862 matches
-
culturală pe cele care nu fac acest lucru. Așadar, în timp, o serie de forțe sistemice încurajează apariția unui consens normativ în creștere în jurul păcii democratice. Acest fapt consolidează dominația unui nucleu cu tendințe către normele culturale liberale, astfel mărind reflexivitatea din sistem. Sistemul ca întreg intră într-un proces de tip "bulgăre de zăpadă", pe măsură ce schimbarea progresivă capătă forță istorică prin crearea unei bucle de retroacțiune pozitivă care se auto-consolidează. Acest proces este ilustrat în Figura 6.1. Pare plauzibil
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
derivă din implicare. Criza tranziției identității Chinei după 1989 este strâns legată de eșecul de a-și abandona politica externă realistă. În general, tiparul ajustării politicii externe poate fi privit ca reflectând modul prin care sistemul ca întreg a atins reflexivitatea. Unitățile au dobândit o marjă mare de acțiune independentă, care le reflectă capacitatea mărită de auto-reflecție critică și schimbare culturală. Prin urmare, putem afirma despre sistemul internațional că trece printr-o tranziție decalată, în care statele internalizează normele liberale printr-
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
critică și schimbare culturală. Prin urmare, putem afirma despre sistemul internațional că trece printr-o tranziție decalată, în care statele internalizează normele liberale printr-un proces de socializare. Acest proces ciclic este rezumat în Figura 6.2. Figura 6.2 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea B) Dacă este rațional să concluzionăm în urma observării ajustărilor de politică externă că în primul deceniu al tranziției de la Războiul Rece sistemul internațional a atins, într-adevăr, reflexivitatea, atunci se deschide un set complex de întrebări
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
rezumat în Figura 6.2. Figura 6.2 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea B) Dacă este rațional să concluzionăm în urma observării ajustărilor de politică externă că în primul deceniu al tranziției de la Războiul Rece sistemul internațional a atins, într-adevăr, reflexivitatea, atunci se deschide un set complex de întrebări cu privire la natura cunoașterii oferite de lucrarea de față. Se afirmă că atingerea reflexivității este asociată cu îndepărtarea traiectoriei generale a socializării din sistemul internațional de balanța de putere, și orientarea către pacea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ajustărilor de politică externă că în primul deceniu al tranziției de la Războiul Rece sistemul internațional a atins, într-adevăr, reflexivitatea, atunci se deschide un set complex de întrebări cu privire la natura cunoașterii oferite de lucrarea de față. Se afirmă că atingerea reflexivității este asociată cu îndepărtarea traiectoriei generale a socializării din sistemul internațional de balanța de putere, și orientarea către pacea democratică. Această tendință comportamentală a fost identificată și măsurată în relație cu un set de criterii empirice prestabilite. Astfel, s-a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și măsurată în relație cu un set de criterii empirice prestabilite. Astfel, s-a dovedit că un set de posibile ipoteze socio-științifice reflectă o evaluare plauzibilă a proprietăților empirice ale sistemului internațional post-Război Rece. Totuși, concluzia că sistemul a atins reflexivitatea implică în mod logic că o abordare pur descriptivă și explicativă nu poate surprinde în mod adecvat ceea ce reprezintă trăsătura ei cea mai distinctivă, probabil. Potrivit lui Wendt, odată ce reflexivitatea există într-un sistem, "atunci colectivitățile devin conștiente de structurile sociale
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ale sistemului internațional post-Război Rece. Totuși, concluzia că sistemul a atins reflexivitatea implică în mod logic că o abordare pur descriptivă și explicativă nu poate surprinde în mod adecvat ceea ce reprezintă trăsătura ei cea mai distinctivă, probabil. Potrivit lui Wendt, odată ce reflexivitatea există într-un sistem, "atunci colectivitățile devin conștiente de structurile sociale ... pe care le constituie, și [devin capabile să treacă] la schimbarea lor" (Wendt, 1999, p. 76). Din evaluarea reflexivității de către Wendt decurg în mod logic două observații. Mai întâi
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
reprezintă trăsătura ei cea mai distinctivă, probabil. Potrivit lui Wendt, odată ce reflexivitatea există într-un sistem, "atunci colectivitățile devin conștiente de structurile sociale ... pe care le constituie, și [devin capabile să treacă] la schimbarea lor" (Wendt, 1999, p. 76). Din evaluarea reflexivității de către Wendt decurg în mod logic două observații. Mai întâi, cercetarea inclusă în lucrarea de față trebuie ea însăși înțeleasă ca parte a reflexivității din sistemul internațional, pe care o identifică. Cunoașterea tendințelor din relațiile internaționale după Războiul Rece reprezintă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
