4,483 matches
-
faptele este adâncit caracterul ambiguu, imprecis al rechizitoriului, înțelegerea acuzațiilor fiind cu atât mai dificilă. În literatura de specialitate, opinia cvasiunanimă este însă în sensul că actul prin care se remediază rechizitoriul nu poate fi în niciun caz un alt rechizitoriu. În argumentarea acestei soluții s-a arătat că emiterea rechizitoriului poate fi realizată numai la finalizarea urmăririi penale, or, urmărirea penală nu a fost reluată, că refacerea rechizitoriului presupune anularea lui, însă constatarea unor neregularități nu echivalează cu constatarea nulității
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
acestei soluții s-a arătat că emiterea rechizitoriului poate fi realizată numai la finalizarea urmăririi penale, or, urmărirea penală nu a fost reluată, că refacerea rechizitoriului presupune anularea lui, însă constatarea unor neregularități nu echivalează cu constatarea nulității actului, iar rechizitoriul inițial a produs deja efecte juridice specifice. Astfel, remedierea neregularităților actului de sesizare nu se realizează printr-un nou rechizitoriu, ci printr-un act distinct (referat, note, precizări, ordonanță de remediere a neregularităților rechizitoriului), fiind însă necesară confirmarea de către
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
a fost reluată, că refacerea rechizitoriului presupune anularea lui, însă constatarea unor neregularități nu echivalează cu constatarea nulității actului, iar rechizitoriul inițial a produs deja efecte juridice specifice. Astfel, remedierea neregularităților actului de sesizare nu se realizează printr-un nou rechizitoriu, ci printr-un act distinct (referat, note, precizări, ordonanță de remediere a neregularităților rechizitoriului), fiind însă necesară confirmarea de către procurorul ierarhic superior a actului prin care procurorul de caz comunică judecătorului de cameră preliminară menținerea dispoziției de trimitere în
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Când a fost întocmit de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, rechizitoriul este verificat de procurorul-șef de secție, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de către procurorul general al acestui parchet. În cauzele cu arestați, verificarea se face de urgență și înainte de expirarea duratei arestării preventive
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
recursului în interesul legii (Decizia nr. 11/2018, citată supra). Prin urmare, în condițiile în care clarificarea naturii juridice a termenului prevăzut de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală ori a felului actului procesual prin care se remediază rechizitoriul reclamă interpretarea unor chestiuni pur teoretice, lipsite de relevanță practică asupra modului de rezolvare a fondului cauzei, sesizarea formulată sub acest aspect nu îndeplinește cerințele legale de admisibilitate, astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudența instanței supreme. ... B. În schimb
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
de procedură penală, actul prin care procurorul remediază neregularitățile rechizitoriului trebuie verificat și el, sub aspectul legalității și temeiniciei, de către procurorul ierarhic superior. Nelămurirea instanței de trimitere vizează, așadar, numai exigențele de formă ale actului prin care procurorul regularizează rechizitoriul, nu și ipoteza în care, fără a constata neregularități ale rechizitoriului, judecătorul de cameră preliminară se limitează la a sancționa actele de urmărire penală ori la a exclude una sau mai multe probe administrate, ipoteză ce nu face obiectul analizei
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Opțiunea legiuitorului de a înlătura, prin actul normativ ultim precizat, varianta anterioară de reglementare, în care rechizitoriul era supus nu simplei verificări, ci confirmării procurorului ierarhic superior, s-a grefat, așa cum rezultă din expunerea de motive la Legea nr. 356/2006, pe aprecierea că o astfel de confirmare reprezenta o măsură de control și ingerință din partea
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
ce ar putea fi dispuse în etapa finală a camerei preliminare, aceste din urmă prevederi reafirmă intenția legiuitorului de a atribui judecătorului de cameră preliminară competența exclusivă de evaluare a actului remediu, în scopul de a statua dacă el regularizează rechizitoriul, iar, în ipoteza unui răspuns negativ, de a decide în ce măsură neregularitatea persistentă atrage sau nu imposibilitatea stabilirii obiectului ori limitelor judecății, cu consecința restituirii cauzei la procuror sau, dimpotrivă, a începerii judecății. Plenitudinea de competență a judecătorului de
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
