7,235 matches
-
valorifică amintirile inedite ale actorilor, ale prietenilor și colegilor autorului, amintiri care vor apărea în curând și într-un volum de sine stătător. A urmat studiul bogat documentat Viena lui Lucian Blaga, în care prof. univ. dr. Cornel Sigmirean a reconstituit orașul studenției lui Lucian Blaga, capitală a artei în care, la început de secol XX, se întâlneau marile curente, care au fost iluminismul german și expresionismul. În Viena valsului și a husarilor, unde sumedenia de ziare, pe care le citeau
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
puteai întâlni cu spiritele anvangardiste. Aici, Societatea „România Jună”, frecventată cândva de M. Eminescu și I. Slavici, de C. Porumbescu și Octavian Goga, organiza sărbătorile importante, anunțând anul cel nou printr-o petrecere totdeauna animată tinerește. Astfel, Cornel Sigmirean a reconstituit popasul tânărului filosof transilvănean Lucian Blaga cu date exacte, necesare spre întregirea biografiei lui din perioada ce-i anunța debutul. Era momentul istoric când se prăbușea vulturul imperial, națiunile se învrăjbeau, când armata română în 1916 intra în Transilvania și
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
lectura, activitatea înălțătoare a secolelor trecute, dispare puțin câte puțin. Și atunci, ne punem întrebarea: ce facem ca să evităm asta? Cum să ne raportăm la realitate? Nouă ne revine misiunea de a recompune puzzle-ul minoritar literar, de a-l reconstitui. În loc de concluzie, pot spune că pentru tot ce ni se întâmplă este doar vina noastră. Mariana STRATULAT
Tinerii noştri în ipostaze literare. Raportarea la realitate. [Corola-blog/BlogPost/93678_a_94970]
-
caligrafie școlărească, până la cărți de bucate și almanahuri). Colecția de semințe și, mai ales, pâinea - aliment cu puternică încârcătură simbolică - rețin atenția, ipostaziate divers și integrate unui enunț coerent și fascinant al expunerii, încheind periplul vizitatorului într-un spațiu originar, reconstituit cu întenție problematizantă însă, ca o breșă în timp și spațiu, ca regresie ab originae. „Dincolo de ușă începe timpul ! Îndrăzniți !” Este îndemnul insolit cu care una dintre sălile Muzeului Țăranului Român își intâmpină vizitatorii. Călătorul va fi încântat de experiența
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
într-o lumină difuză, topită în nuanțele vișinii ale draperiilor și tapiseriei, trecerea vremii lăsase urme; fotoliile erau adînci și moi, biblioteca uriașă, mobilele vechi, divanul "freudian" era acoperit de perne, kelimuri, fotografiile de familie și gravurile împodobeau pereții... Decorul reconstituia, desigur imperfect, ambianța iremediabil pierdută în care crescuse Nicolaus Sombart și pe care o evocă în repetate rînduri în memoriile lui: la umbra bibliotecii paterne, în căușul salonului matern, într-o superbă vilă din nobilul cartier Grunewald. La sosirea noastră
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
1940 și chiar mai adînc în vremuri, înaintea făuririi României Mari, a cărei icoană funcționează precum un miraj. "Bolnav de poezie", "bătrîn copil" al meșteșugului acesteia, Vasile Tărâțeanu e obsedat de harta patriei ideale pe care se străduiește a o reconstitui cu ingenuitatea unui patriotism fabulos. Imaginile sînt simple, neabătînd atenția de la mesajul exhortativ: "Încă n-am reușit/ să desenez conturul Patriei / exact precum este // de fiecare dată îl fac / cum aș fi vrut să fie // ba îi adaug niște lanțuri
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
noștri, conotațiile politice, naționaliste pe care unii încercau să le lege de teoria strict literară elaborată în manieră comparatistă." Lăsând la o parte unele stângăcii în materie de exprimare ("intenționalitatea polemicii", "inconsistența... demascată"), textul dovedește capacitatea tânărului autor de a reconstitui "trecute vieți". El ar putea scrie, printre altele, biografii cum nu s-au scris la noi, în stil americănesc, folosind eficient și cu fantezie informațiile din arhive și creând câte un story captivant, fără să trădeze adevărul istoric. Textul lui
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
Caiete critice, Adevărul literar și artistic, Cultura etc.). Din lucrarea sa de doctorat, Proza generației '60, a extras, pentru volumul colectiv, capitolul despre proza lui Constantin }oiu. Remarcabil este modul în care Marius Miheț face critică și istorie literară simultan, reconstituind, cu talent literar, atmosfera epocii: "De pretutindeni înștiințările aveau un aer profund optimist. Senzorii criticii literare semnalau o carte-eveniment șeste vorba de romanul Galeria cu viță sălbatică, publicat în 1976, n.n.ț. Surprins a fost Constantin }oiu când unii critici
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
tot felul de obstacole atunci când dorește să traducă în puncte negre, pe o hârtie cu bare de măsură, ideea lui complet derivată din lumea muzicii pure. Interpretul la rândul lui traduce acele semne pe instrumentul său făcând un efort să reconstituie muzica pură. Acest procedeu de inducție nu poate dezvălui Adevărul decât dacă informația scrisă e dublată de o cunoaștere mai erudită și mai profundă. Subiectivitatea care intervine, voit sau ne-voit, diminuează arta care, în definiția ei, nu conține elementul
