1,946 matches
-
Da? Atunci cui plac? Pentru că femeilor nu le plac femeile. Uneori viața pare foarte familiară. Adesea viața are un aer familiar în privire. Viața e toată o vendetta, o conspirație, trăiri intense, mândrie stârnită, autoîncredere, încredere în dreptatea fluxurilor și refluxurilor ei. Iată și secretul pe care nimeni nu-l cunoaște: Dumnezeu e femeie. Uită-te în jur! Sigur că Ea este. Deasupra intrării în bar se legăna firma cu poza lui Shakespeare pe ea. E aceeași poză a lui Shakespeare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
durase mai mult decât o clipă, așa cum se spune că țin visele în care trăiești zile și ani de multe ori! Mi-am auzit glasul răspunzând limpede și sigur de sine: ― Terasele din Scandinavia s-au format în urma fluxului și refluxului provocate de atracția Lunei! Profesorul a zâmbit aproape imperceptibil și a dat din cap. " Să știi că am brodit-o!" mi-am zis eu. Da, așa trebuie să fie. Dacă sânt deștept, sânt deștept, ce mai?! Totul în viață e
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ai imaginație! Acu' îi trag pe teoria asta! Bravo mie!" În clipa în care Basu m-a întrebat: "Cum?", eu îi și dădusem drumul la "explicarea fenomenului": ― În timpul fluxului, apa oceanului venea mare și inunda o parte din uscat. Odată cu refluxul, apa se retrăgea. În timpul cât apa stătea pe uscat, muia porțiuni din teren și, la plecare, lua cu sine pământ, lăsând astfel o adâncitură pe terenul respectiv. Apoi, când se producea noul flux, apa venea din nou, inundând terenul, de
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
cu sine pământ, lăsând astfel o adâncitură pe terenul respectiv. Apoi, când se producea noul flux, apa venea din nou, inundând terenul, de astă dată pe o altă porțiune mai mică sau mai mare decât prima oară. Și iarăși, la reflux, când pleca apa, lua pământul fărâmițat, lăsând uscatul cu alte adâncituri... și formând în felul acesta terasele! Clasa oftă admirativ, ușurată, convinsă că știusem. Dar profesorul se-ncruntă puțin și spuse cu vocea-i cavernoasă: ― Ia ascultă, domnule, ce mă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
urmă pe străzile din jurul misiunii, cu privirile ațintite asupra obloanelor casei pastorului Macfarlane. La lăsarea întunericului, o coloană de fum destul de vizibilă se ridică din mahalalele de la Tata Mills. Falkland Road este neobișnuit de aglomerat și ceva din fluxul și refluxul acela de oameni i se pare ciudat lui Bobby. Nu dau impresia că se distrează sau sunt în căutare de plăceri. Acești oameni sunt pregătiți pentru ceva, așteaptă. La aproape o oră după apusul soarelui, începe un marș cam dezorganizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
un vis, o hologramă Și mă dezintegrez de dragoste și teamă. O clipă simt că zbor cu brațele spre cer, Apoi mă prăbușesc și cerurile pier. îmi vine să alerg ca fluxul către țărm Și mă retrag slăbită, când în reflux adorm. Și mă trezesc mai vie ca viața-n care cânt, O rădăcină-adâncă cu ramurile-n vânt. îmi împietrește seva ce adapă-nmuguriri, Se veștejesc și frunze și roșii trandafiri. De ce nu mă culegi, din starea mea de chin? Nu vezi
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
și-i făcuse daruri ca dovezi de bunăvoință. Tratat în acest fel, Nobuo nu putea să nu surâdă cu satisfacție. Este cert, însă, că Nobuo nu se gândise cum avea să se întoarcă împotriva lui acest plan. În ceea ce privește fluxurile și refluxurile valurilor violente ale epocii, Nobuo nu poate fi decât un prostănac de neiertat. Nimeni nu l-ar fi învinuit, dacă rămânea pe margine. El, însă, venise drept în centru, fusese făcut de alții o unealtă a războiului și provocase moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și marea så-ți unduiascå în pleoapa orizontului apunând printre alge Egreta ce nu regretå nicicând nisipul în care și-a låsat umbra și a zburat mai departe så fii Eu voi råmâne un far aplecat cåtre urma ta descoperitå de refluxul amintirii Și valurile-mi plâng în loc de luminå
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1606]
-
o podea de ciment și vîntul bătea mereu printre stîlpii care susțineau acoperișul. Toată ziua era răcoare și noaptea era frumos și răcoros. — Îți amintești cînd a venit vasul Ăla mare, vasul arab, cum i s-a Împotmolit carena la reflux? — Da, mi-aduc aminte de vas - și echipajul a tras la mal cu bărcile, iar gîștele și femeile se temeau de ei. — Asta a fost În ziua aia cînd am prins o grămadă de pește, dar a trebuit să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
