5,656 matches
-
rară a spiritului, grohăeli agresive, tropot de copite, duhoare.” Contingentul, acela în care îți cauți receptorii, mistifică opera. Nu doar trupul se află într-o condiție ingrată, obligat de boală să-și modifice comportamentul, ci și opera. Contextul grobian al receptării se deschide eronat spre un viitor incert: „Voi fi, peste o sută de ani, altfel? (se întreabă scriitorul, n. n.). Mă va putea cineva scoate de sub picioarele turmei, vocea mea va putea fi auzită într-o sală cu acustică normală, corectă
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
după Or ice doc t r ină po l i t i că es te gazetarul într-o formulare extrem de excursul exegetic cunoscut, a căutat discutabilă, dedicate exclusiv lui actuală: „prin aspirațiile noastre, să-l ferească pe Eminescu de Eminescu, receptării operei acestuia prin dezvoltarea intelectuală ce și-a idolatrizări ieftine, ineficiente, cu atât în contemporaneitate, a profilului său dat România de jumătate de secol mai mult, cu cât el a fost și rămâne de poet și de gazetar, referințele aproape
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
astăzi, deși nu mai sunt atâtea fonduri. Banii veneau de la autoritățile locale și era decizia școlii dacă să aducă poeți sau să folosească finanțarea pentru altceva - sporturi, sau alt fel de cursuri. Din fericire, a câștigat poezia. Trecând acum la receptarea critică, vi s-a pus eticheta de British desperado. Vă recunoașteți în ea? Am vorbit mult cu Lidia Vianu despre asta. Au fost mai multe cuvinte pe care le-am discutat: rebel, nonconformist, cuvinte care sugerează poeți care nu erau
Interviu cu Alan Brownjohn - Nu sunt un desperado... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2416_a_3741]
-
am luat pe Ibsen. Am citit o piesă pe care nu i-o știam, Liga tinereții. Am râs încontinuu și mi-am spus, Dumnezeule, dar asta e exact Anglia de azi! Putem încheia cu această mărturisire despre încurcatele căi ale receptării. Vă mulțumesc pentru interviu.
Interviu cu Alan Brownjohn - Nu sunt un desperado... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2416_a_3741]
-
antemergători sau pe comilitoni și abia după aceea să cartografiezi la milimetru parcela unde pretinzi a întreprinde ceva nou. În această privință, Adriana Babeți se alătură lui Nicolae Manolescu care, în istoria sa literară, se lansează în critică sistematică a receptării autorului tratat. Urmînd o strategie diferită, ea distribuie însă altfel accentele, interesîndu-se în mod special de schimbarea la fața a lui Cantemir, în raport direct de vîrstele (preistorica și istorică) și de pragurile intelectuale (Istoria literaturii române de la origini pînă
Modelul Cantemir by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18198_a_19523]
-
denumește generic contractul parodic. Cîștigurile unei astfel de mutări nu sînt de trecut cu vederea. Se renunța la inventarul meticulos al unor categorii rigide de texte și se procedează, pragmatic, la identificarea unor norme funcționale flexibile, pe care se bazează receptarea în registrul parodic a unui amplu eșantion de texte eteroclite. În cazul compunerii atît de discutate a lui Cantemir, chestiunea spinoasă a unor opțiuni generice tranșante - între transpoziție și parodie să zicem - ar fi fost, din principiu, depășită că irelevantă
Modelul Cantemir by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18198_a_19523]
-
o opțiune obosită prin suprasolicitare și intrată de cîteva bune decade în birocrația epistemologica: interdisciplinaritatea. Tacticile și tehnicile de lectură practicate și legitimate de autoarea cărții au o valoare demonstrativa aparte pentru viitoarele istorii ale literaturii române sau pentru esteticile receptării. Că totdeauna, importul unor instrumente din afara domeniului rămîne semnificativ prin criteriile de selecție în sine dar și prin eficientă cu care utilizezi ce ai ales. Așa cum mărturisește într-un loc ea însăși, Adriana Babeți a demarat de jos în sus
Modelul Cantemir by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18198_a_19523]
-
reprezentațiilor a fost anunțat dinainte și au existat reluări de serii la cererea publicului. Publicitatea a creat, cu alte cuvinte, un tip de eveniment care a atras reacții prompte ale spectatorilor, mai degrabă dintr-un soi de mondenitate, decît din receptare pur artistică. În alt plan, a fost un an bogat, productiv cantitativ, în primul rînd, pentru doi regizori, colegi de generație. Dacă acum doi ani Cătălina Buzoianu a deținut recordul, punînd în scenă șase spectacole, anul acesta studenții ei, Alexandru
A mai trecut un an by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18199_a_19524]
-
urban într-un univers carnavalesc. Personajele desprinse din lumea extraordinarului vor interacționa cu spectatorii pentru a le fura un zâmbet, o emoție, o atitudine. În acest sens, artiștii se vor folosi de principiile artei contemporane pentru a crea o altă receptare a spațiului, timpului și ritmului. Așa cum arată experiența edițiilor anterioare, reprezentările vor fi din cele mai variate și atipice. Festivalul le propune spectatorilor o perspectivă nouă asupra orașului. „B-FIT in the Street!” devine cu această ocazie o oază de culoare
