1,317 matches
-
gol, fără a-i răspunde, căci iertarea nu venise încă de la inimă. Iliuță începu, de astă dată la chitară, balada lui Ciprian Porumbescu. Asta ne făcu să uităm de-a binelea supărarea. ... Ascultam furați de muzică și dispoziția noastră de receptivitate era așa de lacomă, încît cel mai mizerabil cântec ni se părea fermecător. Pesemne unde îl înfrumusețam cu cristalele propriei noastre bogății sufletești. Chiar apostrofa Dorinei, care bombăni trecând pe culoar prin dreptul camerei noastre: " Iar s-au cățărat nebunii
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Bosforului, pline până la refuz de fapte și mai ales de încîntare, nu semănau unele cu altele. Pretutindeni eram numai noi, lumea era a noastră și pluteam într-o fericire nesfârșită ca fiind elementul nostru. De fapt fericirea e scurtă, dar receptivitatea noastră îi modificase structura. La plecare, i-am făcut Mihaelei o nouă surpriză: ne-am întors la București cu avionul. Nu zburase niciodată, știam acest lucru și voiam să-i leg de mine impresia pe care trebuia s-o încerce
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
nu e scurt și nici facil. Intelectualul face o pasiune din cititul roditor al cărților, devenind coautor prin numeroasele și consistentele interpretări cu pauze reflexive, cu extrase esențiale în caiete de idei, posibile citate pro/contra, în eventualele cărți personale. Receptivitatea devine astfel productivă, mișcările hermeneutice extinzându-se popularizant în cercul relațional sau într-unul public. Intelectualul devine un versat extractor de lecții de viață întru ameliorarea existenței intime sau exterioare și-n una și-n alta fiind mereu ceva de
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
ce efect putea să aibă și ce simțea și gândea un individ sub control. În realitate, nu era deloc complicat. Dormea. Și avu un vis ciudat. Visă că trupul lui Gosseyn din sarcofag se găsea acum într-o stare de receptivitate ca niciodată, iar că în această stare de conștiență deplină, în mijlocul criptei amintirilor ajungea să stabilească incredibilul "raport" în sfârșit posibil în pofida puținătății antrenamentului. Gândurile nu veneau de la Gosseyn, ci treceau prin el. - "Eu sunt. Memoria trecutului..." Conceptul ajungea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Venus a intrat într-o fază curioasă. În condiții normale, s-ar putea spune chiar că a eșuat... Aha! știam eu c-o să te intereseze. Dar ca acest eșec să devină sau nu o realitate, asta depinde în întregime de receptivitatea pe care o vei avea față de o idee ce mi-a venit. ― A eșuat! ― mormăi Gosseyn ca un ecou. Din acel moment, nu-l mai ascultase. Se gândise: "poate n-am auzit bine". Și încetul cu încetul, semnificația cuvintelor îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
ce efect putea să aibă și ce simțea și gândea un individ sub control. În realitate, nu era deloc complicat. Dormea. Și avu un vis ciudat. Visă că trupul lui Gosseyn din sarcofag se găsea acum într-o stare de receptivitate ca niciodată, iar că în această stare de conștiență deplină, în mijlocul criptei amintirilor ajungea să stabilească incredibilul "raport" în sfârșit posibil în pofida puținătății antrenamentului. Gândurile nu veneau de la Gosseyn, ci treceau prin el. - "Eu sunt. Memoria trecutului..." Conceptul ajungea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Venus a intrat într-o fază curioasă. În condiții normale, s-ar putea spune chiar că a eșuat... Aha! știam eu c-o să te intereseze. Dar ca acest eșec să devină sau nu o realitate, asta depinde în întregime de receptivitatea pe care o vei avea față de o idee ce mi-a venit. ― A eșuat! ― mormăi Gosseyn ca un ecou. Din acel moment, nu-l mai ascultase. Se gândise: "poate n-am auzit bine". Și încetul cu încetul, semnificația cuvintelor îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
puțin devastatoare asupra personalității individului, serviciul de probațiune reprezintă o metodă cu un pronunțat caracter socio-pedagogic, un echilibru între consiliere și asistență. Fiind o metodă aplicată doar anumitor categorii de infractori, selectați în funcție de particularitățile de personalitate ale individului, gradul de receptivitate a acestuia, precum și tipul de infracțiune comis, are drept scop o reconfigurare a sistemului de valori ale individului, atitudinile și conduitele față de societate, în general, ceea ce micșorează semnificativ riscul de a comite noi fapte penale. În acest mod, individului delincvent
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
acum de mai mult timp ca să atingă maturitatea mentală ... iar unii nu o ating niciodată. Charlton crede că aceasta este o consecință secundară a educației oficiale, care durează până la peste douăzeci de ani. „Educația oficială necesită o postură copilărească a receptivității“, care „împiedică atingerea maturității psihologice“ ce s-ar produce, în mod normal, la sfârșitul adolescenței sau puțin peste vârsta de douăzeci de ani. El observă că „academicienii, profesorii, oamenii de știință și mulți alți profesioniști sunt izbitor de imaturi“. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
