16,853 matches
-
întîlnirea cu tranșeele. Mai simplu spus, muncește și se comportă normal în rîndurile unei populații care privilegiază din ce în ce mai des mutanții. Și mai are ceva Antoaneta Ralian. Ceva rarisim în meserie. E vorba de politețea față de cel care citește după tine. Redactor atîția ani, domnia sa e pe punctul ca, prin ceea ce face, să-i trimită în șomaj pe cei care-i redactează cărțile. Căci ei nu trudesc cu țigara arzîn- du-le degetele. Sînt doar cititori de lux, care parcurg în avanpremieră
LAUDATIO - Antoaneta Darian by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/12861_a_14186]
-
Pînă să ajungi la vîrsta de a fi soldat, să cauți să crești sănătos, ascultător și să înveți carte. Va sosi și pentru tine timpul să-ți arăți prin fapte, nu prin poezii, dragostea de }ară. Jocurile sunt cercetate de redactorul nostru special." (Universul copiilor, XVIII, nr. 29, 15 iulie 1942). "S. Casimir, Piatra-Neamț. - Poeziile tale sunt drăguțe și ți le voi publica. Spune-mi însă, nu ți-a corectat mămica sau tăticul nimic?" (Ziarul copiilor, XX, nr. 987, 29 ian
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
darurile și urările cuvenite, sărbătoritul ne-a oferit cu căldura, promptitudinea și grația care-l caracterizează, ultimul său album de desene și poeme într-un vers, intitulat himere în amurg, tipărit în Germania, la Königsbrunn, la Editura Galateea al cărei redactor fondator, poetul Sorin Anca, ne trimite odată pe anotimp, cu adevărat frumoasă revista sa de poezie, "Galateea", deschisă creației poeților români de pretutindeni. Aceasta ni se pare a veni firesc în prelungirea legendarei "Argo", care ani de zile a adunat
Alexandru Lungu - 80 - by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/12903_a_14228]
-
româna, autoarea adaptării în versuri lasă să se înțeleagă, apărându-se și cu alte mari exemple, că munca i-a fost ușurată de traducerea literală, bine făcută, de profesorul Valeriu Rusu și colaboratoarele sale, între care doamna Aurelia Rusu, strălucit redactor al fostei Edituri “Minerva”. Astfel, așa numita “probă a străinului” a fost trecută, condiționată și de plăcerea textului plin de idei, tratate cu umor și ironie de un scriitor novator în literatura poporului român, modern prin metalimbaj, deloc uzat de
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
unui Deșliu, sau în simplismul unor contraste poetizate, afirmau steliștii la Congresul scriitorilor din 1956. Poziții de bun simț, de fapt, insurgente în contextul epocii, curajoase atunci, normale acum. Între ele destine de scriitori, cariere, exiluri, destrămări, refaceri cu tineri redactori, morți, o viață dedicată cărților, paginilor ude de cerneala tipografiei, apoi de cea a tonerului. Format mare, format carte, grafica lui Bour, rubrici tradiționale, rubrici noi, generații, schimbul lor, mesaje preluate, predate, traseul existenței unei publicații care înseamnă numele celor
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
reabilitare, de prin ’64, a valorilor controversate până atunci. Practic, rejudecarea unui proces stalinist, grăbit, nedrept, îndreptat împotriva unor autori de talia lui Blaga, Voiculescu, Vinea, Pillat, sau Adrian Maniu începe la Cluj. Cu prudențele și acoperirea de rigoare a redactorilor de atunci, ei reintră în țară, în propria lor țară (din frigul depozitelor interzise), via Cluj. Interbelicii exemplari, canonici sunt tolerați de nu deplin acceptați acum de canonul socialist, canon jdanovist, s-a spus, deteriorat lent, dar ireversibil. Pe acest
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