Cu Julien Musafia în căutarea adevărului în muzică by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/8245_a_9570]
-
se numește Referințe critice selective și nu conține decât fragmente din recenziile dedicate, periodic, volumului. Nimic semnat, așadar, de părintele spiritual și stilistic al Băieților de gașcă, după cum rezultă, de altminteri, din șirul de cronicari literari pe care l-am reconstituit mai sus. Totuși, pentru nici un cititor, candoarea nu e o virtute. Cum ar putea să ne lase indiferenți un artificiu prin care se suplimentează ceva ce nu pare a mai lăsa loc de adaos? Cum am putea să trecem pe lângă
La închiderea ediției by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8280_a_9605]
-
mi-a redeșteptat o melancolie ancestrală. E vorba de două cărți ( de la munte de Charles-Ferdinand Ramuz, în traducerea doamnei Viorica Nișcov, și Curcubeul dublu de Alexandru Vlad) care vorbesc despre același univers - lumea satului -, dar din poziții total diferite. Ramuz reconstituie un spațiu oarecum mirific, populat de personaje de poveste, cu reguli și rânduieli mitice. Un spațiu depozitar de mari taine, care dacă sunt tulburate și agresate în conținutul lor fundamental se răzbună amenințător și terifiant. Vlad ne prezintă o lume
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
dar pentru a le pune în evidență era nevoie de un spațiu tipografic mai amplu: desfășurare epică, invenție de situații, personaje așezate într-un conflict ireductibil și, bineînțeles, declarații ideologice. Zaharia Stancu în Desculț (1948, prima versiune, urmată de altele) reconstituie (în limbajul epocii) viața țăranului exploatat în regimul burghezo-moșieresc, cauză a răscoalei din 1907. Subiectul răscoalei din 1907 se extinde în Bijuterii de familie (1949) de Petru Dumitriu, Zorii robilor (1950) de V. Em. Galan. Mihail Sadoveanu în Păuna Mică
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
general? Un artist contemporan de origine evreiască după mamă și corsicană după tată, Christian Boltanski, exponent al artei minimaliste - un minimalism al fondului nu numai al formelor - considerat drept unul din cei mai importanți creatori ai sfîrșitului de secol XX, reconstituia cu ajutorul unor relicve derizorii și perisabile (bucăți de zahăr sculptate, bucăți de sîrmă, piese de mobilier, jucării de plastilină, haine vechi aruncate pe jos după unii, aluzie la Holocaust -, cutii de biscuiți înălțate ca niște altare cu fotografii de amator
Peregrini și peregrinări by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8316_a_9641]
-
considerînd că primele ar fi doar manifestarea unei imitații fără reflecție, producătoare de structuri artificiale, nefirești. Or, așa cum arată cu claritate Eugen Munteanu, limbile de cultură europene s-au format tocmai prin imitarea modelelor clasice, prin încercarea deliberată de a reconstitui cu materialul lingvistic național semantica, sintaxa și retorica greco-latină. Această carte aduce argumente convingătoare în sprijinul ideii că influențele lingvistice manifestate în genere prin traducere (calcul semantic și mai ales cel de structură) au stimulat de fapt creativitatea limbii, creînd
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
cantitate enormă de date, urmărind cu minuțiozitate sursele cuvintelor și ale sensurilor, filiația lor, într-o comparație multiplă între versiuni clasice și moderne, publicate și manuscrise. Procesul traducerii textelor sacre e urmărit în contextul său originar, în încercarea de a reconstitui și a explica atitudinile și strategiile traducătorilor: pornind de la principiul, întemeiat religios, al literalității stricte, până la libertățile sancționate de uz și tradiție. Cititorul - cartea îi va interesa cu siguranță și pe teologi și pe filosofi - urmărește cu pasiune descrierea cîmpului
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
cu creația populară și cu cea de factură bizantină, specifice spiritualității românești. Așa cum arată în prefața citată muzicologul Viorel Cosma, documentele originale, scanate și transcrise, dau posibilitatea de a „pătrunde în intimitatea omului”, ele oferind „portretul nefardat al unui artist”, reconstituit pe baza unor amintiri și documente, „peste care timpul, ce se scurge nemilos, le va ascunde în anonimat” dar și șansa salvării unor „lucrări încă necântate și netipărite”. Cea de-a doua carte ce face obiectul prezentului demers acordă prioritate
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
poporul român culturii universale”. Cele două cărți apărute între anul centenarului nașterii muzicianului și cel al semicentenarului trecerii la cele veșnice constituie alte „biografii paralele”, mai bine zis „o treaptă” - vorba poetului - una dintre acelea ce trebuie urcate, pentru a reconstitui dimensiunile reale ale creatorului poemului coral Miorița, a celor 4 Madrigale pe versuri de Mihai Eminescu, a Nunții în Carpați, a Nopții furtunoase, a Simfonietei și Simfoniei ploieștene, a Liturghiei psaltice și a monumentalelor oratorii bizantine. Parcurgând prețioasele documente ale
