1,230 matches
-
să nu fie respectat. Șeful ghildei fiind jucătorul cel mai puternic, autoritatea lui este incontestabilă". (Tisseron, 2010, p. 114) De multe ori nici măcar nu e nevoie ca șeful ghildei/alianței să fie cel mai "puternic" (admițand că apreciem "puterea" după referențialele din jocuri level, achievement points, gear level, poziție în clasament), ci este suficient să fie cel mai experimentat sau, mai subtil, să fie combinația cea mai bună între nivelul de experiență, abilitatea de a conduce și dorința de a-și
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
asupra funcționării specifice a procedurilor descriptive 17. Teoretizând secvențialitatea descriptivă și lăsând la o parte, cel puțin pentru moment, fenomenele de eterogenitate textuală (raporturile sale cu narațiunea, argumentația, explicația etc.), ne rămâne doar să încercăm să găsim, dincolo de diferențele pur referențiale și tematice, o procedură descriptivă mult mai structurată față de ceea ce s-a cerut până acum. 2. De la enumerație la secvența descriptivă Așa cum apare în articolul "Descrierea" din Enciclopedie: "O descriere este enumerația de atribute ale unui obiect". Enumerația apare deci
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de proces referențial și cognitiv: cititorul nu este în măsură decât să emită ipoteze pe care le verifică la finele secvenței, atunci când îi este dată tema-titlu (așa cum se întâmplă în general). Putem afirma că în cazul creării unei coeziuni semantice referențiale, tema-titlu deține rolul unui factor prim de ordonare. Trebuie să mai precizăm că este necesar să delimităm clar referința virtuală declanșată prin ancorare (o posibilă clasă mai mult sau mai puțin disponibilă în memoria cititorului / auditoriului) și referința actuală (clasa
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
din exemplul (1) constă în a oferi o succesiune de 42 de părți (aspecte) aflate în enciclopedia din colecția "Descoperiri" (Découvertes) de la Gallimard (tema-titlu situată după enumerarție, adică sub forma unei atribuiri care produce un efect de întârziere a ancorării referențiale). Acest text apare, în prima parte, drept exemplu a ceea ce putem numi gradul zero de descriere, în măsura în care nu s-a luat în considerare un alt aspect al oricărui obiect existent, evidențierea calităților sau proprietăților (ceea ce apare în partea finală a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
discutat, cu funcția descriptiv-referențială a limbii, ori dialogismul cu dialogul. Din punct de vedere general, argumentația poate fi văzută ca cea de-a patra sau cea de-a șaptea funcție a limbajului, dacă luăm în considerare funcțiile emotiv-expresive, conativ-impresive și referențiale ale lui Bühler, adăugând la acestea funcțiile metalingvistică, fatică și poetico-autotelică ale lui Jakobson. Nu vom intra aici în problematica devenită deja clasică, cea a priorității acordate funcției descriptive (concepția așa-zisă descriptivistă) sau funcției argumentativ-retorice (poziția așa-zis ascriptivistă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Am putut deja observa, în scena 5, actul II din Școala nevestelor, cum dialogul (replicile lui Arnolf în aparteu și discursul raportat) poate să slăbească densitatea unui monolog narativ. Legea informației Cea de-a doua lege este determinată de cerințele referențiale. Povestirea trebuie, datorită limitelor impuse de "unități", să aducă informații privind faptele necunoscute (legea 2.a.); de asemenea, datorită profilelor psihologice din teatrul clasic, ea trebuie să ofere informații despre caracterele personajelor (legea 2. b.). Informația se referă fie la
