962 matches
-
prin conlucrările care au loc la nivel interinstituțional. Se impune deci o reexaminare a situației religiei prin plasarea la un nivel de discuție european, ceea ce reprezintă o evidențiere a particularităților naționale, prin raportare la alte experiențe similare din țări diferite. Reconfigurarea contemporană a religiei și a politicii nu este o caracteristică ce particularizează spațiul european, ci descrie un proces mai amplu." (Carp, 2007, p. 279). Capitolul IV Protecția copilului din România Dezvoltarea sistemului în timp 4.1. Sistemul național de asistență
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
roman / 70 1.7. Cherchez la femme / 79 1.8. Lecturi infidele / 84 1.9. Femeia, un suflet pereche / 94 Capitolul 2. Romanul eminescian. Un proiect abandonat / 113 2.1. Eminescu și mutația valorilor estetice / 117 2.2. Mitul eminescian. Reconfigurări polemice / 129 2.3. Erotism și creativitate. Legături primejdioase / 153 2.4. Spre alt tip de "roman", în căutarea epicului pur / 192 2.5. Consecințele unui eșec: reinventarea melodramei / 211 Bibliografie / 221 Indice de nume / 229 Postfață. Antonio Patraș și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o perioadă tulbure, pe fondul unei crize existențiale majore, semnalate apăsat de notațiile din "agende". Motivațiile psihologice ale unui atari demers sunt însă mult mai complexe, după cum sper că voi putea demonstra în cele ce urmează. 2.2. Mitul eminescian. Reconfigurări polemice Potrivit propriilor mărturii, Lovinescu s-a hotărât să "romanțeze" biografia lui Eminescu (în forma unui "roman", desigur) în urma lecturii acelei scrisori memorabile, publicate de I.E. Torouțiu în volumul al IV-lea din seria de Studii și documente literare, în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lecturile diferite care au fost făcute realității sau reprezentărilor acesteia. În consecință, are în vedere articulațiile dintre istoria intelectuală și cea a ideilor, fără să ignore accentele noilor demersuri din istoria politică, respectiv socială, care privilegiază astăzi, printre altele, studiul reconfigurărilor succesive ale memoriei culturale și ale patrimoniului simbolic, așa cum le-a asamblat în studiile sale Roger Chartier, cel de la care împrumutăm formula "istorie culturală". Pe de altă parte, își dorește să revigoreze una dintre cele mai consistente racordări românești la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în 1964, dublată de venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu în 1965, și de destinderea din anii '80, un răspuns necesar la "înghețul" provocat de "Tezele din iulie 1971". În primii ani după război, are loc un proces de reconfigurare a culturii și de eliminare a elementelor cosmopolite. Este reacția pe care Hannah Arendt o identifică la toate regimurile totalitare: "persecutarea consecventă a oricărei forme mai înalte de activitate intelectuală de către noii lideri de masă are cauze mult mai profunde
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
emigrării impuse politic și am determinat atributele generației căreia îi aparține. În acest sens, am aderat la clasificarea realizată de Eva Behring și am constat că autoarea Undelor scurte face parte din primul val de exilați, determinat de procesul de reconfigurare a culturii și de eliminare a elementelor cosmopolite. Ea însăși personaj într-o tipologie, Monica Lovinescu își exprimă în nenumărate rânduri dorința de a participa cu jurnalele la reconstituirea evenimentelor, la alcătuirea unei istorii și a unei tipologii a exilului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
lor la realitate, lipsa unui atribut foarte drag acestor iluminiști, și anume raționalitatea. Credința în tehnologie nu poate deveni, sub nici o formă, o cvasireligie. De ce ? Pentru că-i lipsește emoția, de pildă. Și morala. Și dragostea... 3.5. ECONOMIE ȘI CULTURĂ Reconfigurarea puterii în jurul economiei ridică, printre altele, cîteva probleme culturale. Se nasc raporturi noi, într-adevăr, din impactul logicii economice triumfătoare asupra producerii și promovării operelor spiritului. Reorientarea obiectivelor strategice ale statelor se produce pe frontul schimburilor internaționale, cu atît mai
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
corespunde de asemenea unei integrări crescînde a popoarelor, unei intensificări a schimburilor și unei redescoperiri a constrîngerilor geografice. Activitatea unei firme globale cuprinde cvasiintegralitatea globului pămîntesc, față cu un mediu instabil, unde incertitudinea este permanentă. 4.5.1. Firmele și reconfigurarea lumii Implozia sistemului comunist, liberalizarea progresivă a schimburilor și triumful capitalismului, "învingător prin abandon", ne plasează într-o lume marcată de o concurență tot mai dură între firme. Vechiul Occident se află într-o rivalitate teribilă cu așa-zisele noi
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