interfera astfel, în absența oricărei baze legale, cu atribuțiile exclusive ale judecătorului de cameră preliminară, astfel cum au fost consacrate de legiuitor. Prin urmare, în relaționarea procesuală dintre judecătorul de cameră preliminară și procurorul care a întocmit și/sau a regularizat rechizitoriul, în etapa prevăzută de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, interpunerea procurorului ierarhic superior nu poate fi susținută prin argumente derivate din interpretarea gramaticală și teleologică a normei. ... (iii) O concluzie asemănătoare decurge și din interpretarea sistematică
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
regularizarea actului de trimitere în judecată (procuror, respectiv judecător de cameră preliminară), pe de altă parte. Constituind actul procesual prin care se dă cauzei rezolvarea prevăzută de art. 327 din Codul de procedură penală și se sesizează instanța de judecată, rechizitoriul aparține, ca instituție de drept procesual penal, fazei de urmărire penală. Prevederile care reglementează conținutul și funcționalitatea sa sunt inserate în cuprinsul titlului I din Partea specială a Codului de procedură penală, denumit „Urmărirea penală“, în capitolul V. Verificarea obligatorie
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
se remediază neregularitățile rechizitoriului are însă un rol și o finalitate diferite. El nu cuprinde o soluție dată cauzei penale și nu tinde la o nouă sesizare a instanței de judecată, ci doar clarifică întinderea și particularitățile dispozițiilor cuprinse în rechizitoriu, urmărindu-se, astfel, conservarea efectelor deja produse prin sesizarea originară și evitarea unei eventuale soluții de restituire a cauzei la procuror în alte situații decât cele restrictiv prevăzute de lege. Prin urmare, deși complementar trimiterii în judecată, demersul de regularizare
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
sesizarea originară și evitarea unei eventuale soluții de restituire a cauzei la procuror în alte situații decât cele restrictiv prevăzute de lege. Prin urmare, deși complementar trimiterii în judecată, demersul de regularizare nu se confundă cu acesta, ci doar complinește rechizitoriul inițial întocmit, în scopul înlăturării oricărei imprecizii referitoare la faptele și persoanele ce vor face obiectul judecății și al asigurării, în această modalitate, a tuturor garanțiilor unei proceduri echitabile. Așa fiind, actului de regularizare nu îi pot fi asociate, pe
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
rațiune nu subzistă însă în cazul actului remediu, pentru a se considera că prevederile art. 328 din Codul de procedură penală se aplică în virtutea argumentului analogic ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet. Actul prin care procurorul remediază rechizitoriul, ca urmare a constatărilor judecătorului de cameră preliminară, nu cuprinde o soluție propriu-zisă și nu ar putea face, pe cale de consecință, obiectul unei eventuale infirmări din partea procurorului ierarhic superior. De altfel, aspectele asupra cărora poartă regularizarea sunt extrem
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
neregularități înseamnă a introduce o nouă distincție de interpretare, în absența unor dispoziții care să o justifice. În fine, argumentul derivat din principiul simetriei juridice, ce ar impune ca actul de remediere să respecte aceleași cerințe de formă ca și rechizitoriul pe care îl regularizează, nu susține eventuala interpretare contrară. Principiul simetriei este specific dreptului privat și nu poate fi aplicat, în absența unor dispoziții contrare, într-o ramură a dreptului public de esența căreia este stricta legalitate a efectuării actelor
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
de procedură penală. Latura civilă dintr-un proces penal se soluționează prin raportare la dispozițiile de procedură civilă, trebuind însă a se avea în vedere și regulile de procedură penală, în condițiile în care instanța a fost sesizată printr-un rechizitoriu, iar la stabilirea vinovăției instanța de judecată va analiza condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ pentru tragerea la răspundere civilă delictuală. Așa fiind, se vor avea în vedere normele substanțiale civile, dar și normele procesuale penale. Participarea procurorului la soluționarea laturii
DECIZIA nr. 765 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254550]
-
cumulativ pentru tragerea la răspundere civilă delictuală. Așa fiind, se vor avea în vedere normele substanțiale civile, dar și normele procesuale penale. Participarea procurorului la soluționarea laturii civile se impune ca urmare a faptului că acest demers are la bază rechizitoriul, iar administrarea probelor s-a făcut în baza dispozițiilor procesuale penale. Mai mult, procurorul are obligația, potrivit art. 131 din Legea fundamentală, să își motiveze și să participe la administrarea de probe în favoarea părților. ... CURTEA, având în vedere actele
DECIZIA nr. 765 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254550]
-
