1,191 matches
-
editeur, Paris, 1996] Un referențial trebuie elaborat de o manieră concertată și validat. Se poate vorbi despre referențialul unei activități, referențial de competențe și despre referențial de formare, care listează cunoștințele și priceperile necesare. În practică sunt utilizați termenii de referențial al activității profesionale și cel de referențial de certificare (atestare) profesională. În literarura de specialitate anglo-saxonă sinonimul conceptului de referențial este cel de standarde profesionale. „Din perspectiva modelului de standardizare axat pe finalitate/produs, standardul profesional reprezintă parametrii comportamentali ai
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
de o manieră concertată și validat. Se poate vorbi despre referențialul unei activități, referențial de competențe și despre referențial de formare, care listează cunoștințele și priceperile necesare. În practică sunt utilizați termenii de referențial al activității profesionale și cel de referențial de certificare (atestare) profesională. În literarura de specialitate anglo-saxonă sinonimul conceptului de referențial este cel de standarde profesionale. „Din perspectiva modelului de standardizare axat pe finalitate/produs, standardul profesional reprezintă parametrii comportamentali ai absolventului, specialistului în devenire, care satisfac comanda
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
referențial de competențe și despre referențial de formare, care listează cunoștințele și priceperile necesare. În practică sunt utilizați termenii de referențial al activității profesionale și cel de referențial de certificare (atestare) profesională. În literarura de specialitate anglo-saxonă sinonimul conceptului de referențial este cel de standarde profesionale. „Din perspectiva modelului de standardizare axat pe finalitate/produs, standardul profesional reprezintă parametrii comportamentali ai absolventului, specialistului în devenire, care satisfac comanda socială într-un domeniu concret de activitate”. [Guțu V. et al, 2003, p.
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
de l ’Education et de la FormationCommunaute frangaise de BelgiqueReferentielpour le metier d’enseignant dans l ’enseignementfondamental et secondaire en Communaute frangaise de Belgique Conseil du 26 mai 2000 cef - avis n° 72 - 26 mai 2000 [http://www.cfwb.be/cef] Referențial pentru meseria de cadru didactic în învățământul fundamental și secundar în Comunitatea franceză din Belgia (Consiliul din 26 mai 2000) B. Capacități și atitudini transversale Pentru ca fiecare din aceste competențe să poată fi exersată, este convenabil să se activeze și
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
asupra experienței sale - să dea o dimensiune socială profesiei de cadru didactic Referentiel des competences professionnelles du professeur des ecoles stagiaire en fin de formation inițiale. (Annexe III, BO n° 43 du 24 novembre 1994) [http://www2.toulouse.iufm.fr/] Referențial al competențelor profesionale ale învățătorului stagiar la sfârșitul formării profesionale ințiale Reamintire a principiilor generale ale „referențialului competențelor și capacităților caracteristice profesorului de școală” „Profesorul de școală este polivalent, capabil să predea ansamblul disciplinelor din școala primară, are vocația instruirii
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
professeur des ecoles stagiaire en fin de formation inițiale. (Annexe III, BO n° 43 du 24 novembre 1994) [http://www2.toulouse.iufm.fr/] Referențial al competențelor profesionale ale învățătorului stagiar la sfârșitul formării profesionale ințiale Reamintire a principiilor generale ale „referențialului competențelor și capacităților caracteristice profesorului de școală” „Profesorul de școală este polivalent, capabil să predea ansamblul disciplinelor din școala primară, are vocația instruirii și educării de la grădiniță până la CM2, exercită o meserie în constantă evoluție.” În ceea ce privește acest referențial, aici sunt
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
generale ale „referențialului competențelor și capacităților caracteristice profesorului de școală” „Profesorul de școală este polivalent, capabil să predea ansamblul disciplinelor din școala primară, are vocația instruirii și educării de la grădiniță până la CM2, exercită o meserie în constantă evoluție.” În ceea ce privește acest referențial, aici sunt prezentate competențele profesionale care trebuie dobândite sau consolidate în timpul formării viitorului învățător (profesor de școală). Acest ansamblu de competențe constituie astfel un referențial de sfârșit de formare profesională ințială: el indică într-adevăr obiectivele prioritare care trebuie atinse
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
instruirii și educării de la grădiniță până la CM2, exercită o meserie în constantă evoluție.” În ceea ce privește acest referențial, aici sunt prezentate competențele profesionale care trebuie dobândite sau consolidate în timpul formării viitorului învățător (profesor de școală). Acest ansamblu de competențe constituie astfel un referențial de sfârșit de formare profesională ințială: el indică într-adevăr obiectivele prioritare care trebuie atinse în timpul formării și determină minimul cerut pentru un profesor debutant. Aceste competențe se completează și se afirmă odată cu exercițiul meseriei și susținerea formării continue. Competențele
