907 matches
-
și recreate iconic (stele verzi, păsărele etc.).536 Fig. 5 Metafore cotidiene cu "carnație": de observat "porcul de câine" (imagine în imagine) Limbajul intern al benzii desenate, esențialmente vizual, funcționează prin interacțiunea "ideogramatică" a desenului, a scriiturii și a semnificanților referențiali fonici ai acesteia.537 Nu trebuie însă să confundăm cuvântul vorbit cu cel scris, ne atrage atenția Michel Covin, intenția semiologică stabilindu-se în primul rând la nivelul celui scris, care nu este "convertibil" în totalitate, riscând astfel să cădem
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mici" prevalează asupra celei a bogaților, dar nu se poate impune prin ea însăși și nici chiar cu ajutorul reformatorilor din interiorul sistemului, fiind necesară "violența virtuoasă a lui Superman", care deși este o fantezie și oferă o evadare, păstrează cadrul referențial al cititorului și baza sa realistă.779 Richard Reynolds identifică în mitologia celor mai longevivi super-eroi orizontul emoțional familial adolescentin sub umbrela complexului lui Oedip. Chiar și Superman, oricât de puternic ar fi, este întotdeauna nesigur de maturitatea și de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
crispat În fața chipului meu din oglindă, am descoperit cu spaimă că nu mai am timp. Nu mai am timp pentru orice fel de viață. Și ce steril am plutit În aburul vorbelor până acum; totul nu era decât o bucurie referențială, nu trebuia decât să mă pun În raport lingvistic cu lumea și lumea Îmi răspundea În mod prompt, cu acele răspunsuri știute, Învățate, trecute disciplinat În semnele manualelor stereotipe. Acum, În clipa când am avut revelația propriei implicări, brusc, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
vedere al transformării, prin discursul însuși, a situației în care acesta este produs. Așadar, în cadrul pragmaticii, discursul este analizat în calitatea acestuia de ansamblu text-context, cu accent pe funcția perfomativă a limbajului, acesta din urmă înțeles ca având un rol referențial, comunicațional și acțional. Pragmatica ar fi, din această perspectivă a discursivității, o lingvistică a uzului, examinând efectele diverselor componente ale contextului asupra producerii și receptării enunțurilor, atât sub aspectul structurii, cât și al semnificației acestora. Analiza conversațională a influențat și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
unui decupator lingvistic, cuprinzându-i pe toți vorbitorii de limbi romanice francezi, desigur, alături de italieni și spanioli. "Națiunea picardă" făcea referire la olandezi, în timp ce sub cupola "națiunii normande" erau asimilați studenții veniți din nord-estul Europei. Semantica națiunii bazată pe acești referențiali lingvistico-geografici imprecis făcea posibil ca "națiunea germană" să îi pună alături de germani și pe englezi. În decursul timpului, aceste "națiuni" studențești s-au prefăcut în "comunități de opinie", pe măsură ce studenții de proveniență și fundal lingvistic similare se solidarizau ideatic în cadrul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
argumenta cum întreaga cultură română este produsul imitației culturii occidentale, protocronismul inversa raportul de forță dintre cultura română și cea occidentală. Din receptacul al influențelor occidentale, cultura română devenea sursă de iradiere. Din cultură de imitație, cultura română devenea cultură referențială, statut conferit de precursoratul cultural și anticipațiile ideatice preluate apoi de culturile occidentale. Dezagregând analitic constelația de motive mitice configurată în paradigma protocronismului românesc, A. Tomiță (2007) degajă zece "mitologeme" fundamentale ale discursului autohtonist: a) geniul național; b) specificitatea și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
localizarea cu maximă precizie a genezei și diseminării în masă a cultului personalității ceaușiste. Înainte de enunțarea tezelor din iulie 1971, portretistica ceaușistă nu era o realitate iconografică în manualele școlare românești. Spre exemplu, în ediția din 1969, Lenin era figura referențială înspre care era canalizată întreaga venerație intelectuală și politică. Portretul său, în format mare, acoperă toată pagina 165 a Istoriei Patriei (1969, p. 165). Acest lucru avea să se schimbe radical după momentul de răspândie ideologică din 1971, care a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să alinieze trei dimensiuni fundamentale oricărui sistem social: i) regimul politic, ii) mentalitatea colectivă, și iii) modelul uman tipul antropologic considerat dezirabil și urmărit a fi instituit prin mijloace educaționale. Democrația de inspirație liberală care a fost luată ca model referențial de către reformatorii politici postcomuniști români presupunea reîntemeierea sistemului de valori și crezuri despre lume, viață și existență (i.e., mentalitatea colectivă) pe fundamentul unei culturi civice democratice. Cultura civică este înțeleasă aici ca fiind sistemul axiologico-atitudinal față de politică și viața socială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în trei volume (Iași, 1853), tratează în primele două tomuri preponderent istoria romanilor (a Romei și a Imperiului Roman de Apus și a celui de Răsărit), abia în tomul al treilea narațiunea se fixează pe istoria românilor. 4 O lucrare referențială în acest sens este The Polish Peasants in Europe and America scrisă de W.I. Thomas și F. Znaniecki (1918-1920 cf. Stanley, 2010), în care autorii au analizat conținutul scrisorilor trimise țăranilor polonezi emigrați în Statele Unite de către familiile lor rămase
