713 matches
-
delicat, era un obiectiv de neatins pentru un stat care avea dificultăți și În a obține câteva date comparative esențiale privind recoltele și prețurile. Din cauză că statul cunoștea extrem puțin situația locală, orice Încercare fermă de a strânge impozitele, de a rechiziționa alimente pentru armată, de a acoperi lipsurile din mediu urban sau de a aplica orice alte măsuri putea să declanșeze o criză politică. Chiar și atunci când nu reprezenta o amenințare pentru siguranța statului, diversitatea unităților de măsură era o sursă
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
că nu se putea baza pe sovietele rurale pentru „a-i lichida pe culaci” și pentru a reuși colectivizarea, Stalin a dat mână liberă unui număr de 25 000 de comuniști și proletari orășeni, trecuți prin focul luptei, care să rechiziționeze cerealele, să Îi aresteze pe cei ce opun rezistență și să realizeze colectivizarea. Liderul era convins că țărănimea Încearcă să distrugă satul sovietic. În răspunsul dat unei scrisori personale primite de la Mihail șolohov (autor al romanului Pe Donul liniștit), care
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
stat Îi lipseau informațiile necesare unei guvernări eficiente, dar el distrusese În foarte mare măsură și aparatul administrativ țarist format din funcționari locali, moșieri și specialiști În finanțe și agronomie, care se descurcaseră, chiar dacă stângaci, să perceapă taxele și să rechiziționeze grânele În timpul războiului. și, mai presus de toate, bolșevicilor le lipseau informatorii locali din sate, care să-i fi ajutat să se orienteze În acest mediu confuz și neprietenos. Sovietele sătești menite să joace acest rol erau, de obicei, conduse
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
punct: scopul de departe cel mai important al colectivizării a fost acela de a asigura aprovizionarea statului cu cereale. Fitzpatrick Își Începe studiul asupra cooperativelor cu această afirmație: „Principalul scop al colectivizării era acela de a crește cantitățile de grâne rechiziționate de stat și de a reduce capacitatea țăranilor de a păstra cereale În afara pieței. El le-a fost, Încă de la Început, evident acestora din urmă, deoarece acțiunea intensă de colectivizare din iarna 1929-1930 era apogeul a mai bine de doi
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
și orașe „să distrugă comuna țărănească și să o Înlocuiască cu o economie colectivă subordonată statului”. Cu orice preț. Teoria extrem-modernismului autoritar și practica șerbiei Deși trecerea la colectivizarea „totală” era determinată În mod direct de hotărârea partidului de a rechiziționa o dată pentru totdeauna pământul și recoltele obținute de pe el, ea era o decizie trecută prin filtrul extrem-modernist. Cu toate că bolșevicii nu erau cu toții de acord asupra mijloacelor, erau convinși că știu exact cum trebuie să arate În cele din urmă agricultura
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
se strângea toată suma, venea poliția și scotea la licitație tot ce găsea (bivoli, mobile, bijuterii), până când se adunau banii respectivi. Acest sistem Îi stimula pe notabilii comunității - care dețineau cea mai mare parte a bunurilor ce meritau să fi rechiziționate - să aibă grijă ca impozitele să fie achitate la timp. Această generalizare este valabilă și pentru formele socialiste moderne de agricultură cooperatistă. De pildă, În Ungaria, o dată cu crearea cooperativelor, a „dispărut” din registre o suprafață foarte mare de teren agricol
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
pe baza comunicărilor făcute de Cercurile de Recrutare” (doc. nr. 3). Prin „Instrucțiunile generale” la „Regulamentul” de aplicare a „Statutului militar al evreilor” erau definite și categoriile de evrei care nu aveau obligația muncii forțate: „a) Supușii străini; b) Cei rechiziționați pentru lucru la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului, întocmit de Marele Stat Major și cari posedă ordine de rechiziționare pentru lucru; c) Cei care se găseau angajați la lucru înainte de 21 Iunie 1941 și sunt indispensabili la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de execuția în natură a celor cinci zile de prestație precum și de răscumpărarea în bani a acesteia. 148. 25 iunie 1943. Ordinul general nr. 38 al Ministerului Apărării Naționale referitor la interzicerea utilizării în cazarme și tabere militare a evreilor rechiziționați pentru lucru. 149. 25 iunie 1943. Ordinul nr. 423.500 al Marelui Stat Major, Secția I, referitor la normele de utilizare la muncă obligatorie a meseriașilor și a conducătorilor auto evrei. 150. Iunie 1943. Nota nr. 28.868 A a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
