1,767 matches
-
pentru cele două materiale optice. Răspuns: Mediile transparente refractă lumina diferit, astfel unghiurile de refracție sunt diferiți pentru aceeași valoare a unghiului de incidență. Orice mediu optic are un indice de refracție de valoare mai mare decât unu. Unghiul de refracție sub care lumina trece în al doilea mediu depinde de indicii de refracție ai celor două medii. În tabelul de la Anexa 1 se dau valorile indicelui de refracție pentru câteva substanțe. Indicele de refracție al unui mediu este raportul dintre
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de refracție sunt diferiți pentru aceeași valoare a unghiului de incidență. Orice mediu optic are un indice de refracție de valoare mai mare decât unu. Unghiul de refracție sub care lumina trece în al doilea mediu depinde de indicii de refracție ai celor două medii. În tabelul de la Anexa 1 se dau valorile indicelui de refracție pentru câteva substanțe. Indicele de refracție al unui mediu este raportul dintre viteza luminii în vid și viteza luminii în acel mediu. Cum se comportă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
un indice de refracție de valoare mai mare decât unu. Unghiul de refracție sub care lumina trece în al doilea mediu depinde de indicii de refracție ai celor două medii. În tabelul de la Anexa 1 se dau valorile indicelui de refracție pentru câteva substanțe. Indicele de refracție al unui mediu este raportul dintre viteza luminii în vid și viteza luminii în acel mediu. Cum se comportă o lentilă într-un mediu transparent? Lentilele sunt medii transparente delimitate de suprafețe plane sau
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
mai mare decât unu. Unghiul de refracție sub care lumina trece în al doilea mediu depinde de indicii de refracție ai celor două medii. În tabelul de la Anexa 1 se dau valorile indicelui de refracție pentru câteva substanțe. Indicele de refracție al unui mediu este raportul dintre viteza luminii în vid și viteza luminii în acel mediu. Cum se comportă o lentilă într-un mediu transparent? Lentilele sunt medii transparente delimitate de suprafețe plane sau sferice. Forma diferită a lentilelor produc
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
mediu este raportul dintre viteza luminii în vid și viteza luminii în acel mediu. Cum se comportă o lentilă într-un mediu transparent? Lentilele sunt medii transparente delimitate de suprafețe plane sau sferice. Forma diferită a lentilelor produc unghiuri de refracție diferite. Lentilele convergente apropie razele de lumină și dacă sunt folosite de a observa obiecte le măresc sau le apropie, în funcție de distanța obiect-lentilă. Lentilele divergente produc separarea fasciculului de lumină și dacă sunt folosite între ochi și obiect, fac ca
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Lentilele divergente produc separarea fasciculului de lumină și dacă sunt folosite între ochi și obiect, fac ca acesta să pară mai mic. Să studiem ce se întâmplă dacă introducem o lentilă convergentă în aer într-un mediu cu indice de refracție mai mare decât al lentilei. Materiale necesare: • o lentilă de aer convergentă • o cuvă transparentă • apă cu fluoresceină • ecran • sursă de lumină cu fantă Modul de lucru: • Umpleți cuva cu apă; Introduceți puțină fluoresceină; • Introduceți lentila de aer în cuva
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
alt mediu. REFLEXIA TOTALĂ A LUMINII Reflexia totală (numită uneori și reflexie internă totală) este fenomenul optic de reflexie a luminii pe suprafața de separare dintre două medii transparente, atunci cînd mediul din care vine lumina are un indice de refracție mai mare decît de partea cealaltă, iar unghiul de incidență este atît de mare încît refracția nu mai poate avea loc. În astfel de condiții, întregul fascicul incident este reflectat înapoi în mediul din care a venit. La trecerea dintr-
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
optic de reflexie a luminii pe suprafața de separare dintre două medii transparente, atunci cînd mediul din care vine lumina are un indice de refracție mai mare decît de partea cealaltă, iar unghiul de incidență este atît de mare încît refracția nu mai poate avea loc. În astfel de condiții, întregul fascicul incident este reflectat înapoi în mediul din care a venit. La trecerea dintr-un mediu optic mai dens (cu indice de refracție mai mare) într-unul mai puțin dens
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de incidență este atît de mare încît refracția nu mai poate avea loc. În astfel de condiții, întregul fascicul incident este reflectat înapoi în mediul din care a venit. La trecerea dintr-un mediu optic mai dens (cu indice de refracție mai mare) într-unul mai puțin dens, unghiul de refracție este mai mare decît unghiul de incidență. Pornind de la o incidență normală și crescînd treptat unghiul de incidență, se ajunge la o anumită valoare, numită unghi critic sau unghi limită