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
părinți ale elevilor etc.). Concluzie Acest ansamblu de competențe, în vederea validării formării profesionale ințialee, va fi evaluat de-a lungul a trei componente ale procesului de formare a profesorului stagiar: stagiile practice, modulele de formare teoretică și memoriul profesional. Acest referențial de sfârșit de formare profesională ințială, conceput pentru a fi firul conducător al procesului de formare, va constitui baza „caietului de sarcini” al IUFM (Institutul Universitar de Formare a Institutorilor) pentru a elabora obiectivele, conținuturile și modalitățile formării. Se va
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
astăzi, e un conglomerat de doctrine, fapte asociate cu diverse metodologii, cunoștințe mai mult sau mai puțin sistematizate, care pot ghida cunoașterea „psihologică” a omului individual actual. Nu există însă un corp doctrinar solid și unitar, care să fie un referențial indiscutabil pentru comunitatea psihologilor și psihopatologilor atunci când se comentează tulburările de personalitate, deși o serie de sugestii, date, metodologii și concepții îl pot inspira pe psiholog, clinician sau pe antropolog. Acest fapt se cere subliniat, deoarece, în ultimul timp, mulți
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Pornind de la această definiție, "cultura" este adesea utilizată pentru a descrie ceva rafinat, "cultura înaltă" în special, sau pentru a evoca o serie de artefacte valoroase, selectate și cultivate de o societate, punînd accent pe aspectul patrimonial (opere de artă referențiale, produse literar-artistice ale elitei, monumente arhitecturale etc.) (Dahl, 1998; Dahl, 2000). La un nivel de bază, termenul de "cultură" a fost folosit pentru a descrie modul de operare al unui grup de oameni, ca cel sugerat de cultura organizațională, la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
promovate exclusiv de ființa umană, și anume: inovare producerea de noi răspunsuri comportamentale, adaptative, pe baza unor noi opțiuni atitudinale și valorice; diseminare achiziționare de la "inventator" și transfer către "celălalt", printr-un proces interindividual; standardizare elaborarea unor patternuri consistente și referențiale, printr-un proces intragenerațional; durabilitate conservare în timp, în cadrul unei generații; difuziune răspîndire de la un grup la altul, printr-un proces intergrupal; tradiție persistența de la inovator la generația următoare, prin intermediul unui proces intergenerațional; nonsubzistență transcende subzistența, nefiind dependentă de registrul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
lumii" ocupînd un spațiu simbolic de puțin peste 10% (cu o pondere semnificativă a citărilor din Olanda, 3%, care și ea, deși europeană, are o școală influentă de psihologie socială formată pe model american). Așadar, în fața unui dezechilibru al evocărilor referențiale atît de pronunțat, se cuvine inițiată o redeschidere metodologică și conceptuală spre alte cîmpuri de cunoaștere, care să asimileze intimitatea culturală a spațiului cultural național printr-o perspectivă emică. Fără un asemenea demers, recitativul concluziilor cercetărilor din domeniu va deveni
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în Canada și irakieni locuitori ai Irakului. Rezultatele investigației psihosociologice au indicat o corelație semnificativă între adaptarea activă și răsplata pentru angajare, rezultat congruent cu rezultatele cercetărilor anterioare (Leung, Bond, 2004). Alte asocieri semnificative s au mai semnalat între criteriile referențiale ale modelului Schwartz, armonie și stăpînire, și între complexitatea socială și satisfacția în viață. O altă variabilă cu care armonia și complexitatea socială au corelat pozitiv este stima de sine, iar nivelele înalte de control al destinului s-au asociat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
îl întâlnim cu acest sens în limba franceză încă din secolul al XVI-lea. În limba română îl regăsim două secole mai târziu. Lingvistul Dorin Uritescu îmi atrăgea atenția că în limba română, spre deosebire de alte limbi, cuvântul „clasic” are ca referențial atânt o realizare excepțional de bună, cât și în limbaj argotic, una extraordinar de rea. Termenul ca atare are o „geometrie variablă” pe coordonate spațio-temporale: de la întregul mapamond (de exemplu, clasicii literaturii universale) la un singur stat național (clasici ai
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
profilul unui stat modern, aidoma unuia occidental, s-a recurs la modelul francez de administrație, puternic centralizată, cu rădăcini adânci într-o civilizație burgheză. De aici derivă caracteristici ale spațiului public românesc. Dezbaterile și deliberările au avut și au ca referențial civilizația și cultura apuseană. Proiectele, strategiile și soluțiile sunt raportate la principii și norme europene. Simptomatică este regula întâietății legislației și normelor europene față de legislația națională. Dacă în secolul al XIX-lea legislația românească s-a constituit prin adaptarea sau
