2,445 matches
-
asimilare a lecției din proza lui Marin Preda sau din aceea a lui Petru Dumitriu. Bazat pe experiența tatălui său și pe amintiri din propria copilărie petrecută la un post de jandarmi din județul Brăila, în ajunul și în vremea rebeliunii legionare și a celui de-al doilea război mondial, T. face o analiză a stărilor prin care trece plutonierul Alexandru Stanciu (dilema în fața ordinului de a executa un influent legionar, spre exemplu) și realizează scene sugestive, cum ar fi secvența
TURTURICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290315_a_291644]
-
romanului Până la capăt e biografia unui intelectual sărac, Iuliu Zemeș, personaj apropiat de Dan al lui Al. Vlahuță: învățător într-un cătun de munte, apoi în București, unde și colaborează la un ziar obscur, tânărul va fi ucis întâmplător, în timpul rebeliunii legionare. Biografia protagonistului, scrisă (conform unei convenții tradiționale) pe baza unui caiet găsit, nu structurează romanul, fiind doar cel mai lung episod din cele patru, juxtapuse oarecum arbitrar. „Tranșe de viață”, relevante individual, dar nejustificate de un sens, compun romanul
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
diarista cunoaște și alt rând de tragedii. Jurnalul este și din acest punct de vedere extrem de interesant pentru că oferă date despre modul în care judecă o femeie lucidă epoca prin care trece. Cunoaște mișcările politice din anii ’30, ascensiunea fascismului, rebeliunea legionară, războiul, mizeria materială, dezastrul, schimbarea sistemului politic, instalarea comunismului, închisoarea, deportarea. A trecut prin toate, istoria nu a menajat-o deloc. Specialista în Montaigne și Kant are, probabil, simpatii monarhiste, este, oricum, un spirit democrat și judecățile ei politice
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
Cuvintele sau comportamentul părinților și copiilor pot exprima respect, încredere și iubire. Comunicarea negativă, în forma căutării defectelor, a sarcasmului, a punerii celuilalt în defensivă, a dublului mesaj etc., neagă această funcție, contribuind la apariția resentimentelor, creșterea rezistenței și a rebeliunii copiilor față de părinții lor, la sporirea animozității, tensiunii și distanței dintre copii și părinți. 3. Comunicarea îndeplinește o funcție educativă. Părinții își modifică pattern-urile comunicaționale în funcție de nivelul de dezvoltare al copiilor pentru a le permite acestora să dobândească structuri
COMUNICAREA ÎN RELAŢIILE PĂRINŢI-COPII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Alina Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1390]
-
perioada furtunoasă, frumoasă și tumultuoasă de formare, plină de mari inegalități psihosociale, tânărul devine un veritabil participant la dialog, însă de multe ori alege să nu comunice nimic adultului și cel mai adesea părinților, împotriva căruia dezvoltă un tip de rebeliune. Astfel, cu cât părintele va face mai multe eforturi pentru a i inocula adolescentului anumite valori care să se reflecte în reguli impuse, precum alegerea cercului de prieteni corespunzător dorințelor adultului, cu atât mai mare va deveni dorința să de
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
copilăria reprezintă un segment deosebit de important, fapt reflectat în multitudinea abordărilor, studiilor, scrierilor, domeniilor. În secolul 20 aprecierea importanței a trecut pe palierul adolescenței (între copilărie și viața adultă) fenomen complex care, de multe ori, s-a asociat, limitativ, cu rebeliunea, criza de identitate etc. Astfel, s-a ajuns la concluzia că, sintetic, abordarea afecțiunii (dragoste părintească), petrecerea unui volum de timp considerabil împreună cu minorul, tratarea acestuia cu delicatețe, aplicarea flexibilă a balanței recompenselor mai degrabă decât a fi critic și
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
gesturi, mimică, pantomimică). Cuvintele sau comportamentul tutorelui, respectiv copilului, pot comunica: respect, încredere și iubire . Ori dacă această comunicare este negativă, în forma căutării defectelor, a punerii celuilalt în defensivă, a sarcasmului, al dublului mesaj , apar resentimentele crește rezistența și rebeliunea copilului față de părinți / bunici, sporesc animozitățile, tensiunea și distanța dintre copil și tutore. Pe lângă aceste două forme de comunicare: verbală și nonverbală, de mare importanță este și comunicarea paraverbală. În acest caz, transmiterea mesajului este codificată și se face prin intermediul
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