le-am făcut și-n timpu’ zilei. — Știi că prefer Întunericul. Din anumite puncte de vedere, asta reprezintă o ÎmbunătĂțire. — Nu minți prea mult. Nu-i nevoie să fii așa de al dracu’ de nobil. — Auzi cum plouă. Cum e refluxul? — Apa s-a retras mult și vîntul a Împins-o și mai În spate. Aproape că se poate merge pînĂ la Burano. — Da, În afară de un singur loc, pe unde nu poți trece. SÎnt multe păsĂri? — Pescăruși. Stau pe plajă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
unde nu poți trece. SÎnt multe păsĂri? — Pescăruși. Stau pe plajă și cînd se Înalță sînt purtați de vînt. — Alte păsĂri de plajă nu-s? — CÎteva - Își caută de mîncare prin porțiunile alea de nisip care nu apar decît la reflux și cînd se amestecă felu’ Ăsta de vînt. — Crezi c-o să mai vină odată primăvara? Nu știu. Dar nu pare, asta-i clar. Ți-ai terminat băutura? — Aproape. Tu de ce n-o bei pe-a ta? — Trăgeam de ea. DĂ-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
vreun incident neplăcut. Ar fi penibil să alunec și să cad în fund. Mă gândesc că am putea veni iar pe plajă diseară, să facem dragoste, deși se pare că nu e cazul. Dacă acum e flux, atunci o să fie reflux, așa că ar trebui să ne târâm douăzeci de minute prin mâlul ăsta să ajungem la apă. Și apoi, n-am putea să facem nimic, fiindcă greutatea mea deasupra lui l-ar înfige literalmente în bucățile tăioase de scoici. Peisajul este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
un semn divin...? bălmăjește Sile dintr-o dată, răsărind-paiață, de-a dreptul dintre coate, cu ochii lui porcini și injectați. O secundă de perplexitate generală și recade ca plumbul la loc, cu cocoașa nasului într-o baltă de salivă și de reflux gastric. Repede, se-neacă! șuieră Dănuț auto-îndemnându-se, fără a-i mai păsa deloc de persoana patronului. Și se și lungește peste masă, înșfăcându-l de piept și ridicându-l forțat, în capul oaselor, pe adormit, care se lăbărțează imediat pe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și cercetător, este prezentată de marele scriitor Ștefan Zweig, în cartea ,,Tămăduire prin spirit. Mesmer, Mary Baker-Eddy, Sigismund Freud“ . După concepția doctorului Mesmer, boala este o tulburare a armoniei în om, o întrerupere primejdioasă a ritmului periodic dintre flux și reflux. Dar în fiecare om sălășluiește o putere lăuntrică de tămăduire, voința de sănătate, acel veșnic instinct atavic de viață, de a elimina tot ce e bolnăvicios. ACEASTĂ VOINȚĂ DE ÎNSĂNĂTOȘIRE POATE FI ACTIVATĂ ȘI SPORITĂ PRIN INFLUENȚĂ SUGESTIVĂ. Voința psihică
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
de prea multe ori, într-un mod repetitiv și ostenitor suferințe ce lovesc spiritul fără intermedierea corporalității, fără aportul negativ al acesteia. Spunem despre asemenea suferințe că sunt de ordin pur sufletesc, că vizează numai dinamica trăirilor înalt-abstracte, fluxul și refluxul sentimentelor profunde dublate de intensitatea solicitării extreme a străfundurilor emoționale. Desigur că aceste modulații și furtuni din interioritate rezonează perturbator la nivelul corporalității. Se știe, astfel prea bine, că suferințele și traumele sufletești care nu survin dinspre trup pot afecta
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
escaladat și de coborât, care mărgineau tot lungul țărmului. Plaja în sine era pietroasă, nisipul zgrunțuros fiind amestecat cu prundiș, iar stâncile colțuroase și zimțuite se prelungeau sub apă, acoperite cu alge cafeniu-aurii și ivindu-se la suprafață la vremea refluxului. Familia se împrăștiase în diverse locuri și descoperise felurite ascunzișuri pentru dezbrăcare. Gabriel își desfăcuse pachetele legate cu sfoară direct pe nisip, întrucât ea nu se ostenea niciodată să se ascundă ca să se dezbrace. Alex și Ruby ocupaseră o mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
între ele, fiind complet izolate, ca niște insule (II, 9, 4-6 omnem terram quadrifidam dividunt et singulas ut supra diximus habitationis insulas faciunt). Când brațele acestui fluviu se întâlnesc, șocul produs de ape determină mișcările contrare de flux (accesio) și reflux (recessio)26. O consecință importantă a repartiției simetrice a zonelor în raport cu ecuatorul este stabilirea de necontestat a existenței antipozilor în cea de-a doua zonă temperată locuibilă, replică a celei dintâi. Macrobius aduce ca argumente plasarea tuturor părților Pământului sub
