250,849 matches
-
acasă, cu mâinile aproape goale, rudele îl copleșesc, își caută foștii prieteni, vizitează meleagurile natale, însoțit de nepotul medicinist cu mașina. Călătoria prin raionul Bugeac echivalează cu recuperarea simbolică a propriului trecut. Ironia e că unchiul din Paris admiră sincer realizările socialismului la Chișinău sau în împrejurimi: bulevardele noi, terenurile de sport, campusul universitar, filarmonica, fermele (care sunt de fapt colhozuri), livezile - în timp ce basarabenii își văd mai bine propriile suferințe, păstrate în surdină. Unchiul înțelege greu ce s-a întâmplat între
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
adresat mesajul de ce te bagi în seamă cînd n-ai nimic de spus inteligent?" (mail-archive.com). Uneori locuțiunea desemnează totuși o acțiune pozitivă, recomandată, integrîndu-se într-un stil mai apropiat de registrul standard: "Așadar, dacă ai contribuit semnificativ vreodată la realizarea unui joc de succes și ai talent cu carul, nu ezita să te bagi în seamă" (computere.rol.ro/2005). Cele mai multe exemple de utilizare a construcției se pot găsi în oralitatea colocvială și, desigur, în forumurile de pe Internet. Aici numărul
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
epicurii și den stoici filosofi se priciră cu el" (vol. II, p. 1189). Dar asemenea cazuri sunt multe și ele sunt studiate de editori, îndeosebi de Vasile Arvinte, unul din lingviștii noștri de marcă. Editarea Bibliei din 1688 este o realizare excepțională a școlii filologice ieșene, ce se cuvine a fi cunoscută, comentată și apreciată pe măsură, nu numai de către specialiști, scoasă mai la vedere din penumbrele bibliotecii.
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
de film Sharon Ouditt. Pentru că dezideratul ei în ceea ce privește proza era antirealist, Woolf evită o narațiune lineară în roman. Intenția ei era și de a submina genul convențional de biografie (așa este romanul calificat de subtitlu), care punea pe primul loc realizările protagonistului. Singura reușită a lui Orlando - un premiu pentru poezie - e menționat fugitiv într-un monolog interior, ceea ce aproape determină cititorul să treacă cu vederea unicul succes al personajului. Care e "privat" și de Potter: în lungmetraj, lui Orlando doar
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
centru - care-i permite să adauge receptării veninul - de nu chiar drogul - iluziei. De aceea, convingerea e substituită de tehnică. Nu de experiment, ci de tehnică, de meșteșug. Deși vede și simte enorm, monstruos, Caragiale, ființă muzicală, operează o de-realizare - materia e sunet sau imagine interioară, o virtualitate - care nu dă senzația declinului, ci pe a armoniei. O armonie în indicibil. Aproximarea neantului și pierderea în infinit prilejuiesc nu angoase, ci excese euforice. Cinicul Caragiale nu e un nihilist; fascinat
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
toate mijloacele, prin programele oficiale coordonate cu cele din America Latină. Este vorba despre crearea unui climat care să considere - la fel ca Don Quijote - cartea și bibliotecă drept valori supreme, alături de stăpânirea temeinică a limbii scrise. Comisia dorește să contribuie la realizarea unor proiecte durabile care să asigure cultivarea și studierea limbii spaniole, a literaturii hispanice și a proiecțiilor culturii într-o lume care mizează tot mai serios pe cunoașterea și aplicarea noilor tehnologii.
