1,056 matches
-
lumea afacerilor În ultimii ani. Acte de terorism greu de imaginat au schimbat modul În care gândim și ceea ce prețuim. Lăcomia care tulbură mințile a sporit cinismul investitorilor și neîncrederea angajaților. PDA-urile și laptopurile Înarmate cu tehnologia Bluetooth au redefinit comunicarea. Numai În 2005 s-au trimis 7 mii de miliarde de e-mailuri În toată lumea. Pentru a dobândi instrumentele necesare managementului resurselor umane și evenimentelor Într-o lume care se schimbă rapid, este nevoie de idei, concepte și deprinderi
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
și vocația teologiei creștine. Nu trebuie uitați nici cei din generația cărora Pr. Stăniloae a făcut parte: G. Florovsky și I. Popovici. Acești reprezentanți de frunte ai mișcării „neopatristice” din secolul XX au făcut impresionante eforturi în încercarea de a redefini sarcinile teologiei ortodoxe. Totuși, la Stăniloae n-a fost vorba niciodată de întoarcerea nostalgică la textele Părinților Bisericii, în stilul minor al unei teologii a parafrazei. Pr. Stăniloae a încercat să realizeze sinteza între meditația asupra scrierilor Părinților, Scriptură și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
calitativ și interdisciplinar. Prin acest efort metodologic și metodic de sorginte epistemologică în managementul crizelor internaționale, se pot identifica noi semnificații în procesele de dezvoltare ale Uniunii Europene, se pot regândi modalitățile de funcționare a instituțiilor europene și se pot redefini atribuțiile actorilor implicați în gestionarea crizelor internaționale. 5. 1. Uniunea Europeană actor internațional de putere globală Pentru a explica creșterea influenței internaționale a Uniunii Europene este nevoie de a cunoaște, pe de o parte, implicațiile conceptului de putere în relațiile internaționale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a considerat preferabil unei scheme definitive. El nu a definit niciodată exact noțiunea de societate deschisă; ținând cont de capacitatea noastră limitată de înțelegere, el nu voia să piardă timpul cu definiții. în orice caz, o societate deschisă trebuie mereu redefinită de membrii ei, pentru că, altfel, ar putea deveni o schemă definitivă. Este evident faptul că noțiunea de societate deschisă e strâns legată de cea de democrație, dar reprezintă un concept epistemologic, nu politic. Din punct de vedere istoric, conceptul de
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
unui scop pot face ca ideologiile dogmatice să devină atractive, dar nu lua în considerare posibilitatea ca prăbușirea unei societăți închise să nu ducă la o societate deschisă, ci la continuarea dezintegrării. în loc să le tratez ca alternative, a trebuit să redefinesc societatea deschisă ca fiind amenințată din ambele părți: de prea multă libertate, anarhie și state slabe, pe de o parte, și de diverse ideologii dogmatice și regimuri autoritare sau totalitariste, pe de altă parte. Societatea deschisă a ajuns să ocupe
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
de operații pe unitatea de timp, scopul). Sunt explicitate procesele de decizie sub aspect logic, precum și procesele informaționale. Pasul 5: Corelarea releveelor aplicațiilor. Subetapa 2.2. Definitivarea obiectivelor sistemului. Sunt formulate concluziile referitoare la subsistemele și aplicațiile analizate și se redefinesc obiectivele sistemului analizat. Etapa se finalizează printr-un raport care conține un rezumat al concluziilor studiilor operaționale, supus aprobării conducerii și a specialiștilor din sistem. Etapa 3: Proiectarea noului sistem; în funcție de gradul de rezoluție a soluției alese, avem două subetape
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
mediul acestuia. De aici pot fi schițate alternativele de atingere a acestor obiective, iar pentru un proces cu autoînvățare are loc o redefinire a obiectivelor formulate inițial. Efectele de tip feedback se repercutează evident și asupra alternativelor, care pot fi redefinite într-un mod interactiv, prin confruntarea celor trei actori ai procesului: client, decident, analist. Aceste observații subliniază caracterul iterativ al oricărei analize-diagnostic a sistemelor. Formularea obiectivelor întâmpină greutăți și din cauza faptului că de multe ori decidentul nu relevă obiectivele reale
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
de a alege care dintre ele urmează să fie conturat cu mai mare pregnanță. În plus, femeile par să se adapteze mult mai bine vicisitudinilor vieții. Le vine mai ușor decât bărbaților să se adapteze realităților schimbătoare și să-și redefinească scopurile în beneficiul situației prezente (Bateson, 1989; Rabuzzi, 1988). Mai multe femei intervievate par să avanseze aceste ipoteze în reflecțiile asupra vieții lor: Niciodată n-am știut ce mi s-ar fi potrivit cel mai bine. N-am avut niciodată
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
