39,422 matches
-
comunicăm că administratorul este obligat să predea actele președintelui, care are sarcina de a le păstra. Dacă este cazul identității dintre administrator și președinte, comisia de cenzori va întocmi un raport către adunarea generală a asociației, în care va notifica refuzul de a li se permite verificarea actelor. Rămâne la latitudinea adunării generale pentru ce măsură optează în continuare. Mai există o posibilitate de a se impune verificarea, pentru aceasta fiind necesară acționarea în instanță a persoanei rău-intenționate de către un grup
Agenda2003-14-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280873_a_282202]
-
dinaintea ei, dar înfiorător de proasta față de aceea care urmează să-i ia locul. Și în sfîrșit, în România, orice s-ar întîmpla, daca nu ne salvează împrejurările, bafta sau bunăvoință străinătății, ne putem plînge de conspirații ale străinilor, de refuzul Baftei și de ghinionul împrejurărilor. Pe o piele atît de tăbăcita, ce mai contează o criză în plus...
Consolări pentru o criză cît un cutremur by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17688_a_19013]
-
fișa clinică pe care Noica însuși, în dublă calitate de medic și pacient, o atașează cărții sale Șase maladii ale spiritului contemporan. Să nu ne lăsăm înșelați! Singură maladie spirituală pe care Noica și-o recunoaște este ahoretia, altfel spus, refuzul constant de a-și da determinații, de a-și construi întreaga viață pe acumulările experienței trăite, pe narcoza acțiunii oarbe. Totuși viziunea idilica a ahoreticului cu privire la adversitatea lumii, capacitatea să de a găsi o împlinire acolo unde viața vine cu
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
Există răul și în el; dar intra, nu știu cum, în altă compoziție"9. Să vedem cum explică această "înrămare" conștientă în ideal și care sînt consecințele sale teoretice. Vom spune de la bun început că donquijotismul lui Noica își face apariția o dată cu refuzul lumii date. Lumea "gata dată" aparține celor "neînrămați", realiștilor care înțeleg că lumea le preexista, că ea are o ordine pe care conștiința umană trebuie s-o descopere pas cu pas. Realistul știe că trebuie să găsească sensurile lumii și
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
sau, în limbajul lui Eugenio d^Ors, catre "nevinovăția care știe". Căci, va spune Noica, "a fi simplu reprezintă o savanta întoarcere la nevinovăție"20. Natură generală pe care o îmbrățișase sub chipul filozofiei nu l-a condus numai la refuzul altor sensuri generale, ci și al oricărui individual imediat, concret. Ce reprezinta "savanta întoarcere la nevinovăție" în aceste condiții? În primul rînd o reabilitare a individualului, un mod de a face dreptate realului imediat. "În anii tîrzii, după ce am deprins
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
spus pe înțelesul lor, adeseori sub forma unui joc: Vine seară, iti ucizi nevasta/ aruncând-o blând într-un cuțit/ tot atât de fraged că și coasta/ de din care ea s-a fost ivit..." (Ab initio) Există însă și cazuri când refuzul morții este formulat tranșant, bărbătește, dându-ne prilejul rar să măsurăm exasperarea din sufletul celui care în general dă impresia că se joacă: "Afară, prin pajiștea rară,/ pe coclauri cu maci și lauri,/ moartea adună poeții pe făraș/ îi face
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
ș.a.m.d. Din contră, multiculturalismul se referă la un criteriu de selecție capabil să asigure o participare egală a raselor, sexelor sau etniilor în viața socială, politica, universitară sau, în general, profesională. La origine, conceptul s-a născut din refuzul oricărei discriminări. O societate multiculturală este una în care fiecare individ, fără deosebire de naționalitate sau de religie, are drepturi egale, inclusiv pe acela de a-si folosi limba proprie. O mulțime de reglementări internaționale garantează aceste drepturi. Cu timpul
Despre multiculturalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17723_a_19048]
-
ăNon possumusă rostit de papă îl considerăm într-atît de serios, încît vedem în el viață și moartea religiei înseși în Europa. (În finalul cărții, printre notele explicative, se reamintește că expresia clasică "non possumus" se referă,... sau înseamnă, ca formulă, refuzul catolic, hotărît, dezacordul cu cerințele laice, de pildă divorțul ș.a.) s...ț Biserică a pus mai presus de adevăr și de Dumnezeu ideea suveranității laice a catolicismului român; în același scop, a proclamat și infailibilitatea conducătorului ei, si a proclamat