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de clădiri, acesta inaugurînd într-un fel tradiția povestirilor de călătorie" (1978, p. 241). 2. Practică ce va fi sistematizată de Noul Roman, dar cu diferențele sale: varietatea suporturilor (tablouri, dar și cărți poștale, afișe, timbre...), pierderea mizei estetice, bruiajele referențiale (foarte adesea cititorul nu știe dacă descrierea reproduce un construct pictural sau dacă ea construiește un referent inedit). 3. "De aceea noi regăsim argumenta a re și argumenta a tempore în poetica Evului Mediu. Or, descrierea unui peisaj putea, de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a face ca unele lucruri să se întîmple, aceasta impune ideea de localizare. Atîta timp cît "unde?" nu este prezent este imposibil să pui ceva în mișcare, să creezi aventura. Localizarea este fundamentul povestirii. G. Grivel, p. 104 Verbalizarea datelor referențiale ale enunțului (fie el fictiv sau nu) se face, la nivelul textului, prin intermediul descrierilor 7 care, într-o povestire, încadrează secvențe narative sau le alternează. (35) Se întoarseră la Yonville pe malul apei. În timpul căldurilor, apa scăzînd, lăsa goale pînă-n
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de enunțuri autonome: descrierile mimetice. În general de mare întindere, aceste descrieri introduc operații pe care le vom defini în partea a doua a acestei lucrări (afectarea, aspectualizarea etc.). C. Funcția semiozică Cu toate că majoritatea teoriilor realismului au lăsat loc capcanelor referențiale, supraestimînd funcțiile matezice și mimezice, în detrimentul funcției semiozice 10, există autori care au abordat această problemă în altă manieră. Astfel Guy de Maupassant scria că, în cazul unui roman realist, problema este nu să redai realitatea, ci iluzia adevărului, deoarece
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vedea în fragmentele precedente "ce spectacol indescriptibil și ce varietate de locuri și de peisaje..." (J. Verne) sau "Este sigur acum, va fi toată noaptea obsedat de imaginea înspăimîntătoare..." (R. Frisson-Roche)], dar și asupra personajelor-pretext. Ele contribuie la acreditarea iluziei referențiale a obiectelor descrise, fie că sînt prezentate ca fiind "demne de interes" sau că apar prin intermediul unor focalizări contradictorii. Din contra, odată cu modalizările, actul descrierii își pierde din autoritatea asertivă. Fără a putea spune că sînt absente din scriitura realistă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
animalelor sau asupra oamenilor). Scrierea realistă: metaforă și comparație În construirea unei ficțiuni realiste, în ciuda celor spuse de Jakobson mai sus, metaforele sînt foarte prezente și utile la diferite niveluri. S-a văzut că informanții 17 contribuiau la elaborarea iluziei referențiale. Încadrarea poveștii poate fi făcută de asemenea mai puțin direct, cu ajutorul indicilor (Ph. Hamon vorbește de "operator tonal") care au drept funcție sugerarea unei atmosfere. Astfel, în deschiderea unei povestiri fantastice, în care frontiera între animat și non-animat este repusă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
șuieratul unui bici pe piele, gîjîitul aerului ce iese din gîtlej [...] sunetul fin, de mătăse al vîrfului de cuțit ce lasă în urmă o rană prelungă și deschisă [...]", paragraful terminîndu-se prin "e suficient atît, puteți continua"4. B. Sistarea iluziei referențiale Se realizează printr-o ignorare sau manipulare a reperelor tradiționale. Acesta este rolul aserțiunilor referențiale contradictorii: (77) Sînt singur aici, acum, la adăpost. Afară plouă, afară oamenii merg prin ploaie cu capetele plecate [...] Afară este soare, nu există un copac
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
al vîrfului de cuțit ce lasă în urmă o rană prelungă și deschisă [...]", paragraful terminîndu-se prin "e suficient atît, puteți continua"4. B. Sistarea iluziei referențiale Se realizează printr-o ignorare sau manipulare a reperelor tradiționale. Acesta este rolul aserțiunilor referențiale contradictorii: (77) Sînt singur aici, acum, la adăpost. Afară plouă, afară oamenii merg prin ploaie cu capetele plecate [...] Afară este soare, nu există un copac, un tufiș care să facă puțină umbră [...]. A. Robbe-Grillet, Dans le labyrinthe, p. 9 Dar