sau Dichtweisen) acoperă cu precizie distincția dintre genuri și moduri. Însă fondul problemei constă, așa cum pe bună dreptate observă Genette, tocmai în a ști dacă statutul de „forme naturale” mai poate fi în mod legitim atribuit triadei liric/epic/dramatic, redefinită în termeni generici (căci dacă genurile reprezintă „niște categorii propriu-zis literare, modurile sunt niște categorii care aparțin lingvisticii sau, mai exact, țin de ceea ce se numește astăzi pragmatică”177). Am avea de-a face cu stipularea unei distincții - cu totul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în atenție foarte subtilele corespondențe și infiltrări dintre dinamica genurilor, pe de o parte, reprezentare și „extratextualitate”, pe de alta. În același timp - și la acest punct ne vedem nevoiți să îi dăm dreptate lui Dominique Combe - , chiar revizuită și redefinită în termeni „arhigenerici”, taxinomia tradițională a genurilor nu pare să ne ajute foarte mult în tentativa de a schița un profil exact al literaturii de astăzi. Oare nu cumva poezia, despre care Genette nu afirma altceva decât că tinde să
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
nici studiile de referință. Din aceste considerente (deși discuția de față are în vedere, în principiu, nu atât o terminologie, cât mai cu seamă o problematică), ne vom vedea nevoiți, la rândul nostru, ca pe parcursul demonstrației, să recategorizăm și să redefinim anumite concepte și noțiuni. Mai întâi însă, trebuie să insistăm asupra unui demers teoretic, demn de tot interesul, pe care l-am menționat în treacăt mai devreme. Este vorba de încercarea lui Gheorghe Crăciun 187 de a reevalua conceptul de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
a teoriei este cea politic-normativă. Teoria este utilizată astfel pentru a identifica și interpreta din punct de vedere social funcția organizației, și principiilor etice ce trebuie să ghideze managementul organizației. Evan și Freeman (1988) afirmă chiar că teoria trebuie să redefinească scopurile firmei. Obiectivul central al firmei este, În opinia autorilor, să servească drept vehicul pentru coordonarea intereselor constituenților. Din această perspectivă, este important modul În care teoria percepe actorii În analiză: nu doar ca indivizi sau grupuri ce dispun de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituționale diferite, În contexte diferite, pentru a le servi propriile scopuri. Friedland și Alford (1991:257) explică felul În care muncitorii au reușit să extindă logica democrației și drepturile „cetățeniei” la locul de muncă, În corporațiile capitaliste. Muncitorii Încearcă să redefinească relațiile de producție pe baza drepturilor democratice ale cetățeniei mai mult decât pe baza drepturilor de proprietate contractuale. În felul acesta drepturile și interesele forței de muncă (la fel ca și ale altor constituenți sociali) Încep să capete aceeași legitimitate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pentru dezvoltare și eforturile pentru combaterea SIDA deoarece "statele slabe, precum Afganistanul, pot constitui un pericol la fel de mare pentru interesele noastre naționale ca și statele puternice."221 Istoricul John Lewis Gaddis compara noua strategie cu perioada de germinație care a redefinit politica externă a Americii în anii '40, după al Doilea Război Mondial.222 Noua strategie a fost criticată atât pe plan local, cât și internațional din cauza retoricii excesive în privința atacurilor militare preemptive și a promovării primatului Americii. Criticii au subliniat
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
obiective" a presupus elaborarea seturilor de indicatori, criterii și standarde privind măsurarea performanțelor serviciilor publice și abandonarea treptată a mecanismelor controlului tradițional strict al mijloacelor; * concentrarea pe realizarea misiunii și nu numai pe respectarea regulilor și reglementărilor; * guvernarea antreprenoriala își redefinește clienții în calitate de cumpărători și le oferă șansa de a alege, promovând principiul orientării spre client; * previne problemele înainte de apariția acestora; * susține mecanismele de piață în locul mecanismelor birocratice și nu se concentrează numai asupra furnizării de servicii publice, ci și asupra
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
noi proceduri, adaptate unui sistem politic modern și unei economii de piață funcționale. Condițiile existente în societatea românească în prezent impun că administrația sa fie angajată într-un proces de schimbare pe patru planuri: 1) strategic, prin care să se redefinească rolul statului, în sensul delimitării acestui rol de cel al organizațiilor private; 2) legal, îndreptat spre o diminuare a densității legislative, o utilizare mai mare a legilor cadru, creând posibilități sporite de acțiune pentru autoritățile executive; 3) organizațional, orientat către
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