tare, fiind scutiți de plata taxelor militare sau de munci de interes obștesc, rămânând însă susceptibili a fi utilizați în folosul armatei, conform articolului 8 din prezentul decret-lege. Art. 14. Evreii aflați în întreprinderile prevăzute de mobilizarea teritoriului pot fi rechiziționați pentru lucru, fiind scutiți de muncile de interes obștesc, atât pe timp de concentrări, cât și pe timp de mobilizare sau război. Pe timpul rechiziționării pentru lucru, ei vor continua sa plătească taxele prevăzute de legea asupra taxelor militare datorate de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
militar al evreilor. 3. Existența obligațiunilor fiscale statornicite prin prezentul decret-lege nu exclude executarea obligațiunilor de muncă prevăzute de decretul-lege relativ la statutul militar al evreilor din 5 Decemvrie 1940. Evreii aflați în întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului, rechiziționați pentru lucru potrivit art. 14 din decretul-lege relativ la statutul militar al evreilor, datorează taxele militare. Evreii care vor fi utilizați în folosul armatei sau la munca de interes obștesc pe timpul concentrărilor prelungite, de mobilizare sau de războiu, potrivit prevederilor art.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Apărării Naționale; Având în vedere art. 8 din Decretul-Lege relativ la Statutul Militar al Evreilor, publicat în Monitorul Oficial No. 287 din 5 Decemvrie 1940. DECIDEM: Art. 1. - Medicii, farmaciștii, veterinarii, inginerii și arhitecții evrei, care va fi necesar a fi rechiziționați și întrebuințați în armată, pe timpul concentrărilor prelungite sau războiului, vor fi considerați asimilați în gradul ce au avut. Ei vor fi plătiți cu solda gradului cu care sunt asimilați, calculată pe zile servite. Art. 2. - Medicii, farmaciștii, veterinarii evrei vor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și care colindă pe străzi sau pierd timpul prin cluburi, cafenele, etc. Fiecare individ va fi întrebuințat la munci compatibile cu aptitudinile fizice și cu pregătirea profesională. 1. SUNT EXCEPTAȚI DELA MUNCA DE INTERES OBȘTESC: a) Supușii străini; b) Cei rechiziționați pentru lucru la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului, întocmit de Marele Stat Major și cari posedă ordine de rechiziționare pentru lucru; c) Cei care se găseau angajați la lucru înainte de 21 Iunie 1941 și sunt indispensabili la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de Prefecturi, prin Cercurile de Recrutare. b. - După ordinele date de Marele Stat Major P.S., dintre evreii cari nu se găseau în lagărele de internare. c. - Evreii constituiți în detașamente, au fost încadrați în general cu ofițeri de rezervă evrei, rechiziționați de către Cercurile de Recrutare. d. - Evidența acestor detașamente (compunere, dislocare, utilizare), a fost ținută până în ziua de 7 august a.c. de către Prefecturile de județ, Cercurile de Recrutare și Comandamentele Teritoriale. 2. Cu începere din ziua de 7 August 1941, întreaga
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
poate depăși data de 31 Decembrie 1941, comisiunile propunând chiar o dată mai apropiată. 10) Propunerile comisiunilor, se aprobă de către Comandamentele Teritoriale în măsura în care ele au respectat aplicarea instrucțiunilor Marelui Stat Major. 11) Comisiunile nu verifică pe supușii străini, nici pe cei rechiziționați pentru lucru, sau cei ce au adeverințe de la autoritățile aliate. Aceste excepțiuni sunt verificate, în vederea lămuririi și statisticii cerute pentru 1 Septembrie 1941, de Cercurile de Recrutare, procedând astfel: - La supușii străini și cei ce au ordine de rechiziționare pentru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
I-a a Instrucțiunilor Marelui Stat Major Nr. 31200/1941 se va modifica astfel ca în loc de „emiterea ordinelor de mobilizare” să se înscrie „emiterea ordinelor de scutire de munca de folos obștesc”. 1) Evreii aprobați de Marele Stat Major ca rechiziționați la fabricile cari figurează sau nu în planul de mobilizare industrială, nu trebue să mai fie prezentați la comisie, ei fiind considerați de drept scutiți de munca de folos obștesc. 2) Comandamentele Teritoriale și Cercurile de Recrutare nu pot aproba
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de folos obștesc. 2) Comandamentele Teritoriale și Cercurile de Recrutare nu pot aproba rechiziționări pentru lucru, la întreprinderi, instituțiuni, etc., ci numai exceptări dela muncă de folos obștesc, pe baza propunerilor făcute de către comisiunile județene, asupra celor ce nu sunt rechiziționați pentru lucru. p. ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR General, ss N. Mazarini Șeful Secției M.O.N.T. Colonel, ss I. Pandele Pentru Conformitate Șeful Biur. 3 Mob. Ter. Stat. C.6.T. Maior, N. Condeescu ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
5439 evrei între 18 și 50 ani. Cifra este foarte aproximativă, căci încă nu există scriptele și registrele prevăzute, nefiind distribuite de M. St. M. - a. - Supuși străini: 173 sunt exceptați dela munca de folos obștesc și sunt liberi. - b. - Rechiziționați pentru lucru la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare: 134. - c. - Propuși de către Prefecturile de Județ și Comisia prevăzută la cap. I., punctul 2 al. c. din Instrucțiunile Generale Nr. 31.200/1941: 283. Din acest număr Comandamentul a respins
