559 matches
-
din delfinariu... Și veni muzica aceea... Din spirala Înălțimilor, lanul se unduia galben În vecinătatea mării nemărginite. Drumul subțire, care trecea direct prin inima lanului spre faleză, era ca tulpina unei plante fantastice care vroia să-și ascundă florile, nebănuite recife, Împotriva arșiței sărate. Departe, vapoarele albe, venite de pe tărâmuri exotice, Își așteptau intrarea În portul care se presimțea undeva către nord. Pe marginea ghiolurilor, cai de foc pășteau În tihnă, fără stăpân, singuri ca la Începuturile lumii. Spre sud treceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
țară? ... Și veni muzica aceea... Din spirala Înălțimilor, lanul de grâu se unduia galben În vecinătatea mării nemărginite. Drumul subțire trecea direct prin inima lanului spre faleză, era ca tulpina unei plante fantastice care vroia să-și ascundă florile, nebănuite recife, Împotriva arșiței sărate. Departe, vapoarele albe, venite de pe tărâmuri exotice Își așteptau intrarea În portul care se presimțea undeva, către nord. Pe marginea ghiolurilor, cai de foc pășteau În tihnă, fără stăpân, singuri ca la Începuturile lumii. Spre sud, treceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
frumoasă sau de jacuzzi-ul de-afară sau de vremea superbă. Kitty o vedea frământându-se În șezlong, Încercând să găsească o cale de a-l aduce pe Charlie În discuție. Artista Îndreptă conversația ca pe o mică navă printre recifuri de coral, chinuindu-se cu disperare s-o ducă În portul dorit, care era acum sub embargo strict: Charlie. Dar de câte ori era gata să-i pronunțe numele, Kitty devenea rece și schimba subiectul. Desert Rose abordă altă strategie, invitând-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
și aici devine viziunea poetei cu adevărat interesantă), cartea nu mai este văzută ca un avanpost al unei armate puternice, ci mai mult ca un ungher, o ascunzătoare, un ultim refugiu. „Ultima patrie“ a cuvintelor este una mică și incomodă, „recifuri neprimitoare“ în care un nou Robinson trebuie să-și croiască grădina și să-și civilizeze sclavii. În cele mai reușite poeme ale cărții, Mariana Codruț nu descrie acest refugiu ca pe un tărâm promis, ca pe un El Dorado al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
activitate umilă și nepăzită de riscuri, neplăcută ca orice corvoadă. În lipsa unei realități mai acceptabile, viața trebuie stoarsă din cărți cu un sentiment de nelegitimitate și vină: „sunt un Robinson,/ de insula cuvintelor salvat, ultima patrie./ cele poroase și seci, recifuri neprimitoare,/ nici de foame nu țin, nici setea n-o taie./ altele însă zvâcnesc viu ca peștii:/ incizii le fac la-ncheieturile moi,/ pe întuneric,/ pe-ascuns,/ ca hoții,/ ca drogații/ și viața în venele mele o picur“. A fura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
și adevărul minciunii. (Eliphas Levi, Dogme de la haute magie, Paris, Baillère, 1856, XXII, 22) Ajunsesem În Brazilia din dragoste pentru Amparo, rămăsesem acolo de dragul țării. N-am Înțeles niciodată de ce această fată, coborâtoare din niște olandezi ce se instalaseră la Recife și se amestecaseră cu indios și cu negri sudanezi, ce avea chipul unei jamaicane și cultura unei pariziene, purta un nume spaniol. N-am reușit niciodată să dau de rost numelor proprii braziliene. Sfidează orice dicționar onomastic și există numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
alura unui gentilom din alte vremuri. Se informă asupra noastră, făcu unele reflecții asupra posibilei origini geneveze a numelui meu, deveni interesat de istoria familiei lui Amparo, dar, nu se știe cum, deja dedusese că ramura ei principală provenea din Recife. Cât despre a lui - originea, adică - făcu mențiuni vagi. „Eu sunt ca cei de pe-aici”, zise el, „mi s-au acumulat În gena ereditară nenumărate rase... Numele e italian, de la o veche posesiune a unui strămoș. Da, probabil nobil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Antim la Aiud, Editura Ramida, București, 1998 Rebreanu, Liviu, Jurnal, I, II, text ales și stabilit, studiu introductiv de Puia Florica Rebreanu. Addenda, note și comentarii de Niculae Gheran, Editura Minerva, București, 1984 Rotaru, Ion, Vasile Voiculescu comentat de..., Editura Recif, București, 1993 Rotaru, Ion, O istorie a literaturii române de la începuturi până în prezent,Editura Dacoromânia, București, 2006 Sbârcea, George, Cafeneaua cu poeți și amintiri, Editura Dacia, Cluj—Napoca,1989 Scrima, André, Timpul Rugului Aprins. Maestrul spiritual în tradiția răsăriteană, Editura