în care este vorba despre o cauză ce are ca obiect soluționarea unei laturi civile dintr-un proces penal, indiferent de modul de soluționare a laturii penale, ne aflăm tot în prezența unei sesizări a instanței de judecată cu un rechizitoriu întocmit de către parchet, neexistând astfel o cerere distinctă, prin care partea civilă să sesizeze direct instanța de judecată, în sensul obligării persoanelor care au fost cercetate penal cu privire la săvârșirea unor pretinse infracțiuni la recuperarea eventualului prejudiciu creat
DECIZIA nr. 765 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254550]
-
nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, acesta fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei. Nu în ultimul rând, Curtea a constatat că obiectivul acestei proceduri este de a stabili dacă urmărirea penală și rechizitoriul sunt apte să declanșeze faza de judecată ori trebuie refăcute, iar, în ipoteza începerii judecății, de a stabili care sunt actele asupra cărora aceasta va purta și pe care părțile și ceilalți participanți își vor putea întemeia susținerile ori pe
DECIZIA nr. 116 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258222]
-
6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal și art. 5 din Codul penal - 3 acte materiale. În considerentele acestei hotărâri s-a reținut că, prin rechizitoriul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov din data de 14.12.2016, emis în Dosarul penal nr. 8/P/2014, inculpatul C.A.A. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) din Codul penal raportat
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
extinsă a bunurilor, chiar și în situația în care se aplică procedura simplificată. Susține că pentru probarea îndeplinirii condițiilor pentru dispunerea confiscării extinse, respectiv pentru probarea neîndeplinirii acestor condiții se impune administrarea de probe. O recunoaștere a faptelor reținute prin rechizitoriu nu poate însemna recunoașterea îndeplinirii condițiilor pentru confiscarea extinsă, care, în realitate, reprezintă o altă acuzație penală, care nu este cuprinsă în actul de sesizare și nici nu este dovedită. Apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale în situația
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]
-
legal administrate, procurorul emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată, dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, a fost săvârșită de inculpat și acesta răspunde penal. Potrivit art. 328 alin. (1) din Codul de procedură penală, rechizitoriul se limitează la fapta și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală și cuprinde în mod corespunzător mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2) din același act normativ, datele privitoare la fapta reținută în sarcina inculpatului și încadrarea juridică
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]
-
penale incidente. ... 28. În continuare, Curtea reține că, în temeiul art. 327 lit. a) din Codul de procedură penală, procurorul emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată a inculpatului, sesizând în acest sens instanța competentă. După sesizarea instanței prin rechizitoriu, dosarul se repartizează aleatoriu judecătorului de cameră preliminară. Curtea observă că, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]
-
că, din relațiile transmise de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Tulcea („AJFP“), rezultă că nici inculpatul P.D. și nici partea responsabilă civilmente V. - S.R.L. nu au achitat nicio sumă reprezentând prejudiciul consemnat în rechizitoriu. Ulterior, a comunicat că, potrivit Adresei din 27 ianuarie 2022 a AJFP, cuantumul accesoriilor aferente prejudiciului este de 1.224.982 lei, reprezentând majorări de întârziere, și 172.505 lei, reprezentând penalități de întârziere, corespunzătoare perioadei cuprinse în rechizitoriu pentru fiecare contribuție aferentă
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
reprezentând prejudiciul consemnat în rechizitoriu. Ulterior, a comunicat că, potrivit Adresei din 27 ianuarie 2022 a AJFP, cuantumul accesoriilor aferente prejudiciului este de 1.224.982 lei, reprezentând majorări de întârziere, și 172.505 lei, reprezentând penalități de întârziere, corespunzătoare perioadei cuprinse în rechizitoriu pentru fiecare contribuție aferentă salariilor până la 26 ianuarie 2022. ... 20. Prin Încheierea penală din 7 martie 2022, pronunțată în Dosarul asociat nr. 2.221/102/2018/a1.20* al Tribunalului Mureș, judecătorul de cameră preliminară, în temeiul art. 249 alin. (1), (2), (5) și
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
de drept, chiar în condițiile modificării formale a întrebării adresate pentru a conferi claritate înțelesului solicitării instanței de trimitere, nu poate avea nicio înrâurire asupra hotărârii ce va fi pronunțată pe fondul cauzei, ce presupune examinarea învinuirii aduse inculpaților prin rechizitoriu și dezlegarea definitivă a raportului juridic penal dedus judecății, neexistând legătura de dependență necesară dintre chestiunea de drept supusă interpretării și modul de rezolvare pe fond a procesului penal în curs, cerută cu caracter obligatoriu de dispozițiile procesual penale incidente
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]