429 matches
-
fapt un tot unitar, cu rol de veritabil barostat, prevăzut cu tonus și automatism propriu, întreținut de variațiile bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen din sânge. Tonusul centrilor reflecși cardiovasculari este influențat de aferentele sosite atât de la nivelul zonelor reflexogene specifice (baroreceptoare, chemoreceptoare), cât și din alte teritorii senzoriale (nociceptive, auditive, vizuale etc.) pe calea formațiunii reticulate și este controlat în permanență de centrii organo-vegetativi supraiacenți. Aceștia se găsesc în formațiunea reticulată mezencefalo-diencefalică, hipotalamus, rinencefal și chiar în scoarța cerebrală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parte importantă din volumul sanguin, predispunând la hipotensiune și chiar colaps vascular. În cazul bioxidului de carbon, ca principal catabolit acid, acțiunea vasodilatatoare periferică este dublată însă de reacții vasoconstrictoare și hipertensive de origine reflexă, produse prin stimularea medulosuprarenalei, zonelor reflexogene și centrilor vasomotori din formațiunea reticulată bulbară. În felul acesta, cataboliții acizi rezultați din combustiile celulare acționează nu numai ca factori locali de drenaj biologic, ci joacă un rol determinant în producerea fenomenelor de reglare și adaptare a circulației la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din mașinile cu comandă automată, cordul și vasele sunt reglate de rezultatul propriei lor activități prin mecanisme de feedback negativ. Conexiunea inversă este reprezentată de nervii depresori Hering și Ludwig-Cyon, care transmit în permanență semnalele electrice determinate de excitarea zonelor reflexogene la centrii vasomotori din bulb. Detectarea variațiilor în plus sau în minus ale presiunii și gazelor sanguine se face cu ajutorul receptorilor de la nivelul sinusului carotidian și zonei endocardo-aortice, care îndeplinesc rol de veritabili traductori ai semnalelor preso- și chemoreceptoare în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sanguine se face cu ajutorul receptorilor de la nivelul sinusului carotidian și zonei endocardo-aortice, care îndeplinesc rol de veritabili traductori ai semnalelor preso- și chemoreceptoare în influx nervos. Frecvența și amplitudinea potențialelor de acțiune ale nervilor depresori cresc în condițiile distensiei zonelor reflexogene și scad odată cu coborârea presiunii sanguine sub valorile normale. În funcție de mesajele sosite la centrii vasomotori, pornesc impulsuri corectoare spre obiectul comandat, reprezentat în cazul de față de inimă și vase, pe calea nervilor simpatico-parasimpatici. La rândul său, răspunsul efectorului cardio-vascular influențează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și eferente. Receptorii sunt situați atât la baza celor două artere pulmonare, cât și la locul lor de bifurcație. Funcția receptorilor este de a detecta variațiile volemice locale și de a determina reacții reflexe similare celor declanșate de la nivelul zonelor reflexogene ale arterelor sistemice. Stimularea baroreceptoare sau chemoreceptoare a acestora din urmă și, mai ales, a sinusului carotidian este urmată de reacții vasomotorii pulmonare. Vasele pulmonare, fiind vase de capacitanță, reacționează prin variații mari de volum la modificări mici vasomotorii. Căile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
atât supra- și subiacentă bulbară, cât și a nervilor care ajung la bulb. S-a demonstrat, astfel, automatismul centrilor respiratori bulbari, infirmând conceptul mai vechi, după care activitatea ritmică a acestora ar fi întreținută de aferentele plecate de la nivelul zonelor reflexogene. Ritmul intrinsec al centrilor inspiratori are la bază apariția unor potențiale de acțiune de amplitudine crescândă, cu durată de câteva secunde, determinând producerea „în pantă sau rampă” a contracției mușchilor inspiratori (diafragm, intercostali externi etc.), urmată de încetarea descărcărilor în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
