1,317 matches
-
la nevoile practicii profesionale (fundarea pe modele de bună practică și reducerea riscurilor de malpraxis); - stimularea pe diverse căi a finanțării formării profesionale în cadrul unor instituții acreditate educațional, cu accent pe noile specializări și calificări cerute de practica în domeniu; - receptivitate crescută la perfecționare profesională continuă legată de dinamica schimbărilor practice (learning by doing); - perfecționarea formelor de suport în asistență socială: beneficii și servicii prin difuzarea modelelor de bună practică; - comunicarea cu alți specialiști din afara domeniului în echipe interși pluridisciplinare și
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
consecință a perceperii unei nevoi, impactul reclamei poate fi decisiv. 2. Căutarea alternativelor pentru rezolvarea problemei. 3. Evaluarea alternativelor. În momentul în care consumatorul trebuie să decidă în funcție de marca de produs ce se potrivește cel mai bine cu aspirațiile sale, receptivitatea sa în fața publicității este mai mare. 4. Achiziționarea produsului. 5. Evaluarea produsului. 6. Conexiunea inversă (feedback). În cazul în care persoana este satisfăcută de calitățile produsului, va deveni un consumator fidel, iar în cazul opus, produsul este fie returnat, fie
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
O definiție mai precisă oferă Cartledge (în Hamai, 1995, p. 10): „Probațiunea este o metodă de a pedepsi cu fundament sociopedagogic, caracterizată printr-o combinație de supraveghere cu asistență. Este oferită gratuit infractorilor selectați în funcție de personalitatea lor criminologică și de receptivitatea lor la demersurile unui sistem care are ca scop oferirea unei șanse individului să își modifice modul de a privi viața în societate și să își găsească locul în mediul social fără riscul de a încălca norma penală din nou
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
în...țațe. Ea fusese adus... de soțul ei care, îngrijorat fiind de starea pacientei, a considerat c... o ședinț... de terapie înainte de zbor ar fi benefic.... Având în vedere c... pacienta nu era deloc comunicativ... și c... avea și o receptivitate foarte mic... la acțiunile mele terapeutice, neavând timp s... o chem din nou la o ședinț... de cur...tare, am aplicat simbolul Șei He Ki pe corpul ei, de sus pan... jos, cu intenția s... preiau eu toate energiile negative
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
Reiki și aceste metode sunt multiple. În primul rând, în timpul unui tratament Reiki, pacientul trebuie s... fie într-o stare de relaxare, de liniște, o stare care s... decontracte musculatură, s... linișteasc... mintea și spiritul și s... creasc... starea de receptivitate a persoanei respective. O melodie relaxant... sau sunetul unui pârâiaș pe fundalul unui ciripit de p...s...rele ne poate relaxa musculatură de 100 de ori mai mult decat urm...rirea unui program TV; impregnarea cu aromele și vibrațiile bețișoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
Pacientul trebuie s... fie încrez...tor, relaxat, liniștit, s... nu fie mănat de convingeri fixiste referitoare la respectiva terapie, s... nu aștepte rezultate doar pentru c... a pl...țiț o anumit... sum... în schimb etc. Rețineți c... o stare de receptivitate maxim... se obține atunci când sunteți liniștiți și relaxați; de aceea, multi terapeuți folosesc metode adjuvante sau poate chiar tehnici de meditație pentru a reuși s... obțin... accesul total al luminii înspre pacient. Așadar, relaxați-v...! Încercați un mic exercițiu... Stați
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
minute. Este posibil s... simțiți furnic...turi în palme, în ț...lpi, pe frunte sau diverse alte manifest...ri interne de care nu erați conștienți pan... acum. De ce? Pentru c... ați reușit s... v... amplificați prin aceast... metod... starea de receptivitate și astfel primiți semnale din mediu mult amplificate. Totodat..., acest scurt exercițiu v... va oferi, dup... terminarea să, o stare de energizare tocmai datorit... faptului c..., în câteva minute, ați recepționat din spațiu energii mult mai puternice decât ați fi
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
memoria elevilor, se bazează pe autoritatea profesorilor etc. Expunerea la ora de religie va trebui să fie cât mai activă. „Nu este suficient să fii clar, logic, interesant. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să fie asimilat și, deci, el cere o receptivitate activă. Elementele credinței, cu riscul de a rămâne exterioare ființei profunde, trebuie să fie interiorizate. Nu ai parte de credință, decât în măsura în care aderi în mod vital la Mesaj”. Ar trebuie ca expozeul profesorului să urmeze un curs mai mult inductiv
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Analizele modelelor culturale și a regimurilor de gen, care reglementează raporturile sociale între sexe au în atenție categorii de indicatori precum: investiția femeilor în profesie și/sau copii, familie; interesul lor față de formarea profesională; continuitate sau discontinuitate pe piața muncii; receptivitatea față de politicile sociale, familiale și piața muncii; flexibilitatea/non-flexibilitatea graniței între sfera vieții publice și sfera vieții private, precum și a rolurilor performate în aceste zone de activitate (dimensiune de analiză ce caută să identifice dacă cele două sfere și rolurile