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Genevei. Forfota pestriță de pe Podul Rialto. Nostalgia turnului Belem, stâncile aspre de la Cabo da Roca, divina absență a tavanului de la Batalha și dulceața goticului manuelin. Strahovul, Mala Strana, Place des Vosges, scârțâitul melancolic al treptelor în Casa Goethe din Frankfurt. Refluxul magnific de la Boulogne sur Mer. Străduțele insomniilor cioraniene din Sibiu și Rășinari. Cerul de la Sf. Gheorghe-Deltă, literalmente acoperit de aripile pelicanilor și berzelor. Răceala em fatică, geometric-agasantă, a Vienei față de liniștea feciorelnică a Hurezilor și clopotele copleșitoare ale Putnei. Urâciunea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
grozave, mai mari decât un garaj, plescăie pe pământ, zgomotoase. Fiecare strigăt din gâtul ca o peșteră zgâlțâie ziduri și sparge geamuri. Departe, la câteva cvartale mai jos, se zbate coada fiarei naufragiate. Strânsă în chingi de case, țintuită de refluxul ăsta instantaneu. Deasupra, kilometri de aer apasă în jos așa de tare că balena nu poate respira. Nu-și poate ridica propriii plămâni. Moare în oceanul secat, sufocată sub chestia asta pe care acum trebuie s-o inhaleze. Cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
viața propriei lui soții? Cine era ea când nu era soția lui? Porni spre casă cu mașina, printre clădirile acoperite cu zăpadă. Cele două biserici coloniale îl linișteau întotdeauna. Trecu de curba lungă de la Strong’s Neck, portul cafeniu-verzui în reflux. Întoarse pe Bob’s Lane, pasajul acela imposibil de găsit pentru cine nu mai fusese niciodată pe acolo. Ploile de iarnă continuau să inunde curtea din față. Toată toamna, o familie de lișițe verzi se aciuase pe malul lacului efemer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
importanță. Ajunseră la punctul cel mai înalt al terenului mlăștinos și coborîră spre un braț al mării, avîndu-l pe Kinlochrua într-o parte, cu o fîșie pe care erau risipite căsuțe sub un munte cenușiu, de un verde-cenușiu. Era perioada refluxului, și marea limpede și deloc adîncă reflecta cerul albastru în nisipurile gălbui, dînd naștere unei culori ca de smarald. Un zăngănit brusc și înăbușit le zgîrie urechile. — Testează ceva la fabrica de armament, spuse domnișoara Maclaglan. Să sperăm că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pentru actori, pentru sportivi, dar și educată ca disciplină naturală odată cu activitatea școlară sau cu aceea de educație în cadrul unui ritm la armată, la închisoare ori depinzând de spiritul gregar. Modificarea permanentă a tensiunii musculare variază continuu în flux sau reflux, liber cu antagonist în tensiunea mușchiului, cu stopări ce depind de utilizarea activă sau pasivă a musculaturii. Cele două laturi ale brațelor formează un sistem dual, prima fiind pozitivă, a doua negativă, cu un braț care ține scutul, pasiv și
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Însă poate că bătălia dintre amintire și uitare se Încheiase În sfârșit. Ca o câmpie marină ce se Întindea cât vedeai cu ochii după ce mareea se retrăsese, amintirile unui trecut tulbure ieșeau la suprafață ici și colo din apele În reflux. S-a Întins după ashure. Cu bună știință și hotărâre a Început să-l mănânce, Încetul cu Încetul, savurând fiecare ingredient cu fiecare gură pe care o lua. S-a simțit atât de ușurat să-și lase În urmă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Încăpățânați, mai talentați oameni din America și din restul lumii luau viața În piept și se mutau aici, În locul valului care pleca. Era imposibil să ai prieteni sau locuri preferate prea mult timp. Apartamentul ei oglindea perfect acest flux și reflux al New Yorkului. Când venise În Manhattan, nu avea habar de nimic. Nu știa aproape nimic despre viață, despre relații, deși remarcase că cei mai mulți dintre bărbații și femeile de acasă aveau relații, se torturau unii pe alții, ajungeau chiar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
treacăt, să notăm o observație identică, din partea criticului Jean Cassou, în marginea ultimului poem «Omul aproximativ» al lui Tristan Tzara. Citatele ilustrative lasă să se întrevadă o esențială înrudire lirică între poetul nostru și dublul său parizian”. Dialectica „fluxurilor” și „refluxurilor” lirice de amplă respirație cosmică, îmbinarea fericită dintre fluxul panteist, miraculosul spectacular și o „rară melancolie” justifică apologia (consolatoare) din finalul articolului: „Vers magistral în semnul căruia înaintează nu numai experiența de viață a poetului Ilarie Voronca, dar însăși lirica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]