-ul artistic „revoluționar” opus conservatorismului liric claudelian (v. nr. 64). Volumele lui Desnos, Delteil, Soupault sînt, și ele, prompt recenzate: „contimporanii” nu au rămas datori, deși simpatia pentru suprarealismul francez este mai curînd conjuncturală, bazată pe afinități de suprafață, pe receptivitatea la avangarda europeană și pe apartenența comună la „spiritul nou”. Complexul nerecunoașterii externe se manifestă uneori la Contimporanul printr-un complex de superioritate, ilustrat - compensator? - prin teza „precursoratului” autohton în materie de avangardism. Iată - în acest sens - o notiță din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
I, nr. 18, 4 aprilie 1931, și „Sub semnul lui Urmuz”, în Ulise, an. I, nr. 3, octombrie 1932. Tonul lor e mai aproape de sensibilitatea spiritualizantă a „tineri generații” interbelice decît de cel al avangardei. Nu este exclus ca relativa receptivitate călinesciană la adresa „bizareriilor” estetice ale lui Urmuz să fi fost stimulată de către însuși Boz. Curînd însă, relațiile dintre cei doi critici se vor răci considerabil, fapt vizibil atît în comentariul din Adevărul al lui G. Călinescu despre amintita „încercare”, cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
studii, se făcuseră evaluări, și asta din simplul motiv că oameni destupați la minte, nu ca ăștia de la noi, au intuit din timp calea spre filonul de aur al viitorului. Nu trebuia decât voință, sau cel puțin un dram de receptivitate la nou; dar spune-le asta unor profesori învechiți ca Murnea sau Oprea, care atunci când aud de Univers și orbite se prind de spătarul scaunului. În mare parte, colegii de la facultatea mea erau entuziasmați de acest domeniu, dar era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
la tema omului microcosmos, iar a doua la sufletul - imagine și similitudine a lui Dumnezeu. Și în acest sens, Alexandru se situează pe același plan cu Augustin afirmând că sufletul este capax de a intra în raport cu întreg universul ființei. Această receptivitate se verifică la trei niveluri: spirit, rațiune și sensibilitate. În al patrulea rând, „spiritul, mintea, este partea principală a omului”. Termenul „minte” desemnează spiritul sau inteligența, dar nu este sinonim cu sufletul, principiul însuflețitor al trupului. Termenul „minte” este înțeles
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
realități inefabile și supraumane (experiența ocultă, mistică); experiența harului, de ordin supranatural, cognoscibilă doar pentru credința ca o experiență creștină. Aceste tipuri de experiență ne ajută să identificăm elementele ce caracterizează experiența: faptul de a fi imediat constituie esența experienței, receptivitatea, întrucât ceea ce este experimentat nu e creat prin activitatea autonomă a subiectului, ci primit ca un dat inconfundabil și contactul cu realitatea - noțiunile ideale (figurile geometrice) și operațiile logice formale - corespunde cu datul prezent al conștiinței (E. Husserl). 2.2
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
anumitor nedreptăți existente. O morală bazată pe experiență, în dialog cu cultura, este o morală care caută în cultură noutatea materială care urmează să fie supusă evaluării criteriilor sale normative. Experiența ca „reflecție transcendentală” presupune o dublă capacitate în subiect: receptivitatea ca facultate de a surprinde datul de cunoscut și spontaneitatea care caracterizează receptivitatea și care se identifică cu intuiția. Momentul inițial și fondant al experienței transcendentale, în experiența obiectelor și în experiența ființei, îl constituie auto-experiența. În cadrul acestei auto-experiențe se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
o morală care caută în cultură noutatea materială care urmează să fie supusă evaluării criteriilor sale normative. Experiența ca „reflecție transcendentală” presupune o dublă capacitate în subiect: receptivitatea ca facultate de a surprinde datul de cunoscut și spontaneitatea care caracterizează receptivitatea și care se identifică cu intuiția. Momentul inițial și fondant al experienței transcendentale, în experiența obiectelor și în experiența ființei, îl constituie auto-experiența. În cadrul acestei auto-experiențe se desprinde posibilitatea experienței transcendentale ca întâlnire cognitivă directă a acelei ființe care trebuie
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