o oarecare măsură, a primei reviste literare postbelice din Transilvania, “Steaua”. E linia majoră a revistei înființate în 1949, cu numele de “Almanahul literar”, coordonată de M.R. Paraschivescu, Geo Dumirescu, inițial, devenită din ’54, “Steaua”, unde A.E. Baconsky e redactor-șef, până în ’59, când Aurel Rău preia conducerea revistei devenită, în timp, sinonimă cu spiritul de modernitate bine temperat, echilibru și cosmopolită deschidere. Chiar dacă nici Nichita Stănescu, nici Ioan Alexandru nu debutează efectiv aici, lunarele au ritmul lor care nu
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
talent. Din redacția revistei de pe strada Horea fac parte poeți ca Ion Brad, Ion Horea, plecați apoi la București, debutează Petre Stoica, în 1956, aici și în “Tânărul scriitor”, cu o poezie de o frapantă modernitate. De fapt, Petre Stoica, redactorul asociat, aflat în Capitală, ca și Modest Morariu, și el intens publicat de revistă, au o poetică foarte pe gustul steliștilor, inteligent-ironică, ludică, antiretorică, rafinată și concret-umilă, anticipând multe experiențe de mult mai târziu. Traducerile din germană ale lui Petre
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
neglijabile resturi partinice.” Cu aceste “victorii de etapă”, obținute în condiții de război ideologic, cu tactice învăluiri ale potentaților, retrageri silite de directive, sau incursiuni temerare, cu steagul estetismului sus, generația primă a „Stelei“ se poate mândri pe bună dreptate. Redactori la revistă au fost, în anii ’70, ’80, Virgil Nistor, Aurel Sorobetea, Mircea Ghițulescu, Constantin Cubleșan, generații diferite, peocupări diverse, temperamente și crezuri estetice complementare, armonizate în funcție de cerințele revistei. Ultimul angajat a fost latinistul Vasile Sav. Cei care am dorit
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
Aurel Sorobetea, Mircea Ghițulescu, Constantin Cubleșan, generații diferite, peocupări diverse, temperamente și crezuri estetice complementare, armonizate în funcție de cerințele revistei. Ultimul angajat a fost latinistul Vasile Sav. Cei care am dorit să o relansăm, înnoită, revista, după ’89, apoi după 2000, redactori vechi sau noi, am mizat de această dată nu pe poezie, aflată într-o retragere generală, pe exercițiul critic și pe eseistică, pe restituirea scriitorilor din exil, de la Nicu Caranica la Petru Dumitriu, de la Vintilă Horea la Titu Popescu, pe
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
spunea despre sine iscodea prin provincie după cei dotați pentru Păltinișul “catarilor”. Nu s-au potrivit lucrurile, atunci, dar Pleșu, Papahagi și Marga mai târziu, da. Cel puțin doi importanți prozatori au ieșit de la “Steaua”, D. R. Popescu, Eugen Uricaru, redactor aici vreo trei decenii, ca și Leonida Neamțu. Prin redacție au trecut după ’89, Alexandru Vlad, Marta Petreu. N-au stat mult, erau prea plini de energia noului început de țară, de promisiunile împlinite, nu peste mult timp, ale altor
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
după aprobarea ministerului. pînă atunci, ne-a propus - mie și amicilor mei Zalis și Dolfi - să imtrăm în redacția Gazetei literare [...] În după-amiaza aceleiași zile am fost la Gazeta literară toți trei novicii, unde am fost prezentați lui Zaharia Stancu, redactorul-șef. S-a stabilit să lucrăm în secția de critică, începînd de la 1 iulie, cînd vom fi terminat examenul de stat. Zaharia Stancu ne-a făgăduit să ne aranjeze și o oarecare vacanță. E de presupus că treaba acolo va
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