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
centimetri, o dungă verticală, neagră. La dreapta, sînt aliniate ferestrele de la parter, o înșiruire fără număr, neîntreruptă decît de cele cîteva uși. În concluzie, acesta este rolul continuului bruiaj al referinței, fie autorul multiplicînd modalizările de incertitudine, fie creînd capcane referențiale. Astfel, în Lecția despre lucruri a lui Claude Simon (pp. 22, 23-24), o anumită scenă marină, prezentată ca fiind "reală", se vădește a fi, de fapt, reprezentarea unei imagini, în timp ce tablourile (și alte figurații) pun în scenă subiectele lor, imaginile
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Spre deosebire de lucrările lingvistice care se orientează doar asupra studiul mărcilor locale, noi insistăm și asupra instrucțiilor globale legate de secvențialitate; textul se prezintă ca un ansamblu de informații pe care destinatarul-interpretant va putea să și le reprezinte pe baza mărcilor referențiale (care trimit la indivizi, fiecare cu specificul său), a mărcilor argumentative (Nef, 1986) sau a semnalelor de argumente (Martin, 1985) care urmăresc să organizeze/modifice reprezentările memoriei discursive și a mărcilor enunțiative ("aparatul formal al enunțării", conceput inițial de Benveniste
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descriptive, și, mai ales, dinamica acestei reprezentări, este absolut necesar să utilizăm instrucțiunile tipografice furnizate de alineatele succesive. Primului rînd din (15) îi corespunde o primă propoziție care, prin absența determinantului, se află, într-un fel, în așteptarea unei ancorări referențiale. Fie o primă reprezentare descriptivă (Rd1) asigurată de micropropoziția descriptivă care presupune un individ-obiect al discursului (A1) "decor", despre care se asertează ceva (aici un predicat calificativ: PRq): o proprietate ("verde") a lui A1. Fie: propoziția 1 (Rd1): Determinant A1
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o "femeie veselă". Sensul configurațional este deci dat aici foarte explicit. ORIENTAREA CONFIGURAȚIONALĂ: stabilirea celei de-a doua părți a descrierii ca argument pentru o anumită concluzie; considerarea izotopiei rîsului ca fundament de organizare (reorganizare) a reprezentării (macrostructurii semantice). Coeziunii referențiale (descrierea unei femei bătrîne) i se adaugă deci o coerență argumentativă declarată, sau orientare configurațională. D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? Înțelegerea și inferențele descriptarului sînt reglate prin scheme reprezentative mai ales culturale: Individul nu inventează liber
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
că însăși percepția panoramei descrise (aici, de tip A VEDEA) rămîne implicită, de unde absența totală a verbelor. EXERCIȚIUL B.15. În următoarele două extrase, găsiți tema-titlu și planul textului. Arătați că în fiecare caz, o izotopie argumentativă se suprapune izotopiei referențiale. Subliniați comparațiile și/sau metaforele care declanșează izotopiile. Textul A Masa, neobișnuit de îmbelșugată, strălucea; în dreptul farfuriei lui Jean, așezat pe locul unde de obicei stătea tatăl, se înălța, ca un turn împodobit, un buchet imens, cu panglici de mătase
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un adevărat peisaj (cf. "muncită", "bătută de furtuni", "galerii de", "mameloane cu geografie sinuoasă", "tufe rebele", "albe păduri"). Din acest tot, apare totuși o mică categorie ce face excepție, e vorba de "doi sau trei privilegiați". Aici, mai mult, izotopiei referențiale a descrierii persoanelor în vîrstă, i se suprapune o izotopie argumentativă care, dezvăluind partea sordidă și șubrezită a personajelor, nuanțează impresiile date de către narator în propozițiile evaluative (p 2) și (p 3). Astfel, în p 5 și p 6, internii
