nu este un analogon al lumii; ceea ce ea reprezintă este fabricat. Această discuție este zadarnică: nimic nu poate împiedica fotografia să fie analogică
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ea reprezintă este fabricat. Această discuție este zadarnică: nimic nu poate împiedica fotografia să fie analogică; însă, în același timp, noema Fotografiei nu stă deloc în analogie (caracteristică pe care o împărtășește cu toate tipurile de reprezentări, subl.n.,C.P.). Realiștii, printre care mă număr și eu (...) nu iau deloc Fotografia drept o copie a realului, ci drept o emanație a realului trecut: o magie, nu o artă. A te întreba dacă fotografia este analogică sau codată nu e o direcție
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
măsură aceea tipologică, pe care o aveau în vedere și teoreticieni ca Boris Tomașevski sau René Wellek. Primul se întreba retoric, încă din 1927, cum de pentru fiecare școală literară (și în același timp pentru nici una) este aplicabil termenul de realist. Cel din urmă distingea realismul etern, tipologic (caracterizat prin fidelitatea față de natură și predominanța conceptului de imitație), de realismul istoric, definit ca sistem normativ ce domină literatura unei epoci strict delimitate (secolul al XIX-lea). După Wellek, principalul pericol de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
o varietate de tradiții în politica externă: ele ajung să se suprapună, să se susțină sau, uneori, chiar să intre în conflict. Pentru a le putea distinge, autorul Walter Mead le-a denumit după diverși lideri politici din trecut.237 Realiștii, care urmăresc cu prudență interesele naționale și dezvoltarea comerțului, sunt numiți după Alexander Hamilton. Populiștii, care pun accent pe auto-suficiență și pe întrebuințarea frecventă a puterii de constrângere, sunt numiți după Andrew Jackson. Apoi, Mead îi numește "jeffersonieni" pe cei
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
În opinia lor, fără democratizare, Orientul Mijlociu (ca și alte regiuni) va continua să existe ca pepinieră pentru state-delincvent și pentru amenințări teroriste. Mare parte din dezbaterile care au marcat administrația Bush în cazul războiului din Irak s-au purtat între realiștii hamiltonieni tradiționaliști (precum Secretarul de Stat Colin Powell) și o coaliție de jacksonieni (cum sunt Vicepreședintele Dick Cheney și Secretarul Apărării Donald Rumsfeld) și wilsonieni neoconservatori (de pildă Secretarul Adjunct al Apărării Paul Wolfowitz). O parte din confuzia în privința obiectivelor
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
conform așteptărilor în continuare, căci toate cele trei obiecte răspund ,,comenzilor’’ ce li se adresează, săvârșind minune după minune. Subintitulată și ,,basm oriental’’, opera Lungul nasului valorifică resursele magiei populare într un context narativ la fel de caracteristic tocmai prin autenticitatea lui realist nuvelistică. Doar că aproape imperceptibila disimulare moralistă a subtextului din Poveste face acum loc unei perspective comice de un grotesc deschis. Cunoscuta practică vrăjitorească a transformării prin blestem a ființei umane întrun anumit animal constituie elementul de subminare a planului
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
obsedante chinuri. Fie că popa Iancu ia înfățișarea unui zdrențăros ocnaș, fie pe aceea a chipeșului ofițer, ,,dreptul’’ fratelui uzurpat se concentrează în aceeași întâmplare înnebunitoare: ,,- Gândeai c-am murit neică ?’’. Trecerea de la fantasticul romantic de tip eminescian la cel realist, formulă care va deveni una dominantă în deceniile următoare, constituie un fenomen cu strălucire ilustrat de această nuvelă. Faptul că a doua întâlnire din vis dintre cei doi eroi coincide aproape cu întâlnirea din momentul final face ca aceste imagini
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de tranziție după Războiul Rece. Lucrarea susține ideea că pacea democratică a început să genereze efecte de socializare puternice, datorită apariției unei mase critice de state democratice liberale după sfârșitul Războiului Rece. Tendința produsă este similară cu tiparul interpretat de realiștii clasici drept "aliniere" în interiorul unei structuri de putere unipolare. Studiile de caz asupra Germaniei, Chinei și Japoniei identificate drept state cheie cu potențialul de a contesta dominația SUA oferă dovezi care sprijină evaluarea schimbării internaționale. Autorul încheie prin analizarea implicațiilor