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
estetice exprimate, de pildă pentru artele minore), pe când euphorionismul e un proiect ambiguu, idealist, posibil a fi aproximat, nu definit clar și nici concretizat prin "documentele" unei creații literare publicate într-o revistă sau în volume. Retrospectiv, el poate fi reconstituit din scrisorile lui Radu Stanca și I. Negoițescu, publicate în volumul Un roman epistolar (Ed. Albatros, 1978), din teatrul lui Radu Stanca și din poezia postbaladescă, intelectualistă (speculativă și meditativă), a lui Ștefan Aug. Doinaș. Negoițescu, în scrisoarea din 3
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
Prefațatoarea notează într-un alt loc, de data aceasta fără ghilimele, "ediție necenzurată" (p. 12). De-cenzurarea nu mai pare posibilă. Ca degetul trăgător al soldatului ori piciorul rupt al copilului cerșetor, nici opera (auto, post)cenzurată nu se mai reconstituie. Să ne bucurăm de ce se mai găsește ca text. Ce-a tăiat cenzura din roman trebuie aplaudat și nicidecum fluierat. M. Sorescu, scriitorul binecunoscut atât în original, cât și în multe traduceri, este tratat de Cenzură ca un începător. Cenzura
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
nu apărea nimic necenzurat. Chiar dacă erau cărți traduse. Semnate fie și de Homer, Flaubert ori Faulkner. Homer și toți ceilalți puteau să adoarmă, cenzura nu. Și mai puțin consolator este faptul că lupta cu cenzorii săi nu ar putea-o reconstitui nici scriitorul însuși. Pentru că ea, lupta, se desfășura pe mai multe fronturi, cel mai puternic dintre ele fiind frontul subteran. Ce publica o editură comunistă era, dar nu în totalitate, versiunea autorului. Cenzorii nu practicau supratextualitatea: nu scriau peste sau
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
respectăm în detaliu adevărul istoric. Am pierde, atunci, și prospețimea aurorală a Eladei, și adăugirile ulterioare de cultură și sensibilitate; și am cădea în ridicolul "arcadienilor" din Seicento, păstori și păstorițe de operetă. Mișcându-ne printre ruinele antice, le vom reconstitui spiritul nu printr-un epigonism involuntar parodic, ci prin investițiile noastre imaginative, prin "aventuri interioare" mai importante decât excursiile turistice, printr-o reflecție mai consistentă decât o reflectare fidelă (de altfel, imposibilă). Printre statuile ciobite, albite de ploile și vânturile
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
câteva dintre avatarurile surprinzătoare ale apariției Cronicii de familie. Circumstanțele istorice și politice ale perioadei în care apare scrierea reprezintă un teritoriu derutant, populat și el de oglinzi deformatoare. Pornind de la acestea, prin detalii și detalii ale detaliilor, se pot reconstitui anumite fenomene subterane care premerg publicării romanului, dar și unele particularități ale personalității sinuoase a prozatorului. Geo Șerban evocă, într-un rând, presiunea psihologică exercitată asupra scriitorului de către cenzură: "Am proaspete în minte supliciile repetate la care Petru Dumitriu trebuia
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
pian, nu am făcut nimic spontan. Pentru că am avut dorința să văd până unde pot să ajung.<footnote Alex Vasiliu - Convorbire cu Iancy Körössy. Înregistrare audio, iulie 2007 footnote> Jazz-ul românesc - vedere de epocă Deși mi-am propus să reconstitui evoluția muzicală a lui Iancy Körössy pe baza documentelor sonore existente în acest moment și a discuțiilor pe care le-am avut cu el (cele mai multe, înregistrate audio), trebuie să menționez câteva date de ordin istoric reprezentând ultimii săi patru ani
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
de tatonări, de imitare a unor modele. În cazul lui Iancy Körössy, primul paradox s-a impus celor care l-au ascultat înaintea venirii sale la București, imediat după stabilirea în capitală, și, acum, celui ce se încumetă să-i reconstituie aventura muzicală cu ajutorul înregistrărilor. Lăsând la o parte reproducerea perfectă a unor stiluri pianistice importante din istoria jazz-ului, importantă a fost la Iancy Körössy încă din anii tinereții integrarea celor două tipuri de limbaj muzical folcloric - cel jazzistic și
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
un aspect de regularitate formală prin dev așezate colinear, asemănându-se prin cel puțin aceeași durată periodică. Succesiunea constituită astfel, ca șir de dev-periodice (Sdp), permite Mins abordarea dpc printr-o constantă form-energetică de tempo. Relativ acestei abordări, Sdp se reconstituie în/prin și pentru Mins, ca pulsație (pentru care păstrăm același simbol literal, Sdp). Înțelegând că agentul energial este Mins, Sdp aspectează caracterial relația Mins-Fmz (energie-timp), în raport cu abordarea dpc printr-o constantă de mod tempic. Prin noțiunea de tempo punem
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]