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
controlul parental, rigoarea cu care sunt aplicate și controlate regulile etc. În cel de-al doilea caz, indicatorii reflectă gradul de angajare a părinților în activitatea copilului, suportul(ajutorul) pe care i-l oferă, timpul pe care i-l consacră, receptivitatea față de stările lui emoționale și față de nevoile sale. Combinând cele două variabile, control parental și suport parental, Diana Baumrind identifică trei modele de acțiune parentală: permisiv, autoritar și “autorizat”(authoritative). 1. Modelul permisiv se caracterizează prin nivelul scăzut al controlului
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de el. Tot Bernheim extinde fenomenul de sugestie și la fenomene non-hipnotice, el afirmând că sugestia este un fenomen normal care poate avea loc atât în stare de veghe, cât și în stare de hipnoză. Predispoziții care stau la baza receptivității la sugestii: * Închipuirea - capacitatea omului de a-și crea imagini și păreri despre situații sau persoane și de a da acestor imagini și păreri autenticitate și plauzibilitate, indiferent dacă ele reflectă sau nu adecvat realitatea. Dispoziția închipuirii poate fi antrenată
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
mai slabă adaptare la mediu; există subiecți care reacționează chiar invers la sugestii (de exemplu, în cazul în care experimentatorul le sugerează căderea spre spate, acești subiecți manifestă tendința de a cădea în față). Aceasta reprezintă tot o manifestare a receptivității la sugestie, comportamentul indiferent fiind caracterizat prin absența oricărei reacții. Sugestibilitatea reprezintă capacitatea subiectului de a reacționa la sugestii, fiind acea manifestare particulară a influențabilității care asigură transformarea situației sugestie într-un comportament sugerat. Clasificarea diferitelor tipuri / forme ale sugestiilor
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
Livescu, Studii eminesciene, ATN, 1974, 1; Eugen Todoran, O nouă „Viață”a lui Eminescu, O, 1974, 10; Mihai Zamfir, „Hyperion (I), Viața lui Eminescu”, LL, 1974, 607-610; Gabriel Dimisianu, Critica integratoare și simpatetică, RL, 1975, 21; Dumitru Micu, Rigoare și receptivitate, CNT, 1975, 25; Paul Dugneanu, Critica integratoare, LCF, 1975, 25; Liviu Leone, Între „vechea” și „noua critică”, CRC, 1975, 29; Iosif Cheie-Pantea, George Munteanu, O, 1975, 32; Marian Barbu, Monografii. Ion Creangă, R, 1976, 2; Pompiliu Marcea, „Sub semnul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
3,22% refractari și doar 0,32% indiferenți. Din prezentarea statistică se obervă modificări semnificative ale atitudinilor manifestate de elevii mai ales la grupa experiment, modificări datorate metodelor diversificate aplicate de profesor în cadrul lecției de educație fizică, metode apreciate prin receptivitatea și interesul manifestat de elevi atât pentru sarcinile propuse cât și pentru modul de prezentare și aplicare ale acestora de către profesor. Împărțind întregul în două părți egale - 50% înțeleg, 50% nu înțeleg - „modul în care își exersează elevul acțiunea” figura
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
fi făcut atenți asupra-i și abili de a-l separa.8 Prin intuiție sensibilă sunt date cunoașterii omenești obiecte, prin conceptele intelectului acestea sunt gândite. Kant indică două surse și două componente ale oricărei cunoașteri despre realitate, și anume receptivitatea expresiilor și spontaneitatea conceptelor, respectiv intuițiile sensibile și conceptele pure ale intelectului. „Intuiția și conceptele constituie deci elementele întregii noastre cunoașteri, astfel că nici conceptele fără o intuiție care să le corespundă într-un mod oarecare, nici intuiția fără concepte
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ontologică.”12 Atât cunoașterea care asigură satisfacerea unor nevoi ce țin de securitate și confort, cât și creația de cultură, se constituie prin intervenția unor structuri a priori. Cunoașterea propriu-zisă devine posibilă datorită unor structuri numite de Blaga „categorii ale receptivității cognitive”, în timp ce creația este modelată de „categorii ale spontaneității plăsmuitoare”13. Primele aparțin conștiinței, celelalte inconștientului. Cele din urmă sunt numite, de aceea, și „abisale”. „Dacă ni se permite să întrebuințăm o metaforă - scrie Blaga - am spune că există un
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
aceea, și „abisale”. „Dacă ni se permite să întrebuințăm o metaforă - scrie Blaga - am spune că există un etaj al conștiinței și un subsol al inconștientului, fiecare cu garnitura sa specifică de categorie, deosebite prin chiar structura lor.”14 Categoriile receptivității cognitive structurează orice demers care descrie și explică fapte. Ca atare, ele reprezintă un cadru direct accesibil analizei. Categoriile abisale, acele categorii care configurează o „matrice stilistică” constituie, dimpotrivă, cadrul în care gândirea și imaginația creatoare a omului se mișcă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