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
poate avea loc. În astfel de condiții, întregul fascicul incident este reflectat înapoi în mediul din care a venit. La trecerea dintr-un mediu optic mai dens (cu indice de refracție mai mare) într-unul mai puțin dens, unghiul de refracție este mai mare decît unghiul de incidență. Pornind de la o incidență normală și crescînd treptat unghiul de incidență, se ajunge la o anumită valoare, numită unghi critic sau unghi limită, la care unghiul de refracție corespunzător atinge valoarea de 90
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
mai puțin dens, unghiul de refracție este mai mare decît unghiul de incidență. Pornind de la o incidență normală și crescînd treptat unghiul de incidență, se ajunge la o anumită valoare, numită unghi critic sau unghi limită, la care unghiul de refracție corespunzător atinge valoarea de 90° (π/2 radiani), adică raza refractată devine tangentă la suprafața de separare dintre medii. În același timp, energia refractată scade la zero. Crescînd în continuare unghiul de incidență, refracția nu se mai produce deloc. Întreaga
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
unghi limită, la care unghiul de refracție corespunzător atinge valoarea de 90° (π/2 radiani), adică raza refractată devine tangentă la suprafața de separare dintre medii. În același timp, energia refractată scade la zero. Crescînd în continuare unghiul de incidență, refracția nu se mai produce deloc. Întreaga energie incidentă este reflectată, de unde și denumirea fenomenului. Vizual, reflexia totală are aspectul unei foarte bune reflexii metalice. Unghiul limită depinde numai raportul indicilor de refracție ai celor două medii transparente. Pentru sticlă cu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
la zero. Crescînd în continuare unghiul de incidență, refracția nu se mai produce deloc. Întreaga energie incidentă este reflectată, de unde și denumirea fenomenului. Vizual, reflexia totală are aspectul unei foarte bune reflexii metalice. Unghiul limită depinde numai raportul indicilor de refracție ai celor două medii transparente. Pentru sticlă cu n = 1,5 și aer, unghiul limită este de 41,8°, iar pentru apă cu n = 1,33 și aer, unghiul critic este 48,6°. Reflexia totală este folosită într-o serie
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Principiul de funcționare al fibrelor optice este asemănător, din multe puncte de vedere, cu principiul de transmitere a luminii printr-o tijă transparentă (Fig.1.4.). Teoretic, lumina poate fi transmisă printr-o astfel de tijă optică, dacă indicele de refracție al materialului său este mai mare decât indicele de refracției al aerului. Din punct de vedere practic însă, neomogenitățile de compoziție și de prelucrare, precum și impuritățile de pe suprafața materialului implică pierderi foarte mari de lumină de-a lungul parcursului luminii
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
puncte de vedere, cu principiul de transmitere a luminii printr-o tijă transparentă (Fig.1.4.). Teoretic, lumina poate fi transmisă printr-o astfel de tijă optică, dacă indicele de refracție al materialului său este mai mare decât indicele de refracției al aerului. Din punct de vedere practic însă, neomogenitățile de compoziție și de prelucrare, precum și impuritățile de pe suprafața materialului implică pierderi foarte mari de lumină de-a lungul parcursului luminii. INTERFERENȚA LUMINII Interferența în spectrul vizibil este fenomenul de suprapunere
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
inelele lui Newton. Aceasta se realizează ca o pană de aer de unghi variabil, delimitată de o placă cu fețele plan paralele și o lentilă plan convexă așezată pe ea Interferența se produce pentru razele paralele obținute în urma fenomenelor de refracție și reflexie pe lentilă și pe placă. Raza inelului luminos de ordin k este dată de relația. Materiale necesare: • dispozitiv pentru producerea inelelor lui Newton • sursă de lumină Modul de lucru : • Măsurați în lumina dată de sursă diametrele inelelor întunecate
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
perpendiculară pe planul figurii 1. 17. Planul în care oscilează vectorul luminos se numește plan de vibrație, iar planul perpendicular pe acesta și care conține direcția de propagare se numește plan de polarizare. Polarizarea luminii se poate face prin: reflexie, refracție pe medii dielectrice izotrope, birefringență pe medii anizotrope. Cum se obține lumină polarizată în viața cotidiană? Există cristale transparente, omogene, dar anizotrope din punct de vedere optic. Una din caracteristicile principale ale cristalelor anizotrope este producerea fenomenului de dublă refracție
