749 matches
-
o scoase de la gât să i-o ducă la școală. ”- Chiar ar fi bine!” zise Vasilica, fără să-și arate fața. Iorgu a plecat ca o furtună... și nici n-a știut cum a ajuns pe holurile școlii, și așteptă recreația. Deodată, ușile de la clase începură să se deschidă și mulțimea de elevi umplu holurile cu râsetele lor... cu zvonul acela tineresc. Iți umplea inima de bucurie văzându-i... In îmbulzeala aceea veselă, Iorgu abia reuși să întrebe un elev unde-lpoate
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
-L înțeleg, este vina mea, nu a Lui... încerc să-L înțeleg. Si, așa, mistuit de gânduri, alunecă obosit întrun somn adânc cu vise... Se făcea că Iorgu era pe coridorul unei scoli de fete, si aștepta să sune de recreație, să iasă fetele de la clasă. Ușa de la calse se deschise și profesorii ieșiră. In zadar aștepta, că nici o elevă nu ieși din clasă, niciuna, și nici Vasilica. Deodată, auzi o voce care îi vorbi, fără s-o vadă. ”-Să nu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
că vrea să fie învățătoare în sat pentru că îi placeau foarte mult copiii. George s-a uitat cu coada ochiului la ce a scris, apoi, spre sfârșitul orei i-a strecurat un bilețel în bancă, unde își ținea ghiozdanul. În recreație ea a găsit bilețelul și l-a citit: “eu o să mă însor cu tine și o să-ți fac mulți copii: o echipă de fotbal”. A zâmbit, s-a înroșit la față și nu a avut puterea să-l privească pe
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
li se păru a auzi pași scârțâind pe zăpadă. - Nu e nimeni, liniști Pascalopol pe moș Costache, umblă lume prin curte. În sfârșit, li se dădu voie celorlalți să intre și năvăliră în odaie ca o clasă de copii după recreație. Felix și Otilia rămaseră în pragul ușii. Apoi, moșierul și doctorul luară pe Otilia la o parte, închizîndu-se câteva minute în camera ei, și vorbiră acolo, ceva ce Felix nu putu și nici nu cuteză să afle. La plecare, doctorul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
zi (obiecte de studiu, la care, de bine, de rău, Sinistratul începu să se tîrească chiar dintr-a doua după-amiază: Instalații electrice, Prelucrări mecanice, Limba Română, Elemente pentru automatizare, Analiză matematică și Limba Engleză. "Orele" erau de 40 de minute. Recreațiile de 5. Până se va întrema și va învăța cum se cuvine Instalațiile electrice, o lună, două, Doru va rămâne radiat dintre membrii activi ai bandei de balerini și bijutieri ai IF-ului. Bandă strâmtorată. Încropită, mai mult, numai din
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
până nu descopereau ce trebuia, altfel încasau un minus cât roata carului pe care-l considerau mai important ca orice notă iar dacă-l găseau< apreciau c-au obținut o mare victorie și luau totul de la capăt! Până și în recreații erau ocupați ! Și la celelalte materii învăța inconstant și mai ales după chef. Dacă lua o notă bună nu mai studia atât de iscoditor materia respectivă și se mulțumea cu orice fel de aprecieri. Este drept, avea notificări de-a
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
astfel prin intermediul mamei care știa că se poate bizui pe el nu ar fi mințit-o niciodată! În pauze pleca adesea alături de colegi să fumeze. Lui îi plăcea mirosul tutunului neaprins dar mergea împreună și era solidar cu ei, în recreația mare, indiferent la urmări. Ieșeau din curtea mare a școlii, pe lângă teatru unde se afla parcul. Vedeai un autobuz casat, fără roți, fără geamuri, fără motor, ruginit din care ieșea fum din oră în oră, iar Stani avea locul rezervat
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Într-o zi agitată, tocmai scăpaseră de materiile grele care își închipuiau că le secătuiau toată vlaga, energia, tinerețea și eliberați de coșmarul clipei simțeau cum își luau zborul liberi spre viață. Deseori legau prietenii în urma acestor dansuri preludiu din recreații. Nu sunase sau nu se auzi soneria de sfârșitul pauzei era zarvă mare, chiote, veselie imensă în clasă fiind ultima oră. Se zbenguiau printre bănci, pe culoare și s-a lovit de cineva o colegă, a presupus imediat simțind corpul
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
toate amănuntele. Își descoperise talente ascunse de epigramist, dar ca în orice lucru în viață, exista concurența. Vasilică îl admira pentru dibăcia cu care găsea rimele la epigrame. Nu știa cât de bune erau însă într-o zi starea din recreație se prelungise nepermis în timpul orei și a început să se dueleze în direct cu un adversar care îi dădea de furcă, pricinuindu-i dureri de cap. După primele înțepături bănui unde vrea s-ajungă și a conceput răspunsul înainte de a
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
la franceză, Stelică se tot foia și vine profesorul Mugioiu să vadă ce se întâmplase; tăiase Dumnezeu știe când și cum, o fantă în bancă, acolo unde se pun penarele. Fițuica era împăturită în formă de rolă. Înainte de teză, în recreație i-a arătat lui Stani sistemul care l-a admirat încântat. I-a confirmat că nu va avea treabă însă, probabil, de emoții, Stelică nu găsea subiectul și trebuia în cazul acesta să o desfășoare nerăbdător s-a dat de
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
el scoate două fete care imediat au terminat exercițiul, cu ajutorul lui bineînțeles și le-a dat note bune pe care avea obiceiul să le spună tare să audă toată clasa. Băieții din clasă se uitau derutați unul la altul în recreație au vorbit între ei însă ascultau și fetele, multe dintre ele erau la fel de dezorientate. - Cu Neacșu am încurcat-o! Spune Stani. Mie nu îmi este frică, însă colegii mei ce se vor face, mai ales Magi care este bâtă la
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
în același timp ciudată, fiindcă nu-i sprijinită de nici un element din realitate. Un psiholog iubitor de oameni n-a existat până acum și desigur nu va exista niciodată. Cunoașterea nu merge în sensul umanității. - Sânt însă pauze ale lucidității, recreații ale cunoașterii, crize ale ochiului necruțător, care îl pun în situația stranie a iubirii. Atunci ar dori să se întindă în mijlocul străzii, să sărute tălpile muritorilor, să dezlege curelele încălțămintei negustorilor ca și cerșetorilor, să se târâie prin toate rănile
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
toate posibilitățile de ratare. Soarta noastră a fost favorabilă tuturor tendințelor negative ale psihologiei românești. Nu se gândește nimeni la acest fapt: ne-am dezvoltat pe de-a-ndoaselea. Un destin pe dos. Scepticismul este extrem de interesant ca pauză în cultură, ca recreație a spiritului după epocile constructive. El exprimă atunci dorința unei respirații iresponsabile a spiritului, a unei complăceri în propria lui inutilitate. Dar este întristător scepticismul teluric și subteran al României. Un scepticism suferind, crispat, lipsit de drăgălășie și de eleganță
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
popor mare nu moștenește o religie și o acceptă ca atare. Ce e drept, latinii, germanii sau rușii au primit din afară creștinismul. Decât, ei l-au transformat într-o așa măsură în ei, încît se poate vorbi de o recreație. Catolicismul roman, protestantismul germanic sau ortodoxia rusească au atâtea aderențe la un fond psihologic individualizat, încît apropierile teoretice evidente nu mai dovedesc nimic pentru sursa lor comună. Precum un popor trebuie să dea naștere unui fenomen politic original, așa trebuie
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
punct de vedere, răul nu poate fi explicat decât ca un fapt de agresiune asupra plenitudinii ființei; răul ține de o privare esențială de sens și orientare a tuturor lucrurilor; răul este refuzul deliberat al participării în actul divin de recreație perpetuă a iubirii divine. Epilogul poezieitc "Epilogul poeziei" Această alternativă teologică la criza gândirii sociale moderne - al cărei principal atribut este resemnarea și neputința în fața violenței - lasă loc unor concluzii pe care J. Milbank nu le-a avansat în radicalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Butoiescu izbutea în general a realiza economii. Astfel își făcuse însuși în București două case, în timp ce Ioanide, distrat, n-avea nici una. Arhitectul ținuse să-i facă lui Hagienuș cavoul numai de dragul ideii, și lucrarea se executase ca un joc de recreație. A vinde acum acest cavou cu prețul ce se oferea însemna pentru Hagienuș agonisirea neașteptată a unei sume de bani peste aceea abandonată copiilor, care în sentimentul lui patern se chema a intra tot sub acoperișul său. Hagienuș plănui să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la ideea că tinerimea trebuie să joace un rol activ în viața publică. Această afirmație s-a aflat îndată la minister și direcțiile școlilor din Capitală au primit confidențial instrucții să nu îngăduie profesorilor a trimite suplinitor pe Gavrilcea. În recreație, am remarcat că Gavrilcea stă de vorbă în drum spre ieșirea din școală cu un elev din clasa a VIII-a (eu eram într-a VII-a), cu care vorbește foarte familiar, întinzîndu-i mâna. Gavrilcea, văzîndu-mă prin apropiere, m-a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și dezinteresat, și ia asupra lui tot ce nu fac ceilalți. Pentru el nu mai există altceva pe lume decât organizația, stă la sediu sau pe teren zile și nopți întregi. I-am spus să-și ia și el o recreație, să se repauzeze, mai sunt și alte petreceri pe lume decât senzațiile tari, teatru, cărți. Mi-a spus: "Pe baricadă nu există recreație, nici pe mare. Am pornit dintr-un port, nu pot să mă culc liniștit decât când am
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sediu sau pe teren zile și nopți întregi. I-am spus să-și ia și el o recreație, să se repauzeze, mai sunt și alte petreceri pe lume decât senzațiile tari, teatru, cărți. Mi-a spus: "Pe baricadă nu există recreație, nici pe mare. Am pornit dintr-un port, nu pot să mă culc liniștit decât când am ajuns în portul celălalt". - Ca metaforă nu-i rău. Gavrilcea al tău are fantazie. Maiexistă, conform imaginii lui, un singur loc de odihnă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
duminica, Demirgian nu mai voia să știe de prăvălie. După ce o închidea bine cu uși de fier și examina înainte de a ieși contorul electric, întrerupînd siguranțele, pleca pe alt continent moral. Ca milioane de G. Călinescu indivizi anonimi, Demirgian avea recreația duminicală. Încă din zorii zilei, pe anotimp frumos, se auzea un duduit teribil în fundul curții lui Saferian, și aproape numaidecât Demirgian ieșea ca un bolid pe poartă, călare pe motocicleta lui. Pleca în excursii în afară din oraș, la Ploiești
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sunt tânără, nu pot să-mi mai permit să sar într-un picior ori să scot limba. Bătrânețea la femeie nu mai interesează pe nimeni, toate gesturile plăcute dinainte devin deplasate. Am încă în sertar coarda peste care săream în recreație la liceu. Poftim de mai sari acum!" Puțină dreptate avea, firește, de la o anumită etate femeia e tânără numai împreună cu bărbatul, singură are o vârstă oribilă. Treizeci de ani la o celibatară înseamnă renunțarea la un fel de viață. Eu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
exagerată față de vârstă, copilul este întotdeauna "pe baricade", alergând, sărind "ca un resort", incapabil să stea așezat. La scoală copiii sunt agitați, neastâmpărați, se leagănă, se contorsionează, își agită picioarele, abia îmbrăcați se reped în stradă sau în curte în recreație, traversează strada fără să se uite. Impulsivitatea se traduce printr-o dificultate de a respecta regulile, intervenție brusc în clasă, nerespectarea rândului la cuvânt, la joc, a regulilor sportive. Tendința de a-și impune prezența fără respect pentru ceilalți, de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care dusese la un articol de șase pagini într-un hebdomadar celebru, ne-am văzut munca coborâtă la rangul unui tabloid prin prima pagină în culori roșu-sânge și negru-doliu, pe care trupul unui elev zăcea întins într-o curte de recreație. Articolul propriu-zis vorbea pe larg despre derivele securitare și încerca să trateze adevărurile și minciunile din jurul violenței. Pentru a pune în lumină acest rol al presei, mă voi mulțumi, pentru început, cu două istorii pe care le-am trăit personal
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lor, că e vorba de un "etern copilăresc" fără gravitate. Chiar așa este cel mai adesea, fără îndoială, iar poziția noastră e clară în privința aceasta. S-o spunem deschis: niște puști nu-s predelincvenți fiindcă se bat în curtea de recreație și totuși nu trebuie să-i lăsăm s-o facă din acest motiv. Dacă un băiețel din grupa mică îi ridică fusta unei fetițe de vârsta lui nu înseamnă c-o să devină violator în serie deși se cuvine să-l
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ordinea pedepselor detestate, pun furtunul pe ultimul loc (18% dintre elevii care au fost loviți cu furtunul au o părere proastă despre școala lor, măsurată prin Indicele climatului școlar), pedeapsa care li se pare cea mai nedreaptă fiind... privarea de recreație, urmată de darea afară din școală și de pedeapsa "infamantă" prin excelență, și anume, de a fi puși "în genunchi, în clasă sau afară", de exemplu în curte sau, cum am văzut, în biroul directorului, cu fața la perete și cu mâinile
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]