le constituie, și [devin capabile să treacă] la schimbarea lor" (Wendt, 1999, p. 76). Din evaluarea reflexivității de către Wendt decurg în mod logic două observații. Mai întâi, cercetarea inclusă în lucrarea de față trebuie ea însăși înțeleasă ca parte a reflexivității din sistemul internațional, pe care o identifică. Cunoașterea tendințelor din relațiile internaționale după Războiul Rece reprezintă, prin urmare, o formulare socio-științifică explicită și formală tocmai a proceselor de auto-reflecție critică, pe care studiul urmărește să le discute. Invers, lucrarea trebuie
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Cunoașterea tendințelor din relațiile internaționale după Războiul Rece reprezintă, prin urmare, o formulare socio-științifică explicită și formală tocmai a proceselor de auto-reflecție critică, pe care studiul urmărește să le discute. Invers, lucrarea trebuie să fie privită și ca parte a reflexivității pe care o identifică. Dacă actorii devin conștienți că sistemul se află într-un proces de transformare, atunci acest fapt poate contribui activ la tiparul ajustărilor de politică externă care au loc în cadrul lui. Cunoașterea referitoare la existența unui mediu
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
așteptările unei schimbări viitoare reprezintă un factor major pentru realizarea ei. Aceste aspecte teoretice despre natura și scopul investigației socioștiințifice au un impact direct asupra cunoașterii din studiul de față. Dacă vom concluziona că sistemul internațional a atins într-adevăr reflexivitatea, atunci acest studiu are un statut metodologic foarte diferit în raport cu majoritatea cercetărilor întreprinse în domeniul contemporan. Asemenea majorității cercetărilor, studiul face o serie de afirmații pozitive despre tendințele empirice din sistemul internațional din perioada 1989-1999. Totuși, se recunoaște explicit și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
foarte diferit în raport cu majoritatea cercetărilor întreprinse în domeniul contemporan. Asemenea majorității cercetărilor, studiul face o serie de afirmații pozitive despre tendințele empirice din sistemul internațional din perioada 1989-1999. Totuși, se recunoaște explicit și că descoperirile sunt atât o reflectare a reflexivității din sistemul internațional cercetat, cât și o contribuție la aceasta. Prin urmare, studiul adoptă o orientare în mod deschis critică, ce recunoaște faptul că cercetarea socio-științifică este ea însăși constant atrasă către tiparele de comportament pe care încearcă să le
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
atrasă către tiparele de comportament pe care încearcă să le explice. Această observație nu este o părtinire teoretică superficială, ci servește la identificarea completă a semnificației concluziilor la care a ajuns studiul de față. După cum recunoaște Wendt, o trăsătură a reflexivității ca proprietate unică sistemelor sociale constă în faptul că "ne oferă o perspectivă asupra mediului nostru social și ... deschide posibilitatea de a gândi într-un mod conștient de sine asupra direcției de urmat" (Wendt, 1999, p. 375). Natura dramatică și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pașnică în sistemul internațional. Bineînțeles că acest lucru ar presupune reducerea drastică a trupelor militare americane din Europa și din Asia. Mai mult, voluntarismul lui Johnson și accentul pus pe importanța opțiunilor strategice ale SUA ar putea indica faptul că reflexivitatea a devenit trăsătura principală a sistemului internațional post-Război Rece. După ce sistemul atinge reflexivitatea, se deschide un spațiu permisiv în care actorii dobândesc o capacitate sporită de auto-reflecție critică și schimbare culturală. Ce anume fac actorii individuali cu acest spațiu rămâne
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
trupelor militare americane din Europa și din Asia. Mai mult, voluntarismul lui Johnson și accentul pus pe importanța opțiunilor strategice ale SUA ar putea indica faptul că reflexivitatea a devenit trăsătura principală a sistemului internațional post-Război Rece. După ce sistemul atinge reflexivitatea, se deschide un spațiu permisiv în care actorii dobândesc o capacitate sporită de auto-reflecție critică și schimbare culturală. Ce anume fac actorii individuali cu acest spațiu rămâne în mare parte la latitudinea lor, iar acest lucru permite, și chiar favorizează
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sunt asociate cu o perioadă de învățare accelerată și schimbare culturală. Efectele epocale permit inversări dialectice și perioade de progres istoric încetinit, care sunt cauzate de învățarea eșuată și de reacții împotriva tendințelor macro-istorice generale. În mod interesant, conceptul de reflexivitate face loc posibilității ca efectele de maturizare și cele epocale să funcționeze în tandem, chiar, în același moment istoric. Odată ce sistemul internațional atinge reflexivitatea, cascada normelor ce se produce deschide un spațiu în care actorii acceptă în mod voluntar schimbarea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cauzate de învățarea eșuată și de reacții împotriva tendințelor macro-istorice generale. În mod interesant, conceptul de reflexivitate face loc posibilității ca efectele de maturizare și cele epocale să funcționeze în tandem, chiar, în același moment istoric. Odată ce sistemul internațional atinge reflexivitatea, cascada normelor ce se produce deschide un spațiu în care actorii acceptă în mod voluntar schimbarea culturală. Întrucât acest spațiu critic este permisiv, învățarea eșuată reprezintă o posibilitate sistematică, iar acest lucru poate bloca ritmul general al progresului istoric. Cu