oarecare măsură și receptorii juxtacapilari (receptori J) și de iritație (receptori I). Aceștia dețin un rol important în dispneea produsă de reacțiile inflamatorii locale, embolii, edemul pulmonar etc. Numeroase alte teritorii receptoare influențează pe cale neuro-reflexă ventilația pulmonară, începând cu zonele reflexogene - sino-carotidiană și endocardo-aortică - și sfârșind cu suprafețele exteroceptivă cutanată și proprioceptivă musculară. Creșterea presiunii sanguine, de exemplu, la nivelul vaselor mari de la baza inimii, reduce amplitudinea și frecvența respirațiilor, iar hipotensiunea determină reacții ventilatorii inverse. Excitarea receptorilor cutanați și căilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
controlul activității ritmice a acestora. Principalii factori de autoreglare umorală a respirației sunt reprezentați de concentrația bioxidului de carbon, oxigenului și ionilor de hidrogen din sângele arterial. Aceștia acționează direct asupra ariilor chemosensibile ale centrilor respiratori și indirect, prin intermediul zonelor reflexogene periferice. Prin acțiunea directă, excesul de bioxid de carbon și ioni de hidrogen determină excitarea centrilor respiratori, activarea căilor nervoase aferente și intensificarea activității contractile a mușchilor inspiratori și expiratori, în vederea îndepărtării excesului creat cu ajutorul ventilației crescute. La rândul său
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
activarea căilor nervoase aferente și intensificarea activității contractile a mușchilor inspiratori și expiratori, în vederea îndepărtării excesului creat cu ajutorul ventilației crescute. La rândul său, oxigenul influențează indirect reactivitatea centrilor respiratori. Scăderea acestuia în sângele arterial sub valorile normale excită chemoreceptorii zonelor reflexogene, activând transmiterea de semnale reglatoare la centrii respiratori. II.3.9.3 Controlul chemoreceptor central Efectul stimulant al bioxidului de carbon asupra centrilor respiratori a fost demonstrat de Frederique (1902), prin tehnica circulației încrucișate, și confirmat de Heymans (1928) pe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mușchi de la nivelul faringelui, laringelui și esofagului. Odată declanșată, deglutiția nu poate fi stopată voluntar, deoarece este un stereotip cu răspunsuri de tip tot sau nimic. Calea aferentă, reprezentată de filetele senzitive ale glosofaringianului și vagului, face legătura între zona reflexogenă (zona Vasilief) de la nivelul vălului palatului și pilierilor anterior ai faringelui, pe de o parte și centrul deglutiției din formația reticulată bulbară, pe de altă parte. Acesta este localizat sub ventriculul al IV-lea, în dreptul nucleului solitar al vagului. Căile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și secreția de ADH, în vederea reținerii apei și restabilirii echilibrului hidroelectrolitic, hipoosmoza provoacă efecte inverse de tip hiposecretor și diuretic. Stimularea sau inhibarea secreției de ADH poate fi realizată și pe cale neuroreflexă, cu punct de plecare din tubul digestiv, zonele reflexogene, inima dreaptă etc. Hemoragia, durerea, anxietatea cresc, de asemenea, secreția de ADH. Alcoolul, din contra, o diminua, activând diureza. Mecanismul acțiunii antidiuretice a arginin-vasopresinei este insuficient cunoscut. Creșterea reabsorbției facultative a apei la nivelul tubului distal și canalului colector a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
activării nervoase simpatico-adrenergice. La producerea reacțiilor adrenergice integrate participă și factorii umorali activatori ai secreției de catecolamine, cum sunt acetilcolina, ionii de potasiu, histamina, bioxidul de carbon și cataboliții acizi, în general. La rândul lor, catecolaminele circulante provoacă - prin intermediul zonelor reflexogene sino-carotidiană și endocardo-aortică - reacții cardiovasculare și metabolice compensatoare de tip depresor, în vederea restabilirii tonusului simpatico-adrenergic bazal. La autoreglarea neuro-reflexă se adaugă reglarea locală atât a biosintezei catecolaminelor hormonale, cât și a sensibilității receptorilor adrenergici, anterior menționate. În felul acesta, controlul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