municipală a căror injoncțiune de participare de altfel contemporană în acest câmp și în cel al întreprinderii rezumă o logică abstractă, sursă a nenumărate contradicții 118. Acestea sunt resimțite cu atât mai intens cu cât autoritatea municipală tinde să se redefinească pornind de la evantaiul produselor de animație și serviciilor (culturale, educative, sportive, de recreere și de vacanță etc.) pe care le oferă rezidenților: ea integrează în fapt activitățile asociative în calitate de modalități satelite ale câmpului sau de intervenție proprie înscriind acest câmp
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
urmează a fi supuse: a le accepta înseamnă a accepta supunerea acestora, a le refuza înseamnă război. Această structură a relației comerciale se înscrie în mișcarea de restructurare generală, iar această dependență față de suveran este cadrul hegemonic în care sunt redefinite legăturile și ierarhiile fondate pe medierea ancestrală. Text apărut în L'Homme et la société, 109, 1993, sub titlul "Anthropologie et entreprise". 49 Autrement, nr. 100, 1988. 50 R. Sainsaulieu (ed.), L'Entreprise, une affaire de société, Presses de la fondation
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
centru”, Editura Univers, București, 1991.) Această descoperire a omului ne-european modifică toate datele problemei: ierarhiile se schimbă, omul european, care a trăit atâtea secole În visul spiritualității și Întâietății sale, trebuie să-și revizuiască rapid teoriile și să-și redefinească condiția În lume. De asemenea, poate fi amintit și faptul că, Eliade se străduiește să redefinească omul modern În funcție nu numai de ceea ce se vede, dar și În raport cu ceea ce omul „a uitat” și anume că el este moștenitorul legitim
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
se schimbă, omul european, care a trăit atâtea secole În visul spiritualității și Întâietății sale, trebuie să-și revizuiască rapid teoriile și să-și redefinească condiția În lume. De asemenea, poate fi amintit și faptul că, Eliade se străduiește să redefinească omul modern În funcție nu numai de ceea ce se vede, dar și În raport cu ceea ce omul „a uitat” și anume că el este moștenitorul legitim al unei experiențe spirituale (experiența omului primordial) și că el este purtător de mituri. Totodată Eliade
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
se recomandă "nu o atitudine defensivă sau de respingere, ci dimpotrivă, un comportament de afirmare, de adoptare senină a unei poziții" (idem, p. 119). Pe scurt, terorismul relațional cere pe măsură eroismul cotidian. Aceasta înseamnă să fim capabili să ne redefinim, să ne reafirmăm poziția, să ne susținem punctul de vedere fără a ne lăsa purtați și transformați de definiția pe care ne-o dă celălalt. Acest eroism în cotidian de care ne amintește J. Salomé (2002) reprezintă "o formă de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nobilii, magnații, colecționarii). În tecut, el oferea mijloacele economice cât și un public garantat. Baza economică a relației dintre artist și public se schimba, clasa mijlocie avea o putere economică mai mare, industria înlocuia agricultura. Poziția artistului față de public se redefinea, artistul devenind un întreprinzător privat care avea o marfă de vânzare. Artiștii activează ca agenți independenți în cadrul unei piețe de pro-duse estetice, în care cererea publicului determină succesul. Opera de artă este produsul muncii. Nu orice muncă produce opere. Opera
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
socotim că ciuma și războaiele - și, dacă se poate, unele care ar ști să aleagă - sânt o binefacere, pentru că rezolvă problema lui a fi pe o cale "naturală". - Nu, nu propun asta, ci propun ca noțiunea de bunătate să fie redefinită, pentru că așa cum o cunoaștem noi, ea a devenit neoperantă. Iar pentru a redefini bunătatea și a obține "o nouă stare morală a omenirii" am nevoie de "cei douăzeci și doi", dintre care unul va ști poate să o redefinească. Nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să aleagă - sânt o binefacere, pentru că rezolvă problema lui a fi pe o cale "naturală". - Nu, nu propun asta, ci propun ca noțiunea de bunătate să fie redefinită, pentru că așa cum o cunoaștem noi, ea a devenit neoperantă. Iar pentru a redefini bunătatea și a obține "o nouă stare morală a omenirii" am nevoie de "cei douăzeci și doi", dintre care unul va ști poate să o redefinească. Nu poți deci să te dedici problemei supraviețuirii băcanului, pentru simplul motiv că el
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fie redefinită, pentru că așa cum o cunoaștem noi, ea a devenit neoperantă. Iar pentru a redefini bunătatea și a obține "o nouă stare morală a omenirii" am nevoie de "cei douăzeci și doi", dintre care unul va ști poate să o redefinească. Nu poți deci să te dedici problemei supraviețuirii băcanului, pentru simplul motiv că el se exclude singur, din capul locului, din viețuire și ființă. După ce nu ai făcut nimic pentru a fi, ce drept ai să le ceri celorlalți să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]