488 matches
-
pe alee și ocolesc locul unde se află stropitoarea verde. Dincoace de pleoape, ea mi se arată ca fiind acolo, dar, ca să fiu sigur, Întind mîna. O găsesc și am impresia că lumina nu a dispă rut de tot. O reaprinde atingerea metalului cald. E vară. Înseamnă că și uriașa dalie galbenă e la locul ei, uitîndu-se la mine de pe tulpina ei scundă. O ating, iar auriul ei Îmi arde privirea lăuntrică. E și mai strălucitoare acum, după mîngîiere. A doua
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În adresarea directă Îl folosea pe „Son“, ca și cum orice băiat ar fi fost fiul ori nepotul ei. Am Învățat Însă de la ea și cuvîntul „boy“. Substantivul „girl“ nu țin minte să-l fi auzit din gura ei. CÎnd i se reaprindea dorul de Am erica, iar asta putea să i se-ntîmple oricînd, ținînd-o cam două zile, pe toate fetele le striga Kitty. Oricum, nu-și bătea ea capul să le țină minte numele: „Kitty, tu de-acolo, lasă mîța-n pace!“ „Good
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Pedestrimea, Înapoi cu două mii de pași, În semicerc, pe două flancuri, adânc În pădure! Cinci sute de călăreți În avangardă, atac fals asupra spahiilor, cu retragere rapidă. Cinci sute de arcași la liziera pădurii, cu săgeți aprinse pregătite. Ordinele Îi reaprinseră speranța. Era singur, dar vreme de aproape două decenii Învățase tot ce se putea Învăța despre luptele de pedestrime și cavalerie. Era adevărat, Oană nu fusese la o singură bătălie, iar aceea se transformase În masacru. Dar nimeni n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
altă bază planetară sau stelară; nici n-are nevoie de plafon glisant..." Pe cât de repede se instalase, tensiunea mintală și vizuală se risipi. Aureola verzuie din fundul tranșeii pâlpâi și se stinse. Marea astronavă de transport dispăruse. Patru proiectoare se reaprinseră. Srăluceau ca niște aștri în miniatură, dar lumina lor abia dacă putea risipi întunericul în care se cufundase gigantica tranșee. În apropierea lor, totul era iluminat ca-n plină zi. Dar strălucirea lor se pierdea în imensitatea hangarului. Sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
năvălea din belșug. Pentru a-i mulțumi pe toți năzgâmbii lui nepoți, lua de la fiecare rămurica, se prefăcea a o folosi, după care o arunca socotind-o netrebuitoare. Aceasta, aproape stinsă, o dată ajunsă în vatra încă încinsă cu jăratic, se reaprindea. Întotdeauna, la asemenea prilejuri, Vișinel, unul dintre cei mai răsăriți copii din șatră se afla la dreapta, și Voica, o fetișcană plină de incuri, la stânga bulibașei, sorbindu-i fiecare cuvânt ca pe o literă scoasă dintr-o carte sfântă. După
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
călăreț. Era Șobi. Fusese trimis într-o misiune de taină de către bulibașă. Ajuns în fața cortului starostelui, acesta s-a aruncat din șa și, lăsând calul slobod, a alergat cu sufletul la gură să se înfățișeze stăpânului. Bulibașa reușise să-și reaprindă luleaua și acum fuma, nu atât tutunul iute și amar, cât mai ales sumedenia de gânduri împăienjenite, cuibărite în pipa sa. - Ei? Îl întrebă acesta zorit. - Nu putem rămâne aici. Oamenii legii sunt pe urmele noastre. Am fost oprit de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
opere de artă ce au străluminarea de a privi înăuntrul lor!” V. tînăr tace și scrie consumînd ceaiuri aromate. Ocrotește ficușii și orhideele din serele sale luminate ca ziua, trăind cu speranța că, odată și odată, pe cer, se va reaprinde soarele. V. din spital mă retrag din ochiul meu speriat. Am privit acolo, prin oglinzi și am văzut o urîțenie de nedescris. Un chip bătrîn, suferind, degajînd răutate și perversiune. Dragostea pentru mine a încetat cenzura și imaginea tînărului frumos
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
i s-a adresat să audă și ceilalți, în special Cecilia. Am să te recuceresc dragul meu și o să ne iubim cum ne-am iubit întotdeauna. Iubirile mai și mor, nu dăinuiesc o veșnicie. Nu ai simțit asta? — Am să reaprind flacăra dragostei, iubitule! — Vezi să nu te arzi, a replicat Matei calm și ironic. Toți au început să râdă în hohote și să facă glume. — Georgeta, nu-ți merge cum ți-a mers. Ar fi mai bine să-l iei
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
între valuri diafane și reci, cu sufletul trist și buzele arse. Învinsă, îmi port pașii spre izvor și mă cufund în limpezimea lui preț de o clipă, apoi rămân liniștită cu inima prinsă de orizont. Aștept cu înfrigurare focul sacru reaprins de apus.