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Totuși, și aceștia rămân susceptibili a fi întrebuințați în folosul armatei ca rechiziționați, ca specialiști și potrivit gradului avut; - sunt scutiți de munca de interes obștesc, evreii aflați în întreprinderile prevăzute în lucrările de mobilizare a teritoriului, ei putând fi rechiziționați pentru lucru. 2/. Regulamentul asupra Decretului-Lege relativ la Statutul Militar al Evreilor, apărut în Iulie 1941, desvoltă dispozițiunile acestui Decret, precizând că: - munca de interes obștesc se execută de evreii între 18-50 ani, fie individual, fie în grup sau detașamente; - utilizarea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ei, se va mări cu 50%; - Evreul care plătește taxa de mai sus, nu mai plătește taxele militare (procentul corespunzător perioadei respective). 4/. Exceptarea evreilor de la munca de interes obștesc. Începând de la 1 Ianuarie 1942, evreii nu se vor mai rechiziționa pentru lucru la întreprinderile unde activează în mod obișnuit, urmând ca cei necesari acestor întreprin deri să fie scutiți de munca de interes obștesc, în schimbul taxei de scutire arătată mai sus. În aceste condițiuni, au dreptul a fi scutiți, pe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fac parte din elementele armatei; - Munca de interes obștesc se execută în folosul M.A.N. sau a instituțiilor de stat; - Sunt scutiți de munca de interes obștesc, evreii aflați în întreprinderile prevăzute în lucrările de mobilizarea teritoriului, putând fi rechiziționați pentru lucru. 3). Regulamentul asupra Decretului Lege relativ la Statutul Militar al Evreilor, apărut în Iulie 1941, dezvoltă dispozițiunile acestui decret, precizând: - Munca de interes obștesc se execută de evreii între 18-50 ani, fie individual, fie în grup sau detașamente; - Utilizarea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1942, și cei până la 38 ani. La 27 Ianuarie 1942, și cei până la 42 ani. După 28 Ianuarie 1942, restul evreilor. În zilele următoare, toți evreii de mai sus se vor prezenta fără alt ordin la lucru. Evreii scutiți sau rechiziționați pentru lucru și cei aflați la lucru în altă parte, vor fi lăsați la locul lor după împlinirea celor 5 zile de muncă, restul evreilor continuă munca după necesități. Autoritățile, Instituțiile și Întreprinderile ce nu vor trimite evreii la zăpadă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
STAT MAJOR SECȚIA I-a către Comandamentul II. Teritorial Stat Major Am onoare a vă face cunoscut următoarele: Pentru a nu se reduce activitatea întreprinderilor care lucrează în folosul armatei sau Economiei Naționale, Marele Stat Major a aprobat ca evreii rechiziționați pentru lucru la aceste întreprinderi pe anul 1941-1942 să fie menținuți în aceeași situație până la 1 Iunie a.c. când se vor termina lucrările de verificare a tuturor evreilor din țară, de către Comisiunile instituite prin D.M. 194.920, publicat în M.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
asemenea, foștii patroni sau proprietari de întreprinderi comerciale și industriale, menținuți în serviciu după românizarea întreprinderilor respective, pot fi scutiți de munca manuală și repartizați pentru muncă, întreprinderilor, pe termene limitate și cu avizul Oficiului Central de Românizare. 4. Evreii rechiziționați în întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare al teritoriului, al căror termen expiră la 1 Iulie 1942, și care n-au cerut repartizarea la muncă, în întreprinderile respective, prin Comisia Centrală de Revizuire, vor putea fi repartizați în aceleași întreprinderi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
stabilesc. Cei ce-și schimbă domiciliul, fie din oraș, fie în oraș, sunt obligați să anunțe cercul de recrutare respectiv. Comunitățile evreiești sunt obligate să comunice cercurilor de recrutare respective, adresele tuturor evreilor între 18 și 50 ani. 8. Evreii rechiziționați în întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare al teritoriului, care au obținut scutiri de la Comisia Centrală de Revizuire, vor rămâne asupra lor numai cu carnetele de scutire eliberate de această comisie; vechile ordine de rechiziție se vor retrage și anula
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
661 din Iulie 1942 Marele Stat Major face cunoscut cele ce urmează, cu privire la munca pe care o datorează evreii, în schimbul serviciului militar: 1) Cu începere dela data apariției prezentului comunicat, evreii între 18 - 50 de ani, nu vor mai fi rechiziționați pentru lucru, ci vor executa munca obligatorie, după normele și repartiția stabilită de autoritățile militare. 2) Cu toate chemările individuale și comunicările date, prin radio și presă, evreii continuă să se sustragă dela munca obligatorie. Pentru a înceta aceste sustrageri
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]