Festivalul Internațional B-FIT in the Street, în septembrie () [Corola-journal/Journalistic/21345_a_22670]
-
din Moldova, între care și nenorocitul Eminescu, pentru un scurt timp" (p.66). În "addenda" lucrării se reproduce un articol-necrolog al lui Brânzeu, publicat în anul morții lui Eminescu, 1889, în revista Familia care are meritul să schimbe puțin "contextul" receptării la Blaj a poeziei eminesciene; poezia lui Eminescu s-a bucurat de prețuire și înainte de pamfletul antieminescian al lui Grama, și după aceea, aceasta constituind doar o dureroasă sincopă. Nicolae Brânzeu, Istoria școalelor din Blaj, Eminescu, Editura Despărțământului "Timotei Cipariu
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
scrisori), la care se adaugă altele cîteva (destule) către pictorița Lucia Demetriade-Bălăcescu, redactate în limba franceză, cu care a stat o vreme, în 1933, în sanatoriul de la Eforie, cîteva inedite, o traducere tot inedită și un corpus de articole reprezentînd receptarea operei lui Blecher în critica românească a timpului. În totul e o carte care, are dreptate editoarea, ne restituie un Blecher mai puțin cunoscut, imaginea de interior (mai ales în corespondența către Bogza) a unui scriitor încarcerat de boală, adesea
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
1938 moartea l-a izbăvit. Secțiunea de corespondență din această ediție a d-nei Mădălina Lascu e răvășitoare iar prefața eruditului domn Ion Pop lămurește cum se cuvine tot ce mai era de spus. M. Blecher, mai puțin cunoscut. Corespondență și receptare critică. Ediție întocmită de Mădălina Lascu. Prefață de Ion Pop. Editura Hasefer, 2000.
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
menționat - poate pentru că de prea multe ori se întâmplă pe dos - că toate aceste referințe nu încarcă nicidecum textul, precum o povară pe care vreun snob oarecare ar arunca-o ușurat în spinarea cititorilor săi, ci dimpotrivă, ajută la o receptare profundă și în același timp aplicată. Ajungem astfel la o altă mare calitate a lui von Schönborn - anume la implicarea sa responsabilă, ca față bisericească, în problemele actuale ale societății. Cele zece texte care alcătuiesc volumul sunt de altfel, ni
Soluții neortodoxe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16732_a_18057]
-
teatrale, reducerea invitațiilor la prestigioase festivaluri internaționale, imposibilitatea de a fi conectat la ce se întâmplă în lume și de a le raporta corect la cote valorice. Astfel, în cercul nostru strâmt și provincial, apar tot felul de deformări în receptare, entuziasme periculoase, nume umflate cu pompa de consistența unor bloane de săpun în fapt. Cei mai mulți sunt dezorientați. Atât profesional, cât și social. Asta se vede pe scenă, dureros de tare. Din câte se pare, stagiunea 2000-2001 nu are nici un motiv
Fierari din toate țările, uniți-vă! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16739_a_18064]
-
nici măcar de un Nicolae Labiș. Tânărul poet a așteptat cu anii până când i s-a publicat volumul de debut, Știri despre mine, și acela supus în prealabil de cenzură unei cumințiri forțate. Căderea comunismului n-a adus nimic nou în receptarea poeziei lui Mihail Gălățanu. Editori opaci sau mercantili i-au lăsat manuscrisele să zacă prin fișete până s-au acoperit de praf. Cititorii înșiși s-au îndepărtat tot mai mult de starea de spirit necesară accesului la poezie. Doar câțiva
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
voi nu ar fi penetrat". Petra Vlah: Interpretarea unei poezii deschide un drum spre înțelegerea ei, cu atât mai mult cu cât actorul de talent pune anume accente care implicit lămuresc acele nuanțe, uneori prea subtile sau prea absconse pentru receptarea lor de către publicul larg. O.I. Moldovan: Noi am considerat că cel mai important lucru este cuvântul poetului. Nu am încercat să facem din poezie un spectacol. Rolul actorului este să interpreteze cu discreție și decență un dialog real între poet
Eminescu la țărm de Pacific by Petra Vlah () [Corola-journal/Journalistic/16790_a_18115]
-
Să nu amintești măcar cîteva titluri din imensa literatură de pe marginea operei eminesciene îmi pare a fi un gest cel puțin orgolios. Să fie chiar atît de original eseul încît să nu mai fie nevoie de trimiteri, de analiză a receptării? Poate un filolog să ignore referințele (sau să se mimeze această atitudine), cuprins fiind de un inexplicabil "flux eseistic"? Pentru a căpăta cîteva răspunsuri trebuie să vedem exact ce aduce nou eseul lui Dan Mănucă. Cartea are trei părți ("cercuri
Măștile criticii tradiționaliste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16822_a_18147]
-
o retorică super-tradițională. Noii "termeni" propuși de autor ("novice", "discipol" etc.) îi facilitează acestuia pendularea între planul biografic și cel al operei propriu-zise. Aceiași termeni duc la narativizarea discursului critic, rezultatul fiind un fel de "poveste eseistică". Locurile comune din receptarea critică a lui Eminescu sînt incomplet camuflate în acest "pelerinaj" al filologului spre eseul filosofic. Dan Mănucă, Pelerinaj spre ființă. Eseu asupra imaginarului poetic eminescian, Editura Polirom, colecția "Collegium. Litere", 1999, 288p., f.p.