Focul by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83295_a_84620]
-
alta, a pomenit de lună. „Luna, da, e rotundă“, mi-a comunicat El, „dar se distruge singură, se consumă la focul ei până rămâne mai nimica toată și se aprinde iar fiindcă acolo, sus, bate un vânt afurisit, stinge și reaprinde orice scânteie, cât de mică...“. (S-a repezit spre undiță, a scos un peștișor cât unghia, l-a vârât în buzunar și s-a întors spre mine. Zâmbea, senin și liniștit.) „Mai zice unii că și pământul e rotund. Mata
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Într-un loc sărac. Nu era / Nici eretic, nici musulman. N-avea bogății, nici Dumnezeu, / Nici convingeri, nici adevăr. N-avea nici lege, nici principii. / În lumea asta sau cealaltă, un așa curaj cine l-a avut? Spunând acestea, Își reaprinse țigara de foi, gânditor. O scânteie minusculă ateriză pe barba lui, o alungă cu un gest deprins. Și reluă: Încă din copilărie, am o uriașă admirație pentru Khayyam, poetul, dar mai cu seamă filozoful, gânditorul liber. Sunt uluit de succesul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Parlament sau de democrație; Orientul va putea să recadă iarăși În minunatul său somn de veci. Așa se face că lumea Întreagă, În lunile care urmară, avea să asiste la o cursă stranie și sfâșietoare: În vreme ce exemplul Tabrizului Începea să reaprindă, În diferite colțuri ale Persiei, flacăra rezistenței, orașul Însuși suferea un asediu dintre cele mai aspre. Partizanii Constituției vor avea oare timp să-și revină, să se reorganizeze și să pună din nou mâna pe arme, Înainte ca bastionul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
grijă, Însă În ziua cînd Meleagru și-a ucis unchii, cuprinsă de mînie și de disperare, ea i-a dat foc tăciunelui, lăsîndu-l să se mistuie. Și mie, de cîte ori mă trezesc, mi se pare că un tăciune se reaprinde, mistuindu-se. Ar trebui să murmur fericit simțind lumina apăsîndu-mi pleoapele: cît de frumoase sînt toate În jurul meu! Dar În loc să mă mîngîie, lumina mă strînge de gît ca o gheară albă, aducîndu-mi aminte că Îmbătrîitesc și voi muri. În schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
De unde stă, Lionel nu vede că, de fapt, toți angajații se uită la o plasmă atârnată deasupra intrării în bucătărie. Se văd pe ei înșiși aplaudând, în timp ce pe ecran, suprapus lor, curge genericul emisiunii Les restaurants de France. Lumina se reaprinde. Lionel începe să se îmbrace. Liliane îl recuperează cu greu pe Robespierre, care-și va aminti multă vreme de această seară de pomină. Sau de pomană? Șeful de sală încearcă să-i evacueze pe cei doi consumatori. Afară, în așteptarea
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
privirea. Triplu Ve se decide: ia cele două borcane cu bani și o rupe la fugă. Operatorul - după el. Sandu Mutălăul aruncă umbrela și borcanul și se ia după ei. Trecătorii din Angers rămân statuie. E ora 12.10. Lionel reaprinde televizorul. Are un șoc: o vede pe Esmé în prim-plan. Despre Esmé, totuși Esmé a fugit din țară prin anii ’70, după publicarea „Tezelor din iulie“, în semn de protest față de noua orientare politică din România, ca urmare a
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Și carte-apun, unduie serii Pe-acest penet instrumental, Muziciană a tăcerii. În fapt de seară, la fereastra care ascunde un santal, poetul evocă duetul de altă dată dintre violă și flaut, sau dintre violă și mandoră. Amintirea acestei muzici se reaprinde prin imaginea Sfintei Cecilia, patroana muzicienilor, care răsfoiește o carte de imnuri sacre, fluid imaterial "șiroind" în spațiul vibrant al poemului. Asimilarea eternului feminin muzicii înfăptuiește asocierea a două purități menite să ne înalțe, și a două mistere: al devenirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
sufletului ceea ce înseamnă "bine"? Rătăcit Simt o durere mistuitoare în piept Ce-mi înăbușă ușor trăirile reci Iar tot ceea ce înainte îmi părea drept Acum le regăsesc fără viață sau seci. Iar noaptea ce se lasă peste ego-ul meu Îmi reaprinde subtil aceleași vechi temeri. Dar nimeni nu știe ce sunt de fapt eu Așa că am mai mult parte de pierderi... Uneori mai cred că nu au rost și sunt în van Toate căutările ce te vor pentru totdeauna Dar venind