lucrurile stau la fel. Nu te poți apuca, de pildă, de reducerea deficitului public drept obiectiv, fără să amputezi cheltuielile publice, nu te crede nimeni. Aceasta implică o redefinire a rolului Statului, o schimbare a funcțiilor sale și o indispensabilă reconfigurare a welfare-ului în spațiu și timp. Trebuie reanalizate și reduse cazurile sociale, politicile în domeniu. Astfel, guvernele pierd o mare parte din capacitatea lor de a fundamenta și aplica politici, o mare parte din suveranitate. Se impun deci reforme structurale
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
156 4.4.2. Statul schilodit 156 4.4.3. Întreprinderea globală înlocuiește Statul ? 158 4.4.4. Statul rezistent 163 4.4.5. Spre o nouă dinamică Stat-întreprindere 166 4.5. ÎNTREPRINDEREA GLOBALĂ 168 4.5.1. Firmele și reconfigurarea lumii 168 4.5.2. Univers concentraționar 169 4.5.3. Anticipare și permanentă adaptare 170 4.5.4. Reinventarea competențelor-cheie 171 4.5.5. Strategii spațiale ierarhizate 172 4.5.6. Compartimentarea sistemelor spațiale 173 4.5.7. Constrîngerile
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
reamintim de sfînta cale de mijloc. Asta ar însemna un fel de lebede gri. La urma urmelor, cum spunea cineva, toate teoriile sunt gri. E o culoare ce are și trecut și viitor, se pare. 3.10. Economie și cultură Reconfigurarea puterii în jurul economiei ridică, printre altele, cîteva probleme culturale. Se nasc raporturi noi, într-adevăr, din impactul logicii economice triumfătoare asupra producerii și promovării operelor spiritului. Reorientarea obiectivelor strategice ale statelor se produce pe frontul schimburilor internaționale, cu atît mai
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
să o reia de la capăt precum Sisif, departe de fericirea promisă. De fiecare dată, producția agricolă s-a prăbușit pentru perioade lungi de timp, "lumea satului" nerevenindu-și nici pînă astăzi. Circa patru decenii, calculează Profesorul, au durat bulversările de după reconfigurările fizionomiei bietei noastre agriculturi, redefiniri ale proprietăților etc. Proble mele agriculturii românești sunt tehnice și tehnologice, de organizare și conducere, dar putem remarca și un deficit de hărnicie, de pricepere și de dragoste în lucrarea pămîntului. Abordarea este una cronologică
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
care este extrem de radicală și transnațională, respinge orice compromis, nu vizează doar israelienii și nu se limitează doar la Palestina, ci are revendicări globale care merg pînă la fondarea unui stat islamic unic. Astfel, vechile naționalisme sunt depășite, criteriile de reconfigurare a zonei fiind de natură etnică și religioasă. Din punct de vedere etnic, regiunea este un mozaic de minorități, oamenii se identifică cu comunitatea din care fac parte, în detrimentul vechilor apartenențe naționale sau de altă natură, ceea ce slăbește se înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
astfel încât să includă și femeile, și cum se pot redefini regimurile și ordinile de gen în noile „societăți în rețea”. Liniile teoretice ale școlii franceze a reglementării furnizează baza pentru explicarea legăturilor complexe dintre transformarea regimului fordist de acumulare și reconfigurarea noilor regimuri și ordini de gen în epoca postfordistă. Trecând în revistă argumentele, mă voi concentra mai întâi asupra declinului capitalismului industrial și asupra dezvoltării prezente a „capitalismului informațional”, cu noile sale structuri în rețea (Castellsxe "Castells, M.", 1996). Voi
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
fundamental diviziunea de gen a muncii, specifică perioadei fordiste, cea între lucrătorii industriali bărbați, foarte bine plătiți, și femei lucrând în general cu normă parțială. Voi examina acum de ce și cum anume s-a întâmplat acest fenomen și voi analiza reconfigurarea regimului de gen în contextul „regimului flexibil de acumulare” la nivel global, în curs de apariție (Harveyxe "Harvey, D.", 1989). În cadrul noilor procese descentralizate de „acumulare flexibilă”, organizarea muncii se bazează pe dispersarea spațială prin activități de subcontractare și externalizare
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Saskia", 1995). Regimurile de gen: de la fordism la globalizaretc "Regimurile de gen \: de la fordism la globalizare" Din punct de vedere metodologic, argumentul prezentat aici se bazează pe presupunerea că transformarea regimurilor istorice specifice de acumulare merge mână în mână cu reconfigurarea regimurilor și a ordinii de gen. Prin conceptul de gen se subliniază construcția socială a masculinității și feminității, mai curând decât definiția biologică a sexelor. Linda Gordonxe "Gordon, L." (1993) definește genul ca fiind o serie de sisteme purtătoare de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
practicile de gen curente se află în „relații reflexive” (Giddensxe "Giddens, Anthony", 1984) cu structura de putere existentă a sexelor. Femeile și bărbații renegociază continuu semnificația identităților de gen, luptându-se pe terenul formării și disoluției categoriilor acceptate și al reconfigurării relațiilor instituționale (Connellxe "Connell, R.W.", 1987, p. 139). Regimurile de gen reprezintă o ordine simbolică a genurilor și, în același timp, o arenă a puterii pentru definirea limitelor căreia luptă cele două sexe. Dat fiind procesul dinamic de definire