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
solide, de referință chiar, pe care multe teatre și le-ar fi dorit să le aibă în repertoriul curent. Mi-aduc aminte că la unele montări se făceau cozi serioase la casa de bilete, iar sălile erau pline pînă la refuz. Ce s-a întîmplat? De unde acest declin evident? De unde lipsa conștiinței creatoare a artistului? Pe scenă, dezinteres, lipsa de dicție, neștiința rostirii a ceea ce se joacă, prea puțin freamăt, emoție - ioc. În viață, priviri blazate, apare, uneori, lipsa de curiozitate
Lungul drum al artistului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17786_a_19111]
-
scriitorii din afara decît avem pentru cei din țară. Exemplele stau la îndemînă. Doar un anumit complex de inferioritate (mascat de unul de superioritate) l-ar putea determina pe dl Schenk să nu vadă caracterul absolut nediscriminatoriu al comentariilor noastre. "De ce refuzul de unificare cu literatura europeană? - se întreabă dl Schenk mai încolo - de ce orice inițiativă de a recupla binemeritata literatura română la cea mondială da peste piedici atît de puțin rafinate?" Citesc și nu-mi vine să cred: România literară se
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
intenția ridicării embargoului de arme pentru susținerea forțelor militare ale musulmanilor din Bosnia și respectiv de declanșare a unor bombardamente asupra liniilor de aprovizionare sîrbești. Nimeni nu este inocent în Balcani", afirma Kaplan, iar Clinton se făcea ecoul sau în refuzul de a vedea în Milosevici personificarea contemporană a răului radical. Pe scurt teza cărții lui Kaplan, idee care ne interesează direct întrucît o mare parte a volumului este consacrată României, este ca națiunile din Balcani au fost întotdeauna angajate în
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
s-au întîmplat). Conștiința de sine a visului împinge visul în zona ironiei. Cînd se decide la o mai amplă dezvoltare, modalitatea persiflării dobîndește o perfida pedanterie, o seriozitate comic-scientizantă, care-l amintește pe magistrul Ursachi. Este apogeul scriptic al refuzului cultivat de acest poet atît de comprehensiv și de tolerant, refuz virînd spre fantezie că spre o neutralizare. Falsă logică, pletora de detalii, gravitatea simulata par a fi paratrăznetele așezate în calea unei umori mînioase, neînstare însă, pînă la urmă
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
zona ironiei. Cînd se decide la o mai amplă dezvoltare, modalitatea persiflării dobîndește o perfida pedanterie, o seriozitate comic-scientizantă, care-l amintește pe magistrul Ursachi. Este apogeul scriptic al refuzului cultivat de acest poet atît de comprehensiv și de tolerant, refuz virînd spre fantezie că spre o neutralizare. Falsă logică, pletora de detalii, gravitatea simulata par a fi paratrăznetele așezate în calea unei umori mînioase, neînstare însă, pînă la urmă, a se manifestă. Electricitatea norilor se scurge în stratul unor stihuri
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
sau, încă mai bine, la cei care le promiseseră că sistemul socialist va fi păstrat în eternitate. Sigur că, în felul lor, oamenii au dreptate: ei muncesc și așteaptă ca în schimbul muncii să fie plătiți. Numai că ei trudesc - prin refuzul constant de a vedea realitatea în toată cruzimea ei - la construirea unei enorme minciuni. Petre Român a avut dreptate în viața lui o singură dată, însă și atunci a iesit prost: când a susținut că întreaga industrie românească e un
Pisoii tupamaros by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17841_a_19166]
-
M. Preda, dar a început, ceea ce nu se știe, cu una la culegerea de articole a lui Călinescu. Recenzia la Preda, refuzată de la publicare, a fost picătură care a făcut să dea pe dinafara apă din vasul umplut deja de refuzul anterior de a mi se acceptă unele critici la adresa publicistului Călinescu, din anii '44-'47. Aceasta, în împrejurările în care generația mea l-a iubit pe Călinescu, așa cum îl descoperea în jurul lui 1960, cînd noi ieșeam de pe băncile facultății, iar
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
e dată de o profundă implicare intelectuală și chiar existențiala. Faptele devin totdeauna relevante pentru ceva mai adînc, uman semnificativ; aproape din fiecare detaliu se poate reconstitui complexul dinamic al istoriei culturale românești. În această formulă personală intra mai ales refuzul clișeelor, al ideilor gata făcute - deci pasiunea de a provoca, de a contrazice ceea ce pare dat, stabilit, obiect de consens - și nevoia de a aduce mereu în discuție punctele obscure, controversate ale istoriei limbii române. Rezultatul acestei atitudini e desigur