de la vîrsta de 9 ani pînă la 24 de ani în Iași, apoi 13 ani la Dxxx și, acum sînt, din nou de 5 ani aici) nu am fost și nici nu sînt iubit de „ieșeni”. Din contră! Dan Laurențiu, redactor la Cronica, mi-a ținut poeziile 8 luni! N-am să uit asta toată viața. De-abia debutasem, aveam nevoie să fiu publicat. Transcendența din el s-a lovit sec de concretul versurilor mele. Ursachi mă înjură pe toate drumurile
Mi-am părăsit manuscrisele. Cu furie, cu ură, cu disperare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13592_a_14917]
-
Este un articol extrem de interesant, în care Steinhardt vorbește despre a doua etapă a colaborării sale la R.F.R. (1945-1947), de fapt despre ultimii ani ai apariției prestigioasei reviste, înainte ca ea să fie interzisă, ca și despre destinul ulterior al redactorilor și colaboratorilor săi. La un moment dat, N. Steinhardt scrie negru pe alb: “Ca toate plăsmuirile pămîntești, seninul acelor zile și cordialitatea acelor ședințe au luat sfîrșit. Cărțile premiate n-au apucat a fi tipărite. Apoi, în toamna anului următor
În jurul unui “denunț” al lui G. Călinescu by George Ar () [Corola-journal/Imaginative/13396_a_14721]
-
și a demarat în trombă. - Ca-ntr-un film, îmi povestise vecinul de la trei. În acea seară, după doi ani și jumătate de tergiversări, cărticica mea despre amintirile luptelor sociale de dinainte de război ale ceferiștilor din cartier apăruse, în sfârșit. Redactorul cărții îmi dăduse exemplarele de autor care miroseau încă a cerneală. După ce vecinul de la trei terminase de povestit, îi oferisem un exemplar cu o dedicație simțită. Cred, de altfel, că a fost singurul care a citit cărticica, avea să-mi
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
Soța curelarului, în casa căruia locuiește, deschide câteodată ușa spre camera băiețlor ca să se mai ducă și la ei puțnă căldură și miros de mâncare de fasole. Momentul acesta, punct-limită, este asociat cu inspirația de a-l vizita pe tânărul redactor al revistei "Albatros", Geo Dumitrescu. Geo Dumitrescu însuși nu se afla într-o situație cu mult mai bună decât a lui, totuși întâlnirea dintre cei doi aspiranți la glorie literară este hotărâtoare pentru soarta nesigură a băiatului din Siliștea-Gumești. Ea
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
reportaje" (pe care, de fapt, le mimează într-o ficțiune biografistă ce derutează atît cenzura, cît și critica literară a vremii), grupate în două volume: Caractere (1973, Premiul UTC) și Biografii comune (1974); în aceeași perioadă, autorul e angajat ca redactor la revista Argeș. La mai bine de un an de la primele fricțiuni cu Securitatea (datorate trimiterii unei scrisori de adeziune la mișcarea lui Paul Goma), Alexandru Monciu-Sudinski revine în atenția "organelor de drept" la 15 mai 1978, atunci cînd, printr-
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
grele suferinți ultimii ani ai vieții și grăbindu-i sfârșitul.". Au fost, aceste vibrante rânduri, pentru mine un îndemn de a face, ca editor, ceva pentru cunoașterea lui G. T. Kirileanu. Am îmbrățișat, cu mare atașament și am contribuit, ca redactor, la apariția masivei cărți G. T. Kirileanu, Corespondență (Editura Minerva, 1977, 700 pagini), ediție îngrijită de Mircea Handoca. La cunoașterea operei și vieții lui Kirileanu au contribuit doi distinși cercetători nemțeni, Constantin Bostan, care a semnat, în 1970, împreună cu Valentin
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
Victor Durnea Cînd, la finele anului 2001, revista "Jurnalul literar" începea să publice, în traducerea Corneliei Ștefănescu, Les Mailles du filet 1, "jurnalul din România" al Soranei Gurian, redactorul-șef al periodicului, Nicolae Florescu, invoca drept motiv determinant valoarea documentară a cărții. Aceasta se afirma în articolul Un necesar, chiar obligatoriu punct pe i reprezintă "un jurnal zguduitor, un jurnal revelație asupra celor care au adus comunismul în România