urinar în catecolamine. Funcția respiratorie este, de asemenea, crescută în timpul stresului de efort sau psihologic, ca urmare a stimulării neuronilor coordonatori din hipotalamusul dorsomedian (Grossman, 1983). Prin intermediul și cu participarea acestora se produce activarea atât a reacțiilor baroreflexe prin zonele reflexogene și nucleul tractusului solitar bulbar, cât și a centrilor bulbo-pontini respiratori, activatori ai ventilației pulmonare. În prezent se admite existența unui „centru de comandă” a activării cardio-respiratorii din timpul reacțiilor vegetative, endocrine și comportamentale de efort fizic sau psihic (Dampney
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
forță. Tomfa (bastonul de cauciuc) poate fi folosit numai ca mijloc de neutralizare, constrângere, împiedicare, imobilizare etc. În general, cu bastonul de cauciuc se vor lovi membrele inferioare și superioare, evitându-se zona capului, a gâtului, a feței sau zonele reflexogene (părțile sensibile și vitale ale corpului omenesc). De asemenea, se va avea în vedere tot timpul limita necesității folosirii acestuia, depășirea acestei limite după ce agresorul a încetat opunerea și se supune solicitărilor agentului putând constitui elementele unei infracțiuni sau contravenții
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
de situația anatomică a acestui segment. Regiunea este apărată împotriva loviturilor de proeminența capului și toracelui. Leziunile au același aspect ca și contuziile altor regiuni, iar din punct de vedere fiziopatologic consecințele pot fi grave ca urmare a prezenței zonelor reflexogene prelaringiene, pretraheale și sinocarotidiene, moartea producându-se înainte ca tratamentul chirurgical să se poată efectua. traumatismele toracelui determină modificări morfofuncționale de intensitate și gravitate variabilă în funcție de amploarea traumatismului. În formele ușoare (contuzii toracice simple cu sau fără fracturi de coastă
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
mai corect are drept scop realizarea următoarelor obiective: evaluarea riscului anestezic aprecierea pregătirii preanestezice și a momentului optim de intervenție chirurgicală stabilirea metodei de anestezie în varianta cea mai favorabilă. În funcție de starea generală-psihologică și organică, de importanța actului chirurgical (zone reflexogene, tracțiuni pe vase și nervi, durata previzibilă a anesteziei) raționamentul medicului practician care se adresează pacienților ce se prezintă pentru intervenții de medicină dentară , trebuie să se orienteze după următoarele grupe de risc: Cazurile bune “Good Risk” la care riscul
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
limbă, dar se introduce pe cale nazală (indicație în caz de trismus). Atât pipele oro-faringiene cât și sondele nazofaringiene (Guedel și WendI) se pot introduce numai la pacienții inconștienți, fără reflexe. În starea de păstrare a conștientului, contactul pipelor cu zonele reflexogene faringo- laringiene va declanșa reflexe periculoase (tuse, spasm laringian, vome etc). Dezobstrucția căilor respiratorii inferioare intră în sarcina personalului medical calificat care dispune de experiență și material adecvat. Intubația traheală, traheostomia, bronhoscopia și aspirația bronșică sunt manevre care necesită truse
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
mari, ridicarea obiectelor grele și tusea cronică ar putea provoca ruperea hemoroizilor interni cu dureri violente și sângerări. Când hemoroizii devin dureroși, În forme fără complicații, este indicat repausul la pat, de preferință În poziția de stat pe burtă, masaj reflexogen al tălpilor, perierea uscată a mijlocului În fiecare dimineață, spălarea regiunii anale după fiecare scaun cu apă caldă și săpun de toaletă, urmată de un duș rece, timp de câteva secunde și o pensulare cu ulei de măsline, ulei de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
lună, se vor efectua diagnosticări ale stării de sănătate prin metode neinvazive precum: - analiza computerizată a zonelor reflexe de pe iris; - analiza computerizată a celor 12 pulsuri chinezești; - analiza prin auriculodiagnostic (analiza zonelor reflexe ale organelor cu proiecție pe ureche); - analiza reflexogenă a zonelor coloanei vertebrale; - analiza câmpurilor energetice ale ființei umane; - analiza blocajelor manifestate pe plan psihoemoțional; Aceste diagnosticări lunare vor orienta permanent procesul de adaptare (personalizare) al exercițiilor și terapiilor ce vor fi efectuate de către fiecare cursant. Se pot identifica