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
poporului său. Spuneam că, el nu a cedat noilor autorități imperiale de la Bruxelles, a dovedit această verticalitate și curaj, aproape singulare, în a-i trimite la plimbare inclusiv pe președintele nord-american și ceilalți demnitari ai S.U.A.<footnote Am în vedere refuzul categoric comunicat și vicepreședintelui SUA, care a încercat să convingă autoritățile poloneze să ia parte la acest proiect militar, util doar SUA și jocurilor ei politice egoiste pe continentul european. footnote> , care au vrut să-i impună Poloniei acceptarea dezastruoasei
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
cîtă vreme "un lucru nu poate fi relativ decît în raport cu altceva... Care altceva trebuie să fie absolut pentru ca acel lucru să fie într-adevăr relativ..." Numai că David își perorează convingerea într-un ospiciu de nebuni, unde a ajuns prin refuzul său de a accepta să-și joace în continuare rolul în marea comedie socială. Imposibilitatea de a (se) comunica, nevoia de a înțelege și de a fi înțeles care nu naște decît iluzie și singurătate, absurdul care face ca nebunia
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
fie? Cu optzeci la sută proprietate de stat, cu salarii mari pentru șefi, nu pentru oamenii de inițiativă, cu aceeași ierarhie a domeniilor (sănătate, învățământ, cultură la sfârșit), aceeași poftă de nemuncă și de a fi întreținuți de Stat, același refuz de a ne vedea cum suntem (și cum am fost). Ce rămâne? Libertatea de expresie? Opium pentru intelectuali! Avocatul, apărător al Statului de drept, e îngrijorat. Nu atât pentru faptul că patronul lui ar putea să piardă ruina de la Săvârșin
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
le-a produs. Dacă pui la un loc declarația lui Sergiu Nicolaescu potrivit căreia în 22 decembrie s-a tras atunci când (numai după fuga lui Ceaușescu și, de aceea, la Timișoara deloc) a început să se strige "Jos comunismul!", cu refuzul repetat al lui Gușe de a-i chema pe ruși, cum îi cerea Iliescu, și cu declarația unui comandant de la Târgoviște că procesul nu s-a desfășurat sub presiune, dar ulterior s-a înscenat presiunea, prin focuri de armă în
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
criticul din Preludiu: "Toate jocurile de abstracții, toate aforismele, toate solemnitățile de epopee, în sfîrșit, toate enunțurile aparent impersonale din poezia lui Nichita Stănescu au acest acompaniament sentimental. Acompaniamentul cunoaște fluctuații de regim afectiv, - de la deznădejde la bravadă și de la refuz la implorare -, dar de stins nu se stinge niciodată. În multe cazuri, mesajul din metatext se revarsă în text, transformîndu-l parțial sau integral în romanță (într-o romanță, bineînțeles, a la Nichita Stănescu)." (31) Din păcate asemenea pasaje sînt urmate
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
profesionale și vacante oferite copiilor merituoși din România etc.). Despre toate acestea vorbind, Ada Brumaru mânuiește cu delicatețe floreta conversației, retrăgându-se în umbră pentru a lăsa prim-planul celui intervievat. Imaginea lui se desprinde pregnant cu echilibrul, vioiciunea spiritului, refuzul confortului și nevoia de a înainta mereu în teritorii noi, cu neliniștea creatoare țintind neobosita spre desăvârșire. Prin înțelegere și complicitate Ada Brumaru oferă lui Ionel Pântea, omul și artistul, adevărul unei oglinzi ce-i reflectă fidel împlinirile și aspirațiile
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
unui Hasdeu, cînd iraționalismul își reintra în drepturi și cînd pînă și G. Călinescu, singur printre marii critici ai momentului, condamna "formalismul" maiorescian. Patru sau cinci decenii mai tîrziu, după tezele din 1971, aceeași, în linii generale, va fi tema refuzului, cu precizarea că nu se putea da pe față iraționalismul, mascat de un naționalism de școală nouă, comunistă. între timp, în anii '50, Maiorescu trecuse și prin furcile caudine ale propagandei literare comuniste de primă oră, fundamental antinațională, fiind eliminat
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
să îndeplinești tot felul de formalități înainte de-a o pune în circulație. Și tot îndeplinindu-le, uiți adeseori ideea sau o falsifici. Petre Țuțea a