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pentru că în timpul secolului al XX-lea a apărut o diversitate de instituții multilaterale, care au avut efecte cruciale și au determinat definirea sistemului. Supraviețuirea acestor instituții după Războiul Rece garantează că această trăsătură esențială a sistemului internațional rămâne neschimbată. Totuși, realiștii au ca punct de plecare o perspectivă teoretică foarte diferită, și afirmă că lumea în esență bipolară ce a caracterizat Războiul Rece a lăsat loc unei lumi radical diferite, unipolare, în era post-Război Rece. Dar, deși majoritatea realiștilor acceptă această
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
neschimbată. Totuși, realiștii au ca punct de plecare o perspectivă teoretică foarte diferită, și afirmă că lumea în esență bipolară ce a caracterizat Războiul Rece a lăsat loc unei lumi radical diferite, unipolare, în era post-Război Rece. Dar, deși majoritatea realiștilor acceptă această poziție de bază, ei sunt împărțiți în două tabere: cei care afirmă că această lume unipolară este inerent instabilă și, în cele din urmă, va ceda locul unei lumi multipolare, și cei care susțin că există o diversitate
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Rece, o masă critică de state democratice liberale a ajuns să domine sistemul internațional, atunci sfârșitul Războiului Rece poate fi asociat și cu o schimbare majoră de sistem, dar o schimbare de un tip foarte diferit în comparație cu cel evidențiat de realiști. După stabilirea cadrului teoretic, Harrison aplică teoria în cazul politicii externe a trei state cheie Germania, Japonia și China din primul deceniu al lumii post-Război Rece. Se dovedește că toate cele trei state întâmpină dificultăți de adaptare la schimbările caracterului
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
se schimba sub aspect cultural. Acest cadru teoretic este folosit pentru explicarea reacțiilor unui număr de trei puteri majore față de colapsul Uniunii Sovietice, precum și a modului în care și-au dezvoltat politica externă după sfârșitul Războiului Rece. Comportamentul interpretat de realiștii clasici (sau "neoclasici") drept aliniere în interiorul unei structuri unipolare este înțeles mai bine în termenii cascadei de norme generate de apariția unui nucleu stabil de state democratice liberale în sistemul internațional. În timp ce presiunile de socializare se supun variației instituționale și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Sikkink, 1998). Finnemore și Sikkink au dezvoltat modelul pentru a-l aplica în cazul funcționării mai multor regimuri umanitare. Totuși, concluziile lor coincid cu dinamica normelor internaționale despre care lucrarea de față afirmă că poate fi asociată cu pacea democratică. Realiștii consideră că interesele de securitate depășesc interesele umanitare pentru că statele trebuie să se conformeze imperativului supraviețuirii, iar astfel modelul ciclului de viață al normelor poate prezenta neajunsuri atunci când este transpus în sfera securității. Cu toate acestea, există asemănări puternice între
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
poate prezenta neajunsuri atunci când este transpus în sfera securității. Cu toate acestea, există asemănări puternice între cascada normelor sau "alinierea la norme" asociată cu a doua etapă a modelului propus de Finnemore și Sikkink și tiparul formării alianțelor identificat de realiștii clasici drept trăsătură centrală a relațiilor marilor puteri din lumea post-Război Rece. O ultimă temă recurentă în această lucrare este încercarea de extindere a argumentului liberal privind pacea democratică la nivelul sistemului prin crearea de legături cu intuițiile constructiviste. Literatura
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în sensul că punea accent pe importanța nivelului intern ca determinant cauzal al comportamentului statului. Totuși, oarecum paradoxal, în prezent atât susținătorii, cât și oponenții păcii democratice acceptă termenii de bază în care are loc dezbaterea. În esență, dezbaterea dintre realiști și liberali gravitează în jurul întrebării privitoare la existența unei "păci separate" între democrațiile cu același tip de regim. Dar acest consens poate împiedica apariția unor întrebări mai profunde privind posibilitatea ca între liberalism și pace să existe o relație mai
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
-lea și începutul secolului al XX-lea. Competiția pozițională și preocuparea față de capacitățile relative va caracteriza tot mai mult politica marilor puteri, și va crește probabilitatea ca principalele state să poarte războaie, în comparație cu perioada Războiului Rece. Până la sfârșitul anilor 1990, realiștii au început să fie de acord că tendințele către balansarea marilor puteri împotriva SUA nu fuseseră caracteristica predominantă a sistemului internațional după sfârșitul Războiului Rece. Acest consens l-a făcut pe William Wohlforth să încerce să salveze cadrul realist structural
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]