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fi ideologie, un sistem de credințe, idei sau valori trebuie să dețină o coerență internă. Totodată, o ideologie se anunță mereu printr-o structură care se află în contrast cu ceea ce nu poate fi catalogat drept ideologie (și aici regăsim caracterul referențial al conceptului). Nu mai puțin, întrucât implică un set de idei sistematizate, ideologia presupune un anumit grad de abstractizare, dar și o anumită specificitate ce poate fi regăsită la nivelul caracterului său programatic, întrucât altfel riscă să fie lipsită de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
competențele sunt de mare preț într-o lume în continuă schimbare și inovare. Învățarea permanentă, „de-a lungul vieții”, atrage atenția asupra timpului, asupra duratei și continuității învățării. În limba engleză, există două expresii ce se referă la același element referențial, învățarea permanentă. Aceste expresii sunt lifelong learning și lifewide learning. Prima se referă la durata în timp și continuitatea învățării pe tot parcursul vieții individului, iar a doua la durata și intensitatea învățării, ce poate avea loc pe parcursul unui segment
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
competențele sunt de mare preț într-o lume în continuă schimbare și inovare. Învățarea permanentă, „de-a lungul vieții”, atrage atenția asupra timpului, asupra duratei și continuității învățării. În limba engleză, există două expresii ce se referă la același element referențial, învățarea permanentă. Aceste expresii sunt lifelong learning și lifewide learning. Prima se referă la durata în timp și continuitatea învățării pe tot parcursul vieții individului, iar a doua la durata și intensitatea învățării, ce poate avea loc pe parcursul unui segment
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pozitivismul, prin reacția de respingere vehementă a oricărei filosofii a istoriei, demersul istoriografic al istoriei mentalităților subîntinde, implicit, un răspuns original la problema teoretică evocată, răspuns care rezonează, de altfel, din punct de vedere al raportului imagine istoriografică versus cadru referențial, cu perspectiva relativismului epistemologic de care aminteam anterior. Astfel, nici istoricul mentalităților nu are În vedere studiul unei realități istorice imuabile, ci specificul unei anumite epoci și societăți. Dar, În același timp, el dezavuează și proiectarea În trecut a perspectivei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
specificității și identității acestora În concertul internațional. 2.2. Al doilea argument adus În favoarea cercetărilor de imagologie comparată vine să completeze și să explice schema de până acum, În care, după ce, inițial, am pus accentul pe relația dintre un cadru referențial și imaginea sa ipostaziată Într-o anumită formă de cunoaștere, am insistat apoi pe ideea ca această imagine să fie proprie respectivului cadru referențial, să reprezinte o reflectare directă a acestuia, și nu una deformată de sistemul de referință al
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
schema de până acum, În care, după ce, inițial, am pus accentul pe relația dintre un cadru referențial și imaginea sa ipostaziată Într-o anumită formă de cunoaștere, am insistat apoi pe ideea ca această imagine să fie proprie respectivului cadru referențial, să reprezinte o reflectare directă a acestuia, și nu una deformată de sistemul de referință al unui observator exterior. Plecând de la această situație, trebuie adus În discuție faptul esențial că imagologia comparată nu are În vedere o relație de tip
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
șase elemente principale. Astfel, avem un prim element reprezentat de un cadru de referință, care, În cazul nostru, este Întotdeauna o realitate socială, fie ea individuală sau colectivă; un al doilea element, care este imaginea de sine a respectivului cadru referențial (dată fiind situația sa de entitate socială, acesta dezvoltă În mod obligatoriu o atare auto-imagine); un al treilea element, constituit de imaginea celuilalt, imaginea pe care cadrul de la care am plecat și-o face despre partenerul său, o entitate diferită
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În mod obligatoriu o atare auto-imagine); un al treilea element, constituit de imaginea celuilalt, imaginea pe care cadrul de la care am plecat și-o face despre partenerul său, o entitate diferită, străină; al patrulea element, reprezentat de acest nou cadru referențial, definit ca o altă entitate socială, aflată În relație cu prima; În mod analog, al cincilea element, dat de imaginea de sine a acestui cadru referențial, și, În fine, al șaselea element, constituit din imaginea celuilalt dezvoltată de acest al