că n-o să ne mai deranjeze nimeni. Sub nici un fel de pretext. Iar după ce ucenica Pinocchio, cea cu nasul imens, îi rândui, în stânga dânsei, un pachet de cărți de joc, cu frunza lățită, neobișnuită, cornoasă, stăpâna case adăugă: - Atenția și receptivitatea mea la dispoziția dumneavoastră, domnilor! Frământările dumneavoastră pe fruntea mea... Străinul ședea în scoica stilizată a fotoliului, cu coatele aduse ușor înainte pe spetezele laterale, cu degetele unindu-se, sub formă 119 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI La orele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
oglindă, același tânăr student aruncat în valurile vieții. Unchiul său nu se aștepta să facă impresie chiar atât de bună cu această facultate și îi spune lui Bălăuță cam ce îi trecuse prin minte. După câteva clipe de gândire, întrezărind receptivitatea la noutăți a tânărului, el îi spune direct: - Îmi placi, te bag la motoare, am un maistru bun de la care vei învăța meserie; eu acum trebuie să plec la Mangalia însă te duci la biroul personal; îi spui tipului de
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
explică de ce aceștia au folosit-o spre cunoaștere... Există în unele surâsuri feminine o aprobare duioasă, care te îmbolnăvește. Ele se încuibă și se depun pe fondul necazurilor zilnice, exercitând un control subteran. Femeile - ca și muzica - trebuie ocolite în receptivitățile tulburi care măresc până la leșin pretextele de înduioșare. Când vorbești despre teamă, despre teama însăși, în fața unei blonde spiritualizate de paloare și care-și apleacă ochii pentru a suplini prin gest mărturisirea, surâsul ei frânt și amar ți se rostogolește
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
la paroxismul individuației, ci la un sentiment armonic de împlinire naivă, în care ființa niciodată nu ajunge la un sentiment al singurătății și al izolării. Și formal grația refuză singurătatea, căci mișcările de ondulație prin care se obiectivează exprimă o receptivitate pentru viață, un elan deschis și primitor pentru seducțiile și pitorescul existenței. Grația reprezintă o stare de iluzie în care viața își neagă și își transcende antinomiile și dialectica ei demonică, în care contradicțiile, ireparabilul, fatalitatea și iremediabilul dispar temporar
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
autonom de sfera Erosului, când în realitate rădăcinile lui se adâncesc în substanța cea mai intimă a iubirii, dând naștere însă la o formă cu tendințe de emancipare din sfera eroticului. Este, în natura internă a oricărui om entuziast, o receptivitate cosmică, universală, o capacitate de a primi totul, de a se orienta, în orice direcție, dintr-un impuls și un exces interior, de a nu pierde nimic și de a participa la orice acțiune cu o vitalitate debordantă, ce se
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
esența sa, decât bănuiesc oamenii. Nu este aici explicația faptului pentru ce decădem cu toții, pentru ce ne pierdem vioiciunea pulsațiilor interioare și ne închistăm luând forme, cristalizîndu-ne în dauna productivității și dinamismului interior? Pierderea fluidității vitale și debordante îți distruge receptivitatea și posibilitatea de a îmbrățișa viața cu generozitate și elan. Entuziastul este singurul care se menține viu până la bătrânețe. Toți ceilalți, când nu sânt născuți morți, ca majoritatea oamenilor, mor înainte de vreme. Sânt atât de rari oamenii cu adevărat entuziaști
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sensul acelei iubiri tipice, originare? Entuziasmul este o iubire în care obiectul nu s-a specificat. Toate dispozițiile de iubire, în loc să se orienteze direct spre femeie sau, la femeie, spre bărbat, se revarsă în manifestări, în acțiuni generoase și în receptivitatea universală pe care nu o întîlnim în iubirea realizată în mod natural. Căci entuziastul este un deviat superior al Erosului. Paradoxul lui este de a nu iubi o femeie, de a nu-și epuiza iubirea în cultul reciproc dintre sexe
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
deplasează, într-un joc indefinit, în neantul subiectiv. Neliniștea prăbușirii exterioare n-are farmecul maladiv al neliniștii, al prăbușirii interne. Căci la aceasta se adaugă satisfacția de a muri în tine, de a-ți găsi moartea în nimicul tău propriu. Receptivitatea pentru durere își are originea nu numai într-o structură temperamentală specifică, ci și în obișnuința, în frecvența și dominarea durabilă a durerii. Fiecare prilej de durere este trăit atunci cu mult mai multă intensitate, este exagerat și proiectat în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
exaltare intimă în care limitele conținuturilor sufletești răsărite din durere se dilată la infinit, în care nu există margini și forme pentru progresul durerii. Obișnuința cu durerea nu tocește sensibilitatea, nu face omul insensibil la noi dureri, ci creează o receptivitate mult mai mare și mai ascuțită. Atunci, cea mai mică depresiune se amplifică, ia proporții în conștiință, se intensifică și apasă ca o greutate insuportabilă. Și pe când bucuriile și succesele nu pot depăși un efect de moment, durerile se fixează
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]