Măștile criticii tradiționaliste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16822_a_18147]
-
o discreție întîlnită altfel deseori atunci cînd asemenea structuri intelectuale se manifestă poetic. Mă gîndesc, de pildă, la poezia lui G. Călinescu, Perpessicius sau, mai ales, la aceea a lui Vladimir Streinu. Nu întotdeauna pretinsa uscăciune livrescă stă în calea receptării acestora ca adevărați poeți, ci, poate, inflexibilitatea criticii obișnuite cu etichetări univoce. Volumul apărut anul acesta la Editura Vinea este, ne spune autorul, o continuare a aventurii poetice din volumul Carte singură (1982) și cuprinde poeme aproape în totalitate inedite
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
mai cunoscut exemplu - își insinuau, întortocheat și subversiv, propria imagine în operă, nu văd de ce nu ar face tot la fel și privitorii. Iar de acceptăm că orice scriitură este, în variate grade, autobiografică, de ce nu ar adopta și orice receptare această mască? De altfel, în muzică, barocul - și chiar emblematicul concetto - a fost inventat tot pe la fine de Trecento. Johanes Ciconia, Carmina Burana sau Libre Vermeil de Montserrat stau mărturie, între atîtea altele. Poate că, pînă la urmă, orice iconoclasm
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
volum depășește cu mult simpla avariție auctorială: ea pleacă de la un respect adînc față de gazetărie și ajunge pînă la o viziune aparte, estetică și teoretică, asupra actului literar ca permanentă încercare de apropiere de perfecțiune. La începuturile experienței noastre de receptare a artei, ne reamintește Updike, noi toți credem inconștient că undeva trebuie să existe produsul desăvîrșit, acea capodoperă în căutarea căreia sîntem dispuși să citim munți de literatură, să colindăm toate muzeele și toate sălile de concerte din lume. Gazetarul
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
lor urmărește dezvoltarea deprinderilor de gîndire independentă a elevului combătînd tendința - adînc înrădăcinată - de însușire mecanică, de învățare redusă la memorizare. O atenție specială se acordă testării - prin realizarea, în condiții stabilite (referitoare la conținut și dimensiuni) a abilităților de receptare, de înțelegere a unui text, dar și a posibilităților de exprimare dovedite prin textul propriu creat de elev ca răspuns la cerințele testului. Textul-răspuns permite atît evaluarea capacității comunicative a elevilor, cît și verificarea cunoștințelor lor. Cea de-a treia
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
un scriitor netalentat -, dar nimeni nu i-a mai crezut. Era prea evidentă dorința de răzbunare. Ion Simuț redeschide discuția despre Paul Goma, într-un articol cu un titlu tranșant: Are Paul Goma talent? în acest articol este recapitulat istoricul receptării cărților scriitorului-dizident, într-un mod comprehensiv și nuanțat. Un alt subiect care constituie în lumea noastră un "lung prilej de vorbe și de ipoteze" este postmodernismul românesc. Agitația (verbală) din jurul lui s-a intensificat în momentul în care a apărut
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
marginea lui și-a amintit că toate aceste dificultăți sînt rezultatul unei revederi a manuscrisului dintîi, pocindu-l, pe alocuri, stilistic, din teama de a nu greși apărînd, cu romanul, în forma primului jet. Uimitor e faptul că după buna receptare a romanului, în loc de a persevera și a-și cuceri un loc în viața literară (trăia din meditații și articole prost plătite), Fîntîneru se retrage, pentru o jumătate de an, în satul natal, cufundîndu-se în tăcere totală. Are parte și de
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
fantezie, de acuitate antididactică, de civism al sensibilității expresioniste ca o modalitate distinctă de a scoate de la periferia înțelegerii pendularea între suferință și refuzul ei, aparent la fel de maladiv. Pentru că ce s-a obținut la noi în ultimii ani este radicala receptare a modernității postsimboliste, nu ca o regresiune în inconștient, ca o ipostază a decepției neputincioase, ci ca un activ și foarte personal înțeles conferit inadaptării la urît, la tot ce se asociază îngustimii provinciale, nefericirii, singurătății sterile, filistinismului. Prin excelență
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]