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
partenerul său, o entitate diferită, străină; al patrulea element, reprezentat de acest nou cadru referențial, definit ca o altă entitate socială, aflată În relație cu prima; În mod analog, al cincilea element, dat de imaginea de sine a acestui cadru referențial, și, În fine, al șaselea element, constituit din imaginea celuilalt dezvoltată de acest al doilea cadru referențial. Reluând datele unei teorii științifice, Miguel de Unamuno XE "de Unamuno" a figurat deosebit de plastic aceste raporturi, observând că de fiecare dată când
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o altă entitate socială, aflată În relație cu prima; În mod analog, al cincilea element, dat de imaginea de sine a acestui cadru referențial, și, În fine, al șaselea element, constituit din imaginea celuilalt dezvoltată de acest al doilea cadru referențial. Reluând datele unei teorii științifice, Miguel de Unamuno XE "de Unamuno" a figurat deosebit de plastic aceste raporturi, observând că de fiecare dată când doi indivizi, Ion și Toma, se află Într-o relație oarecare, la această relație participă de fapt
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
interes special datorită punerii În evidență a raportului dintre imaginea de sine și imaginea celuilalt, relație fundamentală pentru cercetările de alteritate. Într-adevăr, chiar În eventualitatea În care nu acordăm atenție cadrului de referință, pentru a nu cădea În iluzia referențială de care aminteam anterior, ne rămâne posibilitatea relaționării imaginii pe care colectivitatea și-o făurește despre sine cu imaginea pe care o are despre ceilalți (operație deosebit de utilă pentru definirea identității, a deschiderilor spre lume și a proiecțiilor ideologice ale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe care ceilalți o au față de respectiva colectivitate, ca modalitate de verificare și de apreciere a diferitelor reprezentări. 2.3. Chiar dacă studiul imaginilor poate constitui o modalitate de analiză privilegiată, nu trebuie să uităm nici faptul că apelul la cadrul referențial al acestori imagini rămâne, mereu, o posibilitate deschisă. Desigur, imagologia comparată studiază reprezentări sociale cum ar fi prejudecățile naționale sau imaginile etnice, urmărindu-le geneza, evoluția și modul În care s-au răsfrânt la nivel politic sau cultural, În producțiile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a contura o „personalitate de bază” și mergând până la demersul mult mai coerent al etnopsihologiei, angajată În descifrarea „caracteristicilor naționale”. Cu atât mai mult va fi interesată În această direcție istoriografia, pentru care raportarea procesului imagologic la o realitate istorică referențială va rămâne, fără Îndoială, o permanentă tentație. 3. Literatura comparată Istoria literară comparată este disciplina cea mai apropiată de imagologia comparată. Dacă domeniul alterității nu ar fi revendicat În egală măsură de alte științe interesate, - existând, prin aceasta, posibilitatea constituirii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Imperiul Habsburgic și pentru a camufla programele de acțiune și revendicările mișcării cehilor. Atari similitudini În practica jurnalistică a cehilor și românilor se explică prin confruntarea lor cu un adversar comun: cenzura austriacă din anii erei Metternich. Rolul de factor referențial pe care l-a jucat cauza Irlandei se evidențiază și În cazul aripii radicale a mișcării cehe (și nu doar al grupării liberal-moderate, condusă de Havliček XE "Havliček" ). Organizația ei politică se va intitula, după exemplul irlandez, „Clubul Repeal” și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Vezi Pantelimon Golu, Orientări și tendințe În psihologia socială contemporană, Editura Politică, București, 1988, pp. 168-175. Alexandru Duțu, Modele, imagini, priveliști, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, pp. 5-29. Se pot adăuga acestor considerații, privitoare la relația dintre imagini și cadrul lor referențial, argumentele concordante ale lui Daniel-Henri Pageaux, „Une perspective d’études en littérature comparée: l’imagerie culturelle”, În Synthesis, VIII, 1981, p. 171, referitoare la „iluzia referențială” (inspirate, la rândul lor, de o demonstrație semiotică a lui Umberto Eco): definirea imaginii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
5-29. Se pot adăuga acestor considerații, privitoare la relația dintre imagini și cadrul lor referențial, argumentele concordante ale lui Daniel-Henri Pageaux, „Une perspective d’études en littérature comparée: l’imagerie culturelle”, În Synthesis, VIII, 1981, p. 171, referitoare la „iluzia referențială” (inspirate, la rândul lor, de o demonstrație semiotică a lui Umberto Eco): definirea imaginii ca „reprezentare a unei realități culturale străine față de care fiecare individ sau grup care o elaborează Își relevă și Își precizează spațiul ideologic În care se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]