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
lună, se vor efectua diagnosticări ale stării de sănătate prin metode neinvazive precum: - analiza computerizată a zonelor reflexe de pe iris; - analiza computerizată a celor 12 pulsuri chinezești; - analiza prin auriculodiagnostic (analiza zonelor reflexe ale organelor cu proiecție pe ureche); - analiza reflexogenă a zonelor coloanei vertebrale; - analiza câmpurilor energetice ale ființei umane; analiza blocajelor manifestate pe plan psihoemoțional; Aceste diagnosticări lunare vor orienta permanent procesul de adaptare (personalizare) al exercițiilor și terapiilor ce vor fi efectuate de către fiecare cursant. Se pot identifica
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
ritmică, asupra centrului inspirator bulbar, menținând mișcările respiratorii alternativ. Reglarea reflexă - se realizează prin nervii aferenți sau eferenți care vin sau pleacă din centrii respiratori din bulb. Astfel nervul vag realizează mecanismul de autoreglare sau servomecanismul “feed-back”. Chemoreceptorii din zonele reflexogene reprezentate de sinusul carotidian și zona cardio-aortică, sunt sensibili la schimbarea compoziției sângelui. Impulsurile plecate din aceste zone pe calea nervilor Hering și Cyon-Ludwig, ajung la centrul inspirator pe care îl excită (reflex descris în 1926 de D.Danielopolu). Alte
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de sinusul carotidian și zona cardio-aortică, sunt sensibili la schimbarea compoziției sângelui. Impulsurile plecate din aceste zone pe calea nervilor Hering și Cyon-Ludwig, ajung la centrul inspirator pe care îl excită (reflex descris în 1926 de D.Danielopolu). Alte zone reflexogene mai sunt: mucoasa faringelui, mucoasa nazală, mucoasa traheală, diferite suprafețe cutanate. Reglarea umorală - CO2 din sânge denumit și “hormonul centrului respirator”, întreține excitația directă a centrului respirator. Creșterea concentrației de CO2 din sânge mărește frecvența respiratorie prin excitarea directă a
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mecanismului neurogen, adică lipsei impulsurilor motorii corticale; în următoarele minute scăderea are un ritm mai lent, fiind menținută numai de stimuli umorali. Dacă după efort are loc o intensificare excesivă a ventilației pulmonare ca și a funcției cardiace, intervin zonele reflexogene sinocarotidiene, ca un mecanism compensator de contrareglare, cu un rol protector. Aceste zone funcționează ca semnale de alarmă pentru compoziția și presiunea sângelui care irigă encefalul și inima. Consumul mare de O2 din timpul eforturilor intense, care se ridică de la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
reflex a fost redusă de Hall la acea vreme doar la un model anatomic de gândire rigid. După acesta, organismul a fost împărțit în două: prima parte funcționează doar în raport cu excitanții externi, iar acțiunile respective sunt decise respectând o legitate reflexogenă proprie, localizabilă într-un lanț mecanic sever de activități nervoase; pe de altă parte, existau o serie de alte funcții cărora nu li se putea acorda încă o localizare anatomică. Funcționarea primei părți a fost localizată anatomic la nivelul centrilor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de stimulare electrică, chimică sau fizică a acestora, cu urmărirea efectelor comportamentale ale acestor operațiuni, experimente care pe om nu se pot face, iar rezultatele s-au dovedit relevante pentru explicarea comportamentului uman. Pe această bază a fost descoperită însemnătatea reflexogenă a diferitelor structuri ale nevraxului, cu o atenție aparte acordată activității scoarței cerebrale, care la om a cunoscut o dezvoltare fără egal în raport cu cea a celorlalte animale. Pe aceeași linie a fost descoperită însemnătatea dezvoltării filogenetice a sistemului nervos periferic
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]