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
anistorică. Masculinitățile și feminitățile există în număr mare, în termenii contextelor spațiale și temporale cărora le aparțin. Regimurile și ordinile de gen sunt utilizate, în studiul de față, pe post de instrumente euristice pentru delimitarea și analizarea proceselor și a reconfigurării ulterioare a acestor categorii în contextele lor istorice specifice. Aceste instrumente conceptuale asigură baza pentru explicarea legăturii complexe dintre transformarea regimului fordist de acumulare și reconstruirea noilor regimuri și ordini de gen. În acest context, voi folosi conceptele teoretice ale
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
în mod necesar o proiecție liniară - de diferite regimuri istorice de acumulare și de moduri de reglementare. Chestiunea centrală discutată în acest capitol este care e legătura dintre tranziția de la regimul fordist la un regim global flexibil de acumulare și reconfigurarea noilor regimuri de gen. Regimurile de gen în perioada fordistătc "Regimurile de gen în perioada fordistă" Faza fordistă a capitalismului (1950-1973) a intrat deja în cărțile de istorie sub numele de „vârsta de aur a capitalismului”. Compromisul dintre capital și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de transformare fundamentală. Pentru a recapitula, cele trei elemente ale acestei ordini sunt: (1) modelul bărbatului susținător al familiei; (2) asocierea femeilor cu sfera privată și cu reproducerea și (3) separarea pe criterii de gen a domeniilor public și privat. Reconfigurarea, pe care doar o intuim în acest moment și care n-a fost încă demonstrată, pare să aibă loc la mai multe niveluri. În primul rând, modelul fordist al bărbatului care susține financiar familia este un fenomen depășit. În al
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
familia; acum este datoria femeii. Societatea se așteaptă din partea femeilor să lucreze în afara gospodăriei, indiferent dacă ele vor sau nu acest lucru (Fernández-Kelly, Sassenxe "Sassen, Saskia", 1995, pp. 112-113), deși, trebuie să recunoaștem, majoritatea femeilor preferă o slujbă în afara casei. Reconfigurarea sferelor publică/privată și a proceselor de producție/reproduceretc "Reconfigurarea sferelor publică/privată și a proceselor de producție/reproducere" Informalizarea pieței muncii a subminat puternic separarea anterioară dintre economia productivă și cea reproductivă, separare care a fost marca distinctivă a
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
să lucreze în afara gospodăriei, indiferent dacă ele vor sau nu acest lucru (Fernández-Kelly, Sassenxe "Sassen, Saskia", 1995, pp. 112-113), deși, trebuie să recunoaștem, majoritatea femeilor preferă o slujbă în afara casei. Reconfigurarea sferelor publică/privată și a proceselor de producție/reproduceretc "Reconfigurarea sferelor publică/privată și a proceselor de producție/reproducere" Informalizarea pieței muncii a subminat puternic separarea anterioară dintre economia productivă și cea reproductivă, separare care a fost marca distinctivă a ordinii de gen fordiste. Tot mai mult, procesele de producție
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Faludixe "Faludi, Susan", 1991) împotriva realizărilor încă marginale în cele mai multe cazuri și adesea simbolice în domeniul egalității politice și economice între sexe din țările occidentale capitaliste a semnalat un interes feminist mai concentrat asupra proprietăților statului național, în curs de reconfigurare, în lumina restructurării economice globale. Discursul feminist internațional asupra statului poate fi împărțit în două direcții teoretice majore: „feminismul de stat”10 anglo-american și scandinav, mult citat, pe de-o parte, și discursul dominant în țările germanice, cu privire la caracteristicile structurale
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
șarpelui” globalizării. Fără îndoială, globalizarea economică a restrâns domeniul de influență politică a statului național și a redus capacitatea cetățenilor de a revendica drepturi sociale neutre, din punctul de vedere al genului, de la statul propriu. Totuși, să nu uităm că reconfigurarea ordinii de gen fordiste mai oferă femeilor șanse să dezvolte noi concepte și strategii pentru a înfăptui egalitatea la scară globală. Notetc "Note" 1. Castellsxe "Castells, M." introduce conceptul de „capitalism informațional” pentru a face distincția față de „capitalismul industrial”. 2
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
noi la nivel micro, pentru ca democrația de la nivel local să funcționeze eficient. O masă critică de actoritc "O masă critică de actori" Crearea unei rețele întinse sau a unei mase critice de actori e un element intrinsec al aranjamentelor de reconfigurare instituțională. Femeile capătă o forță extraordinară din interacțiunea cu un mare număr de alte femei implicate în rezolvarea unor probleme similare. Sentimentul de solidaritate creat de contactul periodic dintre colectivele de femei stimulează și îmbogățește procesul de învățare, deoarece astfel
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]