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și nu actuală, fără aderență la lumea reală, însă analiza normelor infirmă acest lucru, pentru că, dacă ne referim la ele nu ca enunțuri abstracte, ci în contextul lor real de funcționare și de referință, vedem cum își dezvăluie implicațiile lor referențiale, legătura lor cu realitatea. La argumentul că norma vizează ce trebuie să fie, nu ce este, se poate răspunde pe cale abstract filosofică: "faptul că ceva va fi dar nu este încă nu înseamnă că nu va fi, el va fi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
bloc de ramură (situațiile cele mai frecvente). Tulburări de ritm ventriculare: torsada vârfurilor (rar). * Aspectele electrocardiografice s-au dovedit a fi predictive pentru evoluția clinică și ghidează abordarea terapeutică a intoxicației cu ADT: a) Durata QRS de 100 ms este referențial evolutivo-terapeutic pentru intoxicațiile cu ADT: QRS < 100 ms are semnificația unui risc redus de tulburări disritmice miocardice. QRS > 100 ms = risc moderat. QRS > 160 ms = risc crescut b) Amplitudinea undei R peste 3 mm În aVR este unul din semnele
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
religiei, pledând pentru un pluralism al alegerii conviețuitoare. IV. POSTMODERNISMUL ÎNALT (2) Conceptul de progres, atribuit istoriei ca loc central în gândirea modernistă, este coroborat nu numai cu metafizica unui Hegel, ci și cu teologia mântuirii creștine. Raportarea simultană la referențiale diferite poate naște iarăși echivoc, dacă nu confuzie. Într-adevăr, creștinismul admite "progresul" în om și în lume, căci acesta este potențial, arheal, prin energiile divine, ca pădurea în ghindă, fără a ști cum va arăta vreodată pădurea, căci Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
din faza lui cinică. Alții consideră că hipermodernismul este chiar echivalentul postmodernismului, dar adus într-un ritm accelerat de evoluție, cu metamorfoze rapide ale simbolurilor, stresante până la sufocare, încât simulacrele tind să construiască o lume absolut fictivă, expurgată de orice referențial identitar. Eul se diluează apocaliptic până la dispariție, tinzând către un grad zero al sinelui. Este ceea ce am putea numi idealul lui Nimeni, masca pură în spatele căreia tronează nimicul. După Mihail Diaconescu, un hipermodernist, în acest înțeles, ar fi Alain Touraine
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
transmodern, fiecare dând naștere la subdiviziuni de valori culturale corespunzătoare: tradiționalism, modernism, transmodernism. Aceste megatendințe au apărut în ere diferite, dar pot coexista. Eroarea cercetătorilor în domeniu vine de acolo că s-au raportat totdeauna la numai unul dintre aceste referențiale, respingându-le sau ignorându-le pe celelalte. În studiul mai vechi, American Lives, Ray sesiza că în urmă doar cu o generație subiecții etalau doar două percepții asupra lumii (tradițională și modernă), pe când, după 1970, a apărut și o a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și depunerea decurg cu o indolență exasperantă, ce evocă mai mult dezertarea și pierderea neglijentă de sine. Grija supremă și nepăsarea se confundă în ea. Și totul se petrece foarte jos - sub nivelul apei, în domeniul unei derive bazale cu referențiale vraiște. Insondabilă vâltoarea peste care se arcuiește, încrezător, un zâmbet. Arhitecții tocmai discutaseră între ei, pe drum, de muchiile vechilor acoperișuri chinezești, ce se încovoaie către cer aproape de streașină - spre a reconduce înapoi în tării excesul energiilor celeste, după explicația
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
confundă poate părea infinit de mic sau de mare, în funcție de potențialul lui labirintic, determinat de configurații de puncte exterioare. Felul straniu cum femeia se răsucea sub mângâierile lui și-afară din calea lor crea ceea ce un observator superficial, prizonierul unui referențial euclidian, ar fi numit contratimpi. Totuși, deși sensibilizat la asprimile detenției, pentru Rică problema acestui prizonierat nu se punea; în cazul postulatelor, e de-ajuns să le ignori spre a fi liber de rigorile lor. Așa se face că întâlnirea
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cultura ca nediferențiată de civilizație și coextensivă societății. Până la urmă, în această perspectivă și natura este de fapt o idee culturală și întreaga lume nu este decât o lume de semne, un imens text. Un text care, conform principiului autoînchiderii referențiale și intertextualității, nu trimite decât la sine și la nimic altceva. Principalii reprezentanți ai acestui curent de gândire care a dominat - și chiar a terorizat - întreaga filosofie occidentală în deceniile 6 și 7 ale secolului nostru sunt antropologul Claude Levi-Strauss
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
unei abilități de redare prin tehnică a unei viziuni "naturale", imuabilă omului, sau altă valoare decât cea simbolică, "exprimată prin conținutul lor abstract". 50 51 Numitorul comun al acestor prejudecăți este ideea că artele plastice ar avea un caracter simbolic referențial în raport cu diferitele realități. După Francastel, "simbolic înseamnă substitut, echivalență, aluzie, semn convențional care poate fi și arbitrar, al unui lucru", pe când "figurativ implică existența anumitor relații de structură sau dispoziție între sistemul de semne care reprezintă obiectul și obiectul reprezentat
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]