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
refracție pe medii dielectrice izotrope, birefringență pe medii anizotrope. Cum se obține lumină polarizată în viața cotidiană? Există cristale transparente, omogene, dar anizotrope din punct de vedere optic. Una din caracteristicile principale ale cristalelor anizotrope este producerea fenomenului de dublă refracție (sau birefringență), care constă în producerea a două raze refractate, pentru fiecare rază incidentă: una care respectă legile refracției și se numește rază ordinară (o) și una “nerespectând" legile refracției, numită rază extraordinară (e) - Fig.1 .18. Planul ce conține
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
transparente, omogene, dar anizotrope din punct de vedere optic. Una din caracteristicile principale ale cristalelor anizotrope este producerea fenomenului de dublă refracție (sau birefringență), care constă în producerea a două raze refractate, pentru fiecare rază incidentă: una care respectă legile refracției și se numește rază ordinară (o) și una “nerespectând" legile refracției, numită rază extraordinară (e) - Fig.1 .18. Planul ce conține axa optică (AA’) și raza incidentă se numește planul secțiunii principale. Față de acest plan, vectorul câmp electric al razei
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
caracteristicile principale ale cristalelor anizotrope este producerea fenomenului de dublă refracție (sau birefringență), care constă în producerea a două raze refractate, pentru fiecare rază incidentă: una care respectă legile refracției și se numește rază ordinară (o) și una “nerespectând" legile refracției, numită rază extraordinară (e) - Fig.1 .18. Planul ce conține axa optică (AA’) și raza incidentă se numește planul secțiunii principale. Față de acest plan, vectorul câmp electric al razei ordinare este perpendicular, iar vectorul câmp electric al razei extraordinare este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
raze (cea ordinară sau cea extraordinară). Un astfel de dispozitiv este prisma lui Nicol, numită simplu nicol, care este tăiată dintr-un cristal de spat de Islanda sub anumite unghiuri, secționată diagonal și relipită cu balsam de Canada; indicele de refracție pentru raza ordinară a balsamului de Canada are o valoare mai mare decât indicele de refracție a cristalului de spat de Islanda și mai mică pentru raza extraordinară (ne> nbalsam > ne) ( Fig.1.19.). La un unghi de incidență favorabil
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
nicol, care este tăiată dintr-un cristal de spat de Islanda sub anumite unghiuri, secționată diagonal și relipită cu balsam de Canada; indicele de refracție pentru raza ordinară a balsamului de Canada are o valoare mai mare decât indicele de refracție a cristalului de spat de Islanda și mai mică pentru raza extraordinară (ne> nbalsam > ne) ( Fig.1.19.). La un unghi de incidență favorabil, raza ordinară se reflectă total pe stratul de balsam de Canada, iar cea extraordinară străbate prisma
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de 90ș. Valoarea unghiului de incidență pe oglindă este. 2. Când lumina trece dintr-un mediu mai dens optic într-unul mai puțin dens optic, raza de lumină. 3. Reflexia totală se produce când. 4. Pentru a determina indicele de refracție al unui material transparent se măsoară unghiul limită l = 40,5ș. Indicele de refracție al corpului este. 5. Completați desenele din Fig.1.1. la trecerea luminii din sticlă în apă (a) și la incidența pe o suprafață albă (b
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
un mediu mai dens optic într-unul mai puțin dens optic, raza de lumină. 3. Reflexia totală se produce când. 4. Pentru a determina indicele de refracție al unui material transparent se măsoară unghiul limită l = 40,5ș. Indicele de refracție al corpului este. 5. Completați desenele din Fig.1.1. la trecerea luminii din sticlă în apă (a) și la incidența pe o suprafață albă (b). 6. Legea refracției are expresia. 7. O lentilă convergentă dă o imagine. 8. Distanța
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
material transparent se măsoară unghiul limită l = 40,5ș. Indicele de refracție al corpului este. 5. Completați desenele din Fig.1.1. la trecerea luminii din sticlă în apă (a) și la incidența pe o suprafață albă (b). 6. Legea refracției are expresia. 7. O lentilă convergentă dă o imagine. 8. Distanța focală a unei lentile este f = 20 cm. Specificați tipul lentilei și calculați convergența sa. 9. Distanța focală a unei lentile este f = 20 cm. În fața acesteia se află
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]