cineva!”) și una asemănătoare prescripției terapeutice denumite „amenințarea neprecizată”, folosită atunci când se vizează rezolvarea unui conflict părinți-copii. Dacă ameninți un copil cu o pedeapsă concretă și precisă, se poate întâmpla ca el să accepte consecințele stipulate și să-și continue rebeliunea. Mult mai dificil de acceptat sunt însă urmările unei pedepse neprecizate, deoarece se pune în funcțiune fantezia negativă și ea poate depăși cu mult inventivitatea celui care amenință. Secretul pedepsei poate declanșa, în fiecare dintre noi, scenarii de groază și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care, aflat în pragul tipăririi, a fost distrus, se pare, în perioada ocupației sovietice a Bucovinei. De altfel, acum P. se refugiază la București, continuându-și activitatea literară și jurnalistică la „Cuvântul”, precum și la alte publicații de extrema dreaptă. După rebeliunea legionară din ianuarie 1941, spre a se salva de prigoana antonesciană, își lasă soția și copiii în țară, trece singur în Polonia, unde este arestat și dus la Rostock, lucrând în fabrici de avioane până în decembrie 1942, când este internat
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
protagonist, eminentul profesor de istorie Constantin Bisoca, fost student al lui N. Iorga, preia de la autor experiența frontului, ca și o vizită făcută mai înainte în Polonia. Dincolo de biografia lui se întrezăresc atmosfera războiului, așa cum o trăiesc cei rămași acasă (rebeliunea legionară, asasinarea lui N. Iorga, mișcarea de pe front și ecoul ei în Prahova), dar și lumea românească de după conflagrație, reflectată în viața profesorilor de liceu, buni și răi, convertibili și aceștia din urmă. Romanul suferă însă de concesiile făcute ideologiei
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
istoric literar, poet și prozator. Este fiul Lucreției (n. Cotuțiu) și al lui Ioan Negoițescu, ofițer și avocat. Elev încă, la Aiud - va absolvi Liceul „Gh. Barițiu” din Cluj, în 1940 -, aderă la mișcarea legionară și mai târziu participă la rebeliune, fiind student la Sibiu. Scrie și articole militante, de care ulterior se dezice. În 1941 face parte din redacția revistei „Curțile dorului”. Îl cunoaște pe E. Lovinescu, cunoștință care, după propriile-i mărturisiri, îi marchează definitiv destinul literar. În 1943
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
însă o gamă foarte largă de subiecte notabile în această disciplină. Nu am discutat deloc, de exemplu, despre problemele legate de războaie și pace la nivel internațional, despre alianțele și afilierile transnaționale, despre organizațiile guvernamentale subși supranaționale, despre revoltele și rebeliunile cetățenilor. Științele politice au o arie largă de studiu, abordând subiecte cu semnificație empirică referitoare la modul cum trăiesc oamenii în societate, cu semnificație normativă în ceea ce privește calitatea vieții în comunitățile respective, și cu semnificație practică în ceea ce privește modul în care pot
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
afirmațiile simple și evidente pot avea un rol esențial în explicații. Gândiți-vă doar la mulțimea de explicații pentru tot felul de evenimente pe care nu le folosim - că oamenii migrează datorită procentului ridicat de persoane cu păr roșcat, că rebeliunile apar din pricina lunii pline, că politicienii aleși își pierd voturile atunci când consumă mai multă brânză decât fructe. Toate acestea sunt explicații posibile, dar nu suntem câtuși de puțin tentați să le adoptăm. Nu există vreo legătură plauzibilă, care să convingă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ales În timpul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, adică Într-o vreme când administrația centrală a Imperiului Otoman pierde tot mai mult controlul provinciilor imperiului, mai ales În regiunile cele mai depărtate. Acolo actele de jaf și micile rebeliuni locale se Înmulțesc. Închei adăugând că și În interiorul acestor turnuri diferența dintre musulmani și creștini (privind bărbații și femeile) se manifestă ca și În casele neîntărite. Credințe Opoziții violente recente, mergând până la război, au străbătut regiunea Sud-Estului european; grupurile opuse
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în literatura română, București, 1994, passim; Dumitru Țepeneag, Tentativa onirică, după război, CC, 1996, 4-5; Leonid Dimov, Dumitru Țepeneag, Momentul oniric, îngr. Corin Braga, București, 1997; Dumitru Țepeneag, Un român la Paris, București, 1997, passim; Ion Simuț, Dumitru Țepeneag și rebeliunea onirică, F, 1997, 4; Octavian Soviany, Țepeneag & Fiii, „Cuvântul”, 1997, 7; Nicolae Bârna, Tânărul Țepeneag și „onirismul estetic” , CC, 1998, 1-4; Octavian Soviany, Poetica onirismului, CC, 1998, 1-4; Marian Victor Buciu, Țepeneag între onirism, textualism, postmodernism, Craiova, 1998; Nicolae Bârna
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
voinic deși nu prea înalt / Nici astăzi nu mă dau pe-o crâșmă-ntreagă / Ca mine, când prin șnapsuri dau asalt / Nu era altul la măsea să tragă...”). În esență, lirica lui P. se afiliază mai degrabă intimismului livresc decât rebeliunii goliarde sau villonești, iar aceasta din urmă, când se manifestă, este învestită cu o tentă cărturărească. Mai convingătoare decât gesticulațiile potatorice sunt fără îndoială - deși par „desuete” - câteva pasteluri meditativ-nostalgice sau câteva schițe bucolice ori sentimental-peisagiste, precum Reverie. Discursive, explicite
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