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
naturii. Circa 10 000 de specii dispar în fiecare an, din cele 1,75 milioane cunoscute deja și din cele 14 milioane care par să existe. Un sfert dintre speciile de mamifere sunt pe cale de dispariție; a zecea parte dintre recifele de corali, fără de care nici o formă de viață terestră n-ar fi fost posibilă, este deja iremediabil condamnată; o altă treime este serios amenințată cu dispariția în următorii treizeci de ani; pisica-de-mare, de exemplu, este pe cale să dispară, precum și patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
ușor de exclus spectatorii ce nu vor să plătească. În consecință, indiferent ce firmă privată administrează o sală de cinema, ea nu va avea dificultăți în a finanța difuzarea unui film (dacă e bun). În revanșă, farul care luminează un recif în plin ocean este un serviciu colectiv pur. Cum ar putea un producător privat să excludă de la beneficiile sale navigatorii privați care nu plătesc serviciile aduse? La fel, majoritatea marilor servicii publice (apărare, poliție, justiție, infrastructură rutieră etc.) sunt servicii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Îndoială, Adam nu e-n stare să și-l reprezinte. Iar uneori, pe când face câte ceva cât se poate de obișnuit, cum ar fi să se ducă la oraș cu bicicleta, să dea grăunțe puilor de găină ori să Înoate dincolo de recif ca să privească rămășițele epavelor, câte-o vorbă Îl străfulgeră. Scoică. Paști. Zăpadă. și de Îndată pricepe că vorba aceea ține de fosta lui viață la orfelinat. Doar că acele resturi de vorbire și de imagini nu se potrivesc Între ele
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Lara Djonggrang, preschimbată de pizmașul Bandung În statuie de piatră, după ce, printr-un șiretlic, izbutise să nu se mărite cu el. Pe când Karl Îi citea povești, Adam privea cum se retrag apele la reflux, când marea abia unduiește, iar prin recifuri rămân doar băltoace. Îi plăcuseră poveștile, și le amintește pe fiecare În parte până și-n ziua de azi. Însă ce Își dorea mai tare era să i se citească despre copiii aceia cu piele albă, care râd din toată
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de mătăsuri și de ceai. La sud de Capul Varella, surprins de vremea rea, neobișnuită În acel anotimp, a fost Împins spre sud-est și, purtat de curenți puternici, a mers În derivă mai multe zile până când a eșuat printre vestitele recifuri din preajma țărmului stâncos de la Nusa Perdo. Acoperit de un vechi privilegiu care-i Îngăduia să jefuiască epavele, sultanul a ordonat pe loc flotei sale, alcătuite din câteva corăbioare, să strângă tot ce nu se scufundase din Nan Sing. Înfuriată din pricina
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nefericiți din pricina asta. Nici nouă nu ne trebuie ase menea lucruri, suntem și noi ca toți ceilalți. Astfel, se mulțumeau cu plăcerile lor simple. Adam a Învățat să se bălăcească aproape de țărm, iar când marea era calmă trecea Înot peste recif Împreună cu Karl. Se lăsa să plutească o vreme În liniște, apoi Îl cuprindea spaima de imensitatea oceanului, de nenumăratele primejdii care-l pândeau și Începea să dea din mâini ca un apucat, Încercând să regăsească siguranța țărmului, până ce Karl venea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Fata arăta Întruna cu mâna și vorbea fără Încetare despre tot ce le ieșea În cale, un stol Îndepărtat de papagali de un verde strălucitor fâlfâind din aripi ca niște mari lăcuste, un bolovan asemenea unei mâini cu degetele retezate, recifurile de coral care, văzute de sus, dintre dealuri, semănau cu o hartă, un uriaș atlas lichid... I-a vorbit și despre ea. Taică-său era Închis pentru că omorâse pe cineva, a spus ea cu vioiciune. La drept vorbind, nu-l
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
celelalte bărci ale pescarilor s-au Întors devreme, nu și a lui Hanawi. Furtuna a ținut două zile la rând, iar când apele s-au potolit, pescarii au dat peste barca lui zvârlită de valuri pe stâncile care Încercuiesc vestul recifului. șubred, catargul se frânsese, dar vela, În mod curios, era intactă, plutea pe apa verde și limpede. Marea era oglindă, netedă din nou, greu de Închipuit că fusese furtună. Cum știi, așa-i În Perdo, schimbările sunt așa de mari
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Îl Înconjura tăcerea de mai Înainte, de la Z, o absență de-a dreptul materială de sunet, așa cum e tăcerea de la fundul apei, și-a zis Adam. Când intra sub val și dădea din picioare până când atingea partea de sus a recifului, chiar asta simțea, liniștea desăvârșită a unui gol care-i strângea tâmplele ca Într-un clește. Au intrat În vălureala fierbinte a mulțimii care duhnea acru a haine vechi puse pe trupuri nespălate. Ca să-și croiască un drum prin Înghesuială