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
povestire / 46 a) Camuflarea descrierii / 48 b) Justificarea descrierii / 49 2. Suprasemnificația descrierilor în povestire / 55 a) O funcție focalizatoare / 57 b) O funcție indicială / 62 Capitolul 4 Descrierea productivă / 71 A. Dezvăluirea artificiului (de limbaj) / 73 B. Sistarea iluziei referențiale / 74 C. Însăși materialitatea cuvintelor / 75 Concluzie / 79 PARTEA A DOUA: Lingvistica textuală. Moduri și niveluri de structurare ale descrierii / 83 Introducere: Originile descrierii și clasificările retorice /85 1. Originile descrierii: declamatio și ekphrasis / 86 2. Clasificarea descrierilor în retorica
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
complex de sociopsihologie folclorică, trimițînd direct în domeniul formelor simbolice. Deocamdată, să reținem că interlocutorul Vitoriei se dovedește a fi un bun semiotician, specialist în „cetirea” semnelor nonlingvistice, ca și prozatorul. Căci, după o serie de elemente de comunicare strict referențiale și nominamizabile, privindu-l pe Nechifor Lipan, autorul apelează la o nouă clasă de semne, de data aceasta cu intenție categorială și expresivă. Că eroul avea idei năstrușnice, „harțag” în momente bahice, asta nu ne spune mare lucru. Informațiile de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
să-l scoată din sfera păstorilor și a transhumanței. După Fărcașa, toate investigațiile eroinei pornind de la „cetirea semnelor” merg direct la țintă. De observat că funcția comunicativă a formulei „cel cu căciula brumărie” se realizează cu mijloace poetice, nu strict referențiale și matematizabile, ca într-o instanță anterioară a vorbirii (Călugăreni). Exprimarea epitetică și nu alta îl transferă pe Lipan în zonele eterate ale poeticului și mitului asigurîndu-i, totodată, autoritate deosebită printre semenii cei mai apropiați din breaslă. El se vede
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Essai de psychologie politique, Grenoble, PUG, 1994) pentru a descrie și a teoretiza influența anumitor limbaje asupra mulțimilor. ,,Opinii, luări de poziție, propagande, mobilizări, sloganuri, zvonuri, toate demonstrează existența și importanța unor noduri de sensuri iraționale, care au valoare de referențiale pentru o comunitate [...] pentru o epocă dată: ca, de exemplu, "patrie", "libertate", "revoluție", "justiție", "popor" etc. Acești termeni, destul de puțin numeroși într-o perioadă istorică anume, nu constituie simple eventualități de lexic; realitatea lor cognitivă și colectivă apasă asupra conduitelor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
constituită din elemente cognitive, descriptive, din definiții, acțiuni, toate adaptate contextului conduitelor sale și avînd o desemnare lexicală (un nume X, la care se raportează o reprezentare). Aceste rezerve de informații și cunoaștere sînt atît sociale și generice, cît și referențiale și practice pentru fiecare. Putem trece în mod formal de la universurile semnelor privitoare la ansamblul obiectelor din lume la limbajele-U ale fiecărui observator. Acestea din urmă sînt definite prin însoțirea dintre un obiect și un limbaj-U. Actualizarea sau concretizarea unei
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
structurare în jurul unei scheme figurative) și ancorarea (înrădăcinare și funcționare în contextele unor anumite grupuri). * Cele patru funcții ale reprezentărilor sînt cele de catego-rizare cognitivă a obiectelor, de identificare socială și individuală, de orientare și de prescriere a comportamentelor, de referențiale sau de depozitare a cunoștințelor pentru justificări sau raționalizări. * Structura unei RS este compusă din două sisteme complementare (central și periferic), ierarhizate ele însele în ele-mente descriptive, funcționale, normative, mai mult sau mai puțin negociabile. Capitolul 4 Abordarea conținuturilor Obiective
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]