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
și ce am făcut pentru acel așezământ (aici am vrut să ajung cu această paranteză), am fost bine primit și am fost ajutat de directorul spitalului, fapt pentru care îi mulțumesc. Mătușa mea a fost trimisă acasă cu ambulanța, mare realizare pentru mine, canadian străin într-o țară în care cu manierele mele canadiene, nu mă mai descurc ușor. Iată că... bine faci, bine găsești, dar aceasta nu este o regulă în România. Trebuie să constat că polițiștii de la secția 6
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
este ortodox). În această ultimă privință, importantă este dimensiunea politică pe care Eminescu o colportează cu sârguință: "Descoperim cititorilor noștri că îndărătul înființării mitropoliei catolice este mâna politicei orientale a Austriei..." Cât despre icoane, poetul le abordează strict sub aspectul realizărilor artistice. Exemple strălucite de "artă primitivă", de o "sluțenie fenomenală", "tipuri monstruoase", acestea ar trebui să nu ignore modelele occidentale, desăvârșirea figurilor lui Rafael, Correggio, Murillo sau Michelangelo. Memorabil este articolul Liber-cugetător, liberă-cugetare. Gazetarul judecă neortodox, maniheist și vede în
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
de fapt îl constituie lipsa unui discurs public argumentat, atât în interior, cât și în exterior. Faptul că după Adorno, de aproximativ 50 de ani, nu a mai existat o interpretare cuprinzătoare a fenomenului muzicii noi trebuie să mobilizeze la realizarea acesteia. Saltul calitativ, revoluționar anunțat de Adorno încă din 1956, odată cu articolul său intitulat Îmbătrânirea muzicii noi, încă nu s-a produs, este de părere Mahnkopf. Iar mai departe se întreabă: „Unde este muzica ce ar corespunde lui Thomas Pynchon
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
s-a risipit în mai puțin de doi ani. - Programul de ediții critice a fost întrerupt prin privatizarea Editurii Minerva, dar e, totuși, bine că a fost reluat sub alte auspicii. Cum să înțelegem dinafară colaborarea dintre trei instituții pentru realizarea programului de editare științifică a clasicilor: Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. De fapt, trebuie să o adăugăm și pe a patra, Ministerul Culturii, care contribuie la finanțarea proiectelor. Cum se
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
în ultimul deceniu al secolului trecut, decedat în noiembrie 2001). Sperăm că în anul și în anii viitori - după terminarea lucrărilor la marele Dicționar al scriitorilor români, colective tinere din cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară să fie angrenate în realizarea unor ediții critice din operele scriitorilor clasici români, în condițiile în care vechii editori, cei mai mulți în vârstă, se apropie de capătul unor cariere rodnice. Ne punem speranțe și în modificarea anunțată a sistemului de acordare a subvențiilor de către ministerele interesate
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
ca ediții critice (ca și alte lucrări de sinteză complexe) să nu se mai difuzeze anevoie, în doi-trei ani de zile, din cauza fărămițării sistemului de difuzare, sau să zacă în depozitele editurilor - în timp ce statul a oferit uneori subvenții generoase pentru realizarea lor - ci să ajungă la câteva săptămâni de la apariție în toată țara, acolo unde este nevoie de ele. - În aceste condiții materiale și financiare modeste, ce ediții critice pot continua? Desigur că trebuie să ținem cont și de îngrijitorii edițiilor
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
lui Ion Iliescu. Să fim serioși. Legitimitatea politică a lui Ion Iliescu este dată de alegerile pe care le-a cîștigat (în trei rînduri), nu de apariția acestei cărți. Modelul avut în vedere de Vladimir Tismăneanu (lui îi aparține inițiativa realizării volumului) a fost dialogul dintre fostul președinte al Poloniei, Wojciech Jaruzelski și fostul disident Adam Michnik. Nici măcar Michnik nu a scăpat de acuze similare la vremea apariției discuției sale cu generalul Jaruzelski, deși acolo lucrurile erau și mai clare, istoricul
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
cronicile viitoare și la aceste cazuri fericite. E o observație destul de la îndemână constatarea că edițiile critice din operele clasicilor și modernilor noștri înaintează foarte lent. Există explicații obiective, printre ele fiind prioritară aceea a dificultăților filologice și documentare de realizare a unei asemenea misiuni. Uneori, pur și simplu după decesul unui îngrijitor de ediție nu există un succesor, deci nu poate fi predată și preluată ștafeta unei munci intelectuale extrem de scrupuloase prin migală filologică și responsabilitate culturală. Dar există și
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
și destinul. Chipurile torturate de erotism din tablourile sale nu reprezentau o promisiune, ci o concluzie. Nu erau un început. Erau, în mod inevitabil, un sfîrșit. Înțelegerea acestui fapt o nemulțumea, fiindcă mama dorea să vadă în evoluția fiului său realizarea unei personalități ale cărei bucurii erau legate de creativitatea sa. Nu era drept ca trupul să-l trădeze, ca trupul, în mod catastrofal, să nu depindă de voință. Își privea fiul lucrînd, abstras, fascinat, fiul meu își va descoperi darurile
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
Gheorghe Ceaușescu Grecii, mai precis atenienii, au inventat democrația datorită spiritului de libertate cu care au fost înzestrați congenital. În fond, democrația este ipostaza politică a principiului libertății. Dar, realizarea lui în relațiile dintre locuitorii cetății este un proces care la Atena s-a întins pe o perioadă care a început în secolul VI î.d.Cr. pentru a atinge apogeul în secolul lui Pericles. Două principii caracterizează democrația în viziunea
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
lui Zanne părea insurmontabilă. O carte de dimensiunile deja pomenite implica resurse pe măsură, care trebuiau identificate și angrenate în acțiune. În strania noastră economie de piață, proiectul național al lui Zanne, un proiect, cum menționează autorul, susținut, în momentul realizării sale, de guvernul de atunci al României prin girul lui Take Ionescu, a fost... privatizat, iar ediția cea nouă se numește „GCP” pe copertă, adică, după cum se vede pe pagina de titlu, „George Constantin Păunescu”. No comment! Ori „aferim, boierule
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
din 1884, a fost reprodusă în 1989, la împlinirea unui secol de la moartea poetului, cu o foarte discretă dar la fel de competentă notă finală semnată de Petru Creția.), îi va da realizatorului anumite sugestii. Sau poate că modelul cărților văzute ca realizare de grup, pus în pagină la noi de Romulus Vulpescu, odată cu traducerile sale din vechea lirică franceză, va fi adaptat și pentru Proverbele..., căci oamenii care realizează partea tehnică a proiectului sunt, până la urma urmei, pionii fără de care nimic din
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
Severian) ș.a. -, altele în variantă românească - Domițian (p. 49), Valerian (p. 51, 53), Aurelian (p. 53), Dioclețian (passim), Maximian (passim), Constantin (passim). Toate aceste inconsecvențe arată că cei doi îngrijitori ai volumului nu s-au ghidat după reguli ferme în realizarea lui, căci, altfel, ele ar fi figurat în Notă asupra ediției, cum este firesc. Poate lipsa de experiență în editarea unui text să-și fi spus cuvântul<footnote Deși Dragoș Mîrșanu a mai îngrijit, în aceeași colecție a Editurii Polirom
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
al lucrării, „Corpus-ul epigrafic al cultelor orientale în Dacia romană” (vol. II, Corpus epigráfico de los cultes orientales en la Dacia romana, p. 698-1046), constituie eșafodajul solid pe care autorul își construiește analiza și din care își extrage încheierile. Realizarea unui asemenea corpus de surse, cu acribie, meticulozitate și spirit critic, este o încercare temerară, pe care autorul a dus-o la bun sfârșit. Deși sunt repertoriate doar monumentele care conțin inscripții, analizele propriu-zise folosesc și monumentele anepigrafe (reliefuri, statui
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
prezentat prezintă re ferințe bibliografice, analogii, o abordare interdisciplinară, făcând uneori dificilă încadrarea tipologică și cronologică. Din aceste cauze, materialul nu a putut fi analizat cu aceeași consistență. Apariția editorială s-a vrut una exhaustivă, un punct de plecare în realizarea unui „Corpus” în ceea ce privește zona geografică, cu o analiză a materialului pe categorii (ceramică, sticlă, echipament militar etc.), nu doar o expunere a materialului publicat. Din motive obiective, piesele numismatice nu au fost abordate de autor în acest catalog. Se constată
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
informații, cei doi tineri absolvenți de studii politice par să se împotmolească de fiecare dată cînd scot capul din bibliografie și se încumetă să-și dea drumul pe panta teoretizărilor proprii. „După căderea comunismului zona rezervată celor autorizați să examineze realizările sau eșecurile politicienilor români suferă de suprapopulare” - scriu cu superbie cei doi juni autori chiar la începutul primului capitol, Patimile politicii de tranziție, un lung și aberant rechizitoriu la adresa presei, vinovată, cred autorii, de a fi ocupat segmentul de interes
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
zgârie-nori, de zeci și sute de etaje, constituie o Înălțare pe verticală destul de amețitoare, dar nu sunt sculpturi. O Întrebuințare utilitară, Constantin Brâncuși i-o conferea doar Coloanei infinitului. Dar viziunea de arhitect se poate descoperi și În cazul multor realizări - de la cele de Început, vezi Rugăciune, până la Monumentalul ansamblu, de la Tg. Jiu. Eminescian vorbind, cei care nu-și deschid ochiul Înăuntru, spațiul nemăsurabil și de necuantificat, nu pot Înțelege sculpturile brâncușiene. Contemplația austeră nu-i ajută cu nimic dincolo de cercul
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
am indicat ca enunț terminal... familia, care presupune armonie, unitate, Înțelegerea Între vârste diferite, iubirea aproapelui. Căci poetul de față este un martir al singurătății, prin forța profesiunii care te cere mereu flacără, om viu, contributor la toate etapele de realizare ale filmului. Iar ca scenarist, se cuvine să despici firul În patru și-n patruzeci și patru, deoarece viziunea cere legături, popasuri, platforme și zboruri, cât mai multe, fiindcă rotundul artistic presupune perfecțiune, fie că se obține un lungmetraj, un
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
românilor a lui Șincai, cumpărată la Viena, și recitind „Istoria românilor supt Mihai Voievod Viteazul” a lui N. Bălcescu, dorește să vadă statuia marelui voievod. Și pleacă la București. Ajuns la statuie Îi mulțumește Domnului pentru reușită și-i cere realizarea Unirii. Este găsit de Ion Grama ce-l slujea pe V. Alexandrescu Urechia. Istoricul Îl găzduiește, Îl plimbă prin muzeele Bucureștiului, Îl duce la Liga culturală unde cunoaște personalități cărora le cere cărți pentru românii din Transilvania și ajunge personajul
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]