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
41-42, 47-48, 50,52-53, 56, 67, 75-76, 78, 84-85, 88, 99, 106, 108-110, 112-113, 118-119, 121, 127, 130-131, 134-136, 143-145, 150-152, 157-160, 166-167, 169, 176, 178, 180 definiții / 29 Realismul mercantil / 110-111, 114, 160 Reciful Meiji / 103, 124 Recul / 175-178 Reflexivitate / 37-38, 55-56, 66, 71, 74, 144, 148-149, 164, 165-166, 177 definiții / 37-38 Reich, A. / 91 Republica Cehă / 85 Rittberger, V. / 82, 87 Robinson, T. W. / 122, 128, 136 Ruggie, J. G. / 59 Ruhe, V. / 82 Rusia / 32, 43, 51, 72
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
la două dimensiuni, în loc să vadă în ea un pluralism de valori și o multitudine de puncte de vedere? • Poziția cercetătorului: obiectivitate superioară sau normativitate comună? Există o ambivalență în poziția lui Bourdieu, care, pe de o parte, afirmă obiectivitatea și reflexivitatea cercetătorului și, pe de altă parte, multiplică luările de poziție, ba chiar și judecățile de valoare. În dialogul său cu Hans Haake (Pierre Bourdieu și Hans Haake, Libre-échange, Seuil, Paris, 1994), el denunță deschis dezvoltarea liberalismului cultural contemporan, mecenatul de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
precizată. Performativ: se spune despre orice credință sau reprezentare care are efecte practice. În lingvistica pragmatică, un discurs performativ produce efecte reale, posedă o eficacitate. Realism: în contra idealismului (sau nominalismului), presupoziția realistă consideră că lumea există independent de subiectul cunoscător. Reflexivitate: atitudine intelectuală constând în întrebări despre actul pe cale de a fi efectuat. Actorul social reflexiv își analizează acțiunea. Relativism: atitudine științifică urmărind să contextuali-zeze orice observație și să insiste pe diversitatea formelor posibile ale realului. Poate tinde spre un radicalism
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ce se pierde în vederea realizării sciziunii eului și a dublei priviri este recuperat aici pentru a se obține crisparea proprie prostiei. Cel prost nu poate spune niciodată "sînt prost", pentru că atunci ar apărea instantaneu acea dedublare și acel tip de reflexivitate care sânt străine de prostie. Cel prost nu cunoaște oboseala, lehamitea și sațul, cântărirea lucrurilor și tentația renunțării. Instalat în proiect, el nu are simțul relativității, pentru că nu poate compara. Cel prost cade în proiectul propriu în chip admirativ; întrucît
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să descopere în teribila lor suferință acea realitate din care ceilalți vor avea de câștigat ("astfel mă înțelegeam în melancolia mea și pentru acest rol mă vedeam ales"). K. - "spion în slujba divinului". Deformarea pe care o aduce cu sine reflexivitatea: lipsa de acces la imediat, deci la vârsta copilăriei și a tinereții, la timpul simțit în instantaneitatea lui. În schimb, reflexivitatea are avantajul de a fi o propedeutică la eternitate, pentru că spiritul pe care-l trezește nu se recunoaște în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și pentru acest rol mă vedeam ales"). K. - "spion în slujba divinului". Deformarea pe care o aduce cu sine reflexivitatea: lipsa de acces la imediat, deci la vârsta copilăriei și a tinereții, la timpul simțit în instantaneitatea lui. În schimb, reflexivitatea are avantajul de a fi o propedeutică la eternitate, pentru că spiritul pe care-l trezește nu se recunoaște în elementul timp ca în propriul său mediu ("fericirea mea crește cu fiecare zi cu care îmbătrînesc..., căci temporalitatea nu este și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
său mediu ("fericirea mea crește cu fiecare zi cu care îmbătrînesc..., căci temporalitatea nu este și nu va fi niciodată elementul spiritului, ci, într-un sens, al suferinței sale"). Interesant de văzut că în cultura europeană abolirea timpului e opera reflexivității și că spiritul este determinat esențial ca reflexivitate. După-amiază am discutat cu Andrei în marginea lui K. despre raportul dintre speculație și edificare (vezi Prefața la Traité du désespoir, practic împotriva vorbei lui Hegel "die Philosophie darf nicht erbaulich werden
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu care îmbătrînesc..., căci temporalitatea nu este și nu va fi niciodată elementul spiritului, ci, într-un sens, al suferinței sale"). Interesant de văzut că în cultura europeană abolirea timpului e opera reflexivității și că spiritul este determinat esențial ca reflexivitate. După-amiază am discutat cu Andrei în marginea lui K. despre raportul dintre speculație și edificare (vezi Prefața la Traité du désespoir, practic împotriva vorbei lui Hegel "die Philosophie darf nicht erbaulich werden"). Ne-am propus să-l întrebăm pe Noica
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]