învestită cu o tentă cărturărească. Mai convingătoare decât gesticulațiile potatorice sunt fără îndoială - deși par „desuete” - câteva pasteluri meditativ-nostalgice sau câteva schițe bucolice ori sentimental-peisagiste, precum Reverie. Discursive, explicite, cu sintaxă corectă, clară și rafinat elaborată, poemele nu reprezintă o „rebeliune” ori un act de frondă în ambianța epocii, în care P. - un manierist și un minor, însă un minor profund - e o figură secundară, chiar dacă inconfundabilă. Asemănări multiple sunt depistabile în opera lui, fie cu predecesori (Tudor Arghezi, Al. A
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
nu are nimic mai mult decât dobitocul. Și totul este deșertăciune!” (Ecleziastul 3, 19) Această constatare dă naștere experienței plictisului fundamental; dezgustul de viață circumscrie deci reflexele perversei mândrii. Este vorba despre un plictis numit legiune și aflat în proximitatea rebeliunii. Violența repulsiei exprimă refuzul resemnării în fața morții, perceput ca ultim vrăjmaș al omului. Dezgustul încercat față de trecutul rătăcirii proprii e deja urma unei căutări. Dezamăgirile sunt nota de plată a celui care, cu ușurătate ori cu împotrivire (ca în nuvela
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pantalonii lui Iosif V. Iosif. Iată așadar ce susținea ajutorul de procuror militar, căpitanul Alexandru Gh. Gheorghe de la Procuratura Militară Teritorială București în dosarul nr. 2214/1954, rechizitoriul nr. 2214, din 20 septembrie 19541: legionarii s-ar fi organizat după rebeliunea din 1941, o parte dintre ei fugind în Germania, de unde Horia Sima ar fi organizat „activități criminale” în spatele frontului sovietic prin parașutiști și alte mijloace. Nicolae Petrașcu, secretarul Mișcării Legionare, a semnat acordul din decembrie 1945 cu liderii comuniști, dar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
bucătărie (sic!) și ateliere. Zbranca recunoaște că acțiunea a fost o școală a legionarilor, dar urmărea și să saboteze producția din atelierele de la Gherla. Despre Constantin Juberian se menționează că era simpatizant legionar încă din 1934 și că participase la rebeliune în 19411, manifestând în favoarea lui Horia Sima, iar în martie 1942 s-ar fi încadrat în FDC Caransebeș. În 1947 a intrat în PSD, a activat mai târziu și în Partidul Comunist, dar ar fi ținut legătura permanent cu Ioan
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Albă, iar în declarații ar fi recunoscut că a făcut totul conștient: a strâns informații, a participat la ședințe legionare și a pregătit cadre. Ion Voin era înscris din 1940 în FDC Caransebeș, iar în 1941 ar fi participat la rebeliune. Arestat în februarie 1949, după o scurtă trecere prin Cluj, a ajuns la Pitești pe 29 aprilie 1949. La camera 4-spital va fi torturat, iar în vara lui 1950 a fost transferat la Gherla, unde a făcut parte din mai
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
despre destinul său în Pitești, dar îl regăsim printre conducătorii acțiunii de la Peninsula, în 1951. Se pare că a fost eliberat în 19523, după expirarea pedepsei. Dragoș Hoinictc "Dragoș Hoinic" Născut în județul Suceava în 1921, plecase în Germania după rebeliunea legionară din 1941. Între 1945 și 1948 a fost curierul liderului legionar Horia Sima4. Arestat pe 5 mai 1948, a fost anchetat la Rahova, la Ministerul de Interne și la Malmaison. Condamnat, în total, la 112 ani de detenție, pedeapsa
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
avut implicații simbolice religioase 5. A fost martor în procesul deținuților din 1954. Constantin Oprișantc "Constantin Oprișan" Fiu de răzeș din Tecuci, Oprișan urmase cursurile Facultății de Litere și Filozofie din Cluj. Trecut prin lagărul de exterminare de la Buchenwald după rebeliunea legionară, a fost numit șef al Frățiilor de Cruce pe țară, în 19456, motiv pentru care a fost una dintre victimele preferate ale lui Țurcanu. Prin ianuarie - februarie 1950 a fost torturat la camera 3-parter de către Sobolevschi și Prisăcaru, într-
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
puțin acolo, pentru că a fost implicat în al doilea proces al deținuților, în care a fost și condamnat. A murit în Casimca Jilavei prin iulie 1958. Aurel Pandurescutc "Aurel Pandurescu" Student la Facultatea de Teologie, mai fusese arestat și după rebeliunea legionară 3. A fost torturat în camera 3-subsol prin decembrie 1950. Unul dintre martori spune că tot corpul, membrele și fața acestuia erau pline de urme de lovituri. A fost călcat în picioare până s-a scăpat pe el, după
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
plimbați prin camere, alături de Oprișan și Hoinic, pentru ca ceilalți să vadă starea în care ajunsese. Ion Pangrate 2tc "Ion Pangrate2" Născut în comuna constănțeană Valea Neagră pe 17 octombrie 1915, era tinichigiu și lăcătuș. A fost arestat ca legionar după rebeliunea din 19413 și rearestat de comuniști pe 26 iulie 1948. A trecut prin torturi la Gherla începând cu luna octombrie 1950. Condamnat la 15 ani de muncă silnică, a fost trimis la Gherla pe 4 martie 1949 și scos la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]