acele categorii care configurează o „matrice stilistică” constituie, dimpotrivă, cadrul în care gândirea și imaginația creatoare a omului se mișcă, un cadru pe care, observă Blaga, acesta nu-l percepe tot așa cum nu percepe greutatea atmosferei sau mișcarea pământului. Categoriile receptivității sunt universale, în timp ce categoriile abisale ale spontaneității pot să varieze de la o regiune geografică la alta, de la un popor la altul, de la o epocă la alta și, într-o anumită măsură, de la o individualitate creatoare la alta15. Prin cunoașterea propriu-zisă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
realizarea. 3. Neoclasicismul �n Fran?a Lungă ?i impun?toarea tradi?ie clasic? �n Fran?a, vitalitatea ?i diversitatea palladianismului �n Anglia, amploarea ?i originalitatea lucr?rilor arheologice ?i teoretice �n cele dou? ??ri, �n sf�r?it, pu?ina receptivitate la formele baroce de o parte ?i de alta a canalului M�necii constituie, �n Europa, terenul cel mai favorabil concretiz?rîi idealurilor neoclasice. �n Fran?a, operă lui A.-J. Gabriel (1698-1782), prim arhitect al regelui, ocup? o pozi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
putea spune cât de definitoriu se insinua ea într-un fel de-a fi îndelung învățat să o ignore, sau refuleze. Nimeni nu era atât de naiv încât să-și imagineze o rapidă convertire a nomazilor la sedentarismul majoritar, cu receptivitatea lui la dialog social indusă de dependența de confort. Cu toate astea, forurile politice ale Uniunii mizau pe forța nedureroasă de constrângere a obiceiurilor dobândite - inițial deprinderi de consum, capabile ulterior să facă loc de instalare rutinei de legalitate și
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
purtătoare de noi începuturi și dornice de-a fi grădinărite în detrimentul mai vechilor deprinderi. Asta înseamnă renunțare la obiceiurile dobândite, cotitură majoră în parcursul personal, cheltuială mare de încredere cu care lumea nouă se cere investită - ditamai bătaia de cap! Receptivitatea la necunoscut e costisitoare, deși în final nereceptivitatea se dovedește exorbitantă; dar omul se învață să trăiască înglodat în datorii atât de bine încât ajunge să uite complet de ele. La volanul Range Rover-ului, șeful delegației se întreba, în locul nomazilor
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
procedee de dezvoltare a imaginației creatoare, exerciții de creativitate, În cadrul cercurilor de elevi, recunoașterea și aprecierea valorilor create de elevi, existența unor relații de cooperare intre profesori si elevi. Învățarea creativă presupune existenta unui potențial creativ al subiectului, manifestat În: receptivitatea față de nou, curiozitate George-Ștefan COMAN 27 atomului, care a permis cunoașterea multor aspecte ale relațiilor dintre particulele sale elementare. Empatia; este o transpunere imaginară În plan perceptiv, intelectiv, afectiv, În altceva, acest altceva putând fi o altă persoană, dar și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
procedee de dezvoltare a imaginației creatoare, exerciții de creativitate, În cadrul cercurilor de elevi, recunoașterea și aprecierea valorilor create de elevi, existența unor relații de cooperare intre profesori si elevi. Învățarea creativă presupune existenta unui potențial creativ al subiectului, manifestat În: receptivitatea față de nou, curiozitate George-Ștefan COMAN 29 științifică, nonconformism, originalitate, capacitate de elaborare, fluența gândirii, gândire divergentă, imaginație creatoare, inventivitate. Etapele Învățării creative sunt: punerea problemei, imaginarea ipotezelor de rezolvare, analiza problemei, găsire soluției de rezolvare, verificarea ipotezei. Învățarea creativa se
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
judicios selecționat pentru tema de studiu sau improvizație, inspiră și totodată subliniază starea emoțională determinând trăiri profunde dezvoltând sensibilitatea executanților În paralel dezvoltându-le și expresivitatea. Expresivitatea la nivel elevat, solicită din partea executanților o inteligență motrică. Această se manifestă prin receptivitatea imediată, capacitatea de Înțelegere a sarcinilor motrice, care duce la ușurința Învățării și acumulării acestora. Inteligența motrică În corespondență armonioasă cu muzica, asigură totodată un autocontrol privind imunitatea la factorii perturbatori externi, care ar distruge continuitatea și calitatea activității motrice
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
cât și pentru interpretarea ei artistică. Obiectivul spre care trebuie să tindă creatorul este ca poezia să fie tratată În genul euritmic la un nivel Înalt artistic, și inteligența În simboluri, spre a capta atenția și sensibilitatea spectatorului, câștigându-i receptivitatea și totodată angajarea pentru Înțelegerea artistică. Este indicat ca selecția poeziei să se efectueze din literatura națională, care Însumează aspirațiile, sentimentele, dorințele poporului nostru iubitor de patrie și neam. Selecția grupului pentru euritmie se va face având la bază următoarele
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]