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
aduce aminte de ceva. Că și ei pot muri. Și se străduiesc cu încăpățînare să uite asta. V. tînăr, transparent, îmi las undele străbătute de vîrtejurile răului și de rugăciuni îngerești ca de niște pești străvezii țîșnind dezorientați într-un recif ce arde. Minciuna promisă a vieții fără de moarte. Am înțeles că omul se amăgește că se amăgește. Căci, de fapt, totul e numai orgoliu. Ne e foame de nemurire ca ulcerosului de fazan împănat. La prima înghițitură, incompatibilitatea noastră cu
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
ca pe niște sâcâitoare insecte de sezon, veștile alarmante. — Poftim! Auzi, pretexte... Câinii și pisicile urmând a trăi, unde, în pădure, în pustiu? Ce zici, nu-i bine scris? Auzi, auzi, exclusiv în păduri, în vârfuri de munți și pe recife oceanice. Ce-o fi aia recife? Da, e tare, articolul e tare. Cum de l-o fi publicat... Clipă de sastiseală, cind Tolea vineaza idei nastrusnice. O trăsnaie, ceva la care publicul nu se așteaptă si care să-l anime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
sezon, veștile alarmante. — Poftim! Auzi, pretexte... Câinii și pisicile urmând a trăi, unde, în pădure, în pustiu? Ce zici, nu-i bine scris? Auzi, auzi, exclusiv în păduri, în vârfuri de munți și pe recife oceanice. Ce-o fi aia recife? Da, e tare, articolul e tare. Cum de l-o fi publicat... Clipă de sastiseală, cind Tolea vineaza idei nastrusnice. O trăsnaie, ceva la care publicul nu se așteaptă si care să-l anime pe el însuși. Se plictisea, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
iată-l. Imaginea de pe ecran se schimbă dramatic, apărând acum o pădure. Copaci uriași se înălțau spre cer, umbrind solul. Apoi apăru un vârf muntos înzăpezit. O insulă tropicală, un arc de nisip, apă cristalină, palmieri. Și, în final, un recif subacvatic, cu pești înotând printre corali și bureți. — Lumea naturală nu conține nici un fel de reclame, spuse Koss. Lumea naturală nu a fost îmblânzită încă. Nu a fost colonizată de comerț. A rămas virgină. — Nu asta era ideea? întrebă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
a devenit convențională - adică până a ajuns ceva ce este crezut de toată lumea - lumea a mers mai departe. Înțelepciunea convențională este o rămășiță a trecutului. Și la fel se întâmplă și în cazul de față. Pe ecran, pe scena cu reciful apărură brusc reclame. Pe ramificațiile de coral scria BP CLEAN. Un banc de peștișori trecu pe lângă acestea, pe fiecare sclipind cuvântul: vodafone, vodafone. Un rechin lucios, peste botul căruia scria: CADBURY. Un pește-balon, pe care scria LLOYDS TSB GRUP cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
fi trebuit să aibă un fel de reacție. O reclamă repetată la infinit, pe cer? Asta ar fi trebuit să-i atragă. — Dar acești nori sunt un caz special, spuse el. Se întoarse la imaginea subacvatică, cu peștii înotând peste reciful de corali. — În acest caz, sloganurile și reclamele sunt purtate chiar de ființe, prin modificarea genetică directă a fiecărei specii. Numim asta reclamă genomică. Pentru prinderea acestui mediu nou, viteza are o importanță copleșitoare. Există numai un număr limitat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
În acest caz, sloganurile și reclamele sunt purtate chiar de ființe, prin modificarea genetică directă a fiecărei specii. Numim asta reclamă genomică. Pentru prinderea acestui mediu nou, viteza are o importanță copleșitoare. Există numai un număr limitat de pești de recif care să trăiască în apele turistice. Unii pești sunt mai luminoși decât alții. Mulți sunt puțin monotoni. Așa că noi vrem să-i alegem pe cei mai buni. Iar pentru modificarea genetică va fi nevoie de brevetarea fiecărui animal marin. Astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
păstrează secretul când treci cu vaporul pe lângă ea și, inviolabilă în propriu-i întuneric, pare să se strângă în ea însăși într-o încrâncenare de piatră inaccesibilă. N-ai fi deloc surprins dacă, apropiindu-te în căutarea unei porți prin recifurile de corali, ea ar dispărea brusc din fața ochilor tăi, care n-ar întâlni dinaintea lor decât singurătatea albastră a Pacificului. Tahiti e o insulă verde și măreață, cu niște falduri adânci și de un verde mai închis, în care ghicești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]