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
în dreptul lui și sè-l invite, Vino sè-ți arèt Muzeul! Urcèm amândoi treptele de piatrè pe sub arcadele înalte ale vechiului palat nobiliar, e aproape de oră închiderii, dar ea se înțelege cu femeile ce pèzesc încèperile goale ale Muzeului, apoi luminile se reaprind pe rând în fiecare încèpere în care urmeazè sè intrèm, Plutim fèrè grabè pe parchetul lustruit că o oglindè de parcè am pèși pe suprafața lucioasè a unui lac întunecat, de undeva, inaudibil, rèsunè muzică unui vals, Matei nu prevèzuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
cel de aici, de pe coridorul Institutului nu-i dau voie acum, sè se întoarcè la Matei, nu încè, Bine! Voi citi mai tarziu, N-a fost greu, nu-i așa? Cu tine, nu! ea râzându-mi prin telefon în ureche, reaprinzând în mine doruri, Am ieșit cu mașina din oraș, fiind deja întuneric, am aprins farurile, atent, când îmi vine ceva din fațè, sè schimb fazele, lungè, scurtè, lungè, De azi dimineațè, de când am vorbit la telefon, s-au scurs parcè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
tronează fotografia mea, eu râzând ca o ghidușie, așa-mi zicea Maestrul meu la început: râzi, ghidușie, ce-ai mai făcut? Nu-ți mai spun că ar fi atât de ușor să facă și el câte ceva și totul s-ar reaprinde, flacăra aia de începuturi să lumineze în noi, Doamne, cum ar fi să-mi zică el, iar, Ghidușie!!! Că de la numele ăsta frumos, am ajuns la Cruella studenților de la Centrul de Creație. N-am să uit niciodată, Fată-Tină, cum ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Dar nu o mai facem, nici măcar În pat ! Adică o facem, dar foarte rar ! Se lasă o tăcere tensionată. — Emma, spune Connor Într-un final. Crede-mă, nu e nici locul, nici momentul... — Ba da ! Poate fi ! Numai așa putem reaprinde vechea scânteie ! Lissy a zis... — Ai vorbit despre viața noastră sexuală cu Lissy ? Connor pare de-a dreptul șocat. — Evident, n-am spus că ar fi vorba despre noi, zic, reorientându-mă din mers. Am vorbit așa, În general, despre... cupluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Sus pentru toate și-L rog să-mi călăuzească pașii pe căile Lui. Intind harta pe pat, privesc totul cu atenție, îmi dau seama că sunt în țara bascilor iar Spania nu-i departe. Câtă satisfacție simt în mine! Se reaprinde dorința de a traversa Pirineii, și dacă până acum îi priveam cumva de departe, acum îi simt aproape și parcă le aud vocea, îndemnul de a urca pe ei. Voi ajunge acolo, sus, pe culme, și de aici voi admira
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
pare). În fiecare noapte, Înainte de a adormi, pornesc Într o lungă și minunată călătorie alături de tine. Tu ești lumina nopților mele de singurătate, izvorul de apă vie la care-mi potolesc setea de dragoste și tandre mângâieri, raza de bucurie reaprinsă În dosul unei lacrimi. Nu te supăra dacă aștern pe hârtie prea-plinul inimii mele. Rezerva ta mă intimidează de atâtea ori, Îmi oprește mărturisirile pe buze, mă tulbură. Îți scriu pentru că nu voi cuteza poate, să ți-o spun. Ai
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
pline de iubire și cântec! De-ai ști cum inima-mi vibrează, gândindu-mă la ceasul acela de taină! Tu ești lumina nopților mele de singurătate ... Izvorul de apă vie, la care-mi potolesc setea de dragoste, Raza de bucurie reaprinsă În dosul unei lacrimi. Îți mărturisesc, chiar dacă ai să zâmbești! N-ai zâmbit! mi-ai spus mai apoi. Ai fost atât de fericit! Uite! Mai e puțin până la primăvară, când cireșii vor Înflori și-om sta Împreună În livadă. Și-
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
simțeam cum mi se sfâșie inima în piept. După asta n-a urmat nimic care să semene cu o încleștare pasională sau cu o îmbrățișare emoționată peste masă. Scopul întâlnirii fusese să stingă ultimele limbi ale focului, nu să-l reaprindă. Ar trebui să mă întorc, am spus eu. Nu voiam să plec de lângă el, dar nu mai suportam să privesc spectrul a ceea ce distrusesem. —OK, a zis Luke ridicându-se în picioare. Te conduc acasă. Eram disperată să aflu dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]