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
mai trăsnit.ș...ț Ea, elegantă, decoltată, cu rochie lungă, șchiopătînd, se apropia de fiecare, îi umplea paharul, îi spunea o vorbă bună, împărțea zîmbetele și aduna bani."43 Același fapt e relatat și de Ieronim {erbu, "sburătorist" și fost redactor la gazeta lui Zaharia Stancu: "Astfel, într-o vară, scriitoarea a deschis pe litoral, la Mangalia cred, o «boată», în genul celor pariziene, care n-a avut succes, dar i-a dat prilejul să se distingă nu ca patroană, ci
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
din Turcia, s-a hotărât numirea dv. ca membru de onoare al Sindicatului Scriitorilor din Turcia, în semn de apreciere a deosebitei dv. contribuții la cunoașterea limbii și literaturii turce în țara dv." Festin literar Revista Limba română din Chișinău (redactor-șef: Alexandru Bantoș, redactori-șefi adjuncți: Raisa Belicov și Vlad Pohilă) este o adevărată "foaie pentru minte, inimă și literatură". Rubricile sale consacrate - Evoluția limbii române, Dialogul artelor, Creanga de aur, Itinerare spirituale, Lecțiile istoriei, Starea de veghe, Lumină din lumină
ȘTIRI CULTURALE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14311_a_15636]
-
orice Bogdan Suceavă nu e tocmai un necunoscut. Cu trei volume publicate deja în format clasic, unele și în format electronic, tânărul profesor de matematică (universitar american) nu este doar și o prezență constantă în publicațiile literare online, ci chiar redactor la Respiro și fondator și moderator al grupului de discuții nadir latent@yahoogroups.com dedicat literaturii române contemporane. Imperiul generalilor târzii, volum premiat de Editura Nemira în 1993, a fost publicat mai întâi în format electronic. Lectura pe hârtie a povestirilor
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
într-o familie de greci, cel care avea să administreze atît de neinspirat latifundiul moștenit la Cîrligi, gara Galbeni, moare subit în mai 1934, la doar cîteva luni după ce fusese numit în prima și ultima lui slujbă oficială, aceea de redactor-șef al Revistei Fundațiilor Regale. Absolvent al Facultății de Litere din Iași (1898), își desăvîrșește studiile postuniversitare în Germania, unde trece fără nici o dificultate, la Halle, doctoratul în filologie. În același scurt interval de timp se căsătorește cu Ștefania, fiica
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
cu unii dintre ei ne-am fi putut plimba pe stradă, fără să știm că sînt "trădători", așa cum aflăm pe urmă din cîte un articol publicat de Eugen Barbu, acest "copil din flori"... Ivănescu a criticat formalismul presei literare. Ca redactor la Luceafărul, a văzut cum e promovată o poezie "patriotică" găunoasă și cum de la o săptămînă la alta directivele se schimbă: ba să se publice poezie patriotică, ba să nu se mai publice. A mai criticat și privilegiile unora, care
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
Flămând, Leo Butnaru, Grete Tartler, Ioan Es. Pop, Gabriel Chifu, Ioan Groșan, Bogdan Ghiu, Marius Tupan, Ioan Flora și, bineînțeles, Eugen Uricaru însuși. Este prezentă și eminenta traducătoare Antoaneta Ralian, ca și alți traducători, cărora li se adaugă ziariști, fotoreporteri, redactori de la Radio, operatori TV. Scriitorii străini, care predomină numeric, sunt cazați la hotelul "Arad", iar românii la vila "Zaharia Stancu". Zilele de 20 și 21 septembrie sunt rezervate lucrărilor unui amplu colocviu pe tema Inter arma silent musae?, desfășurat în
Festivalul internațional "ZILE ȘI NOPȚI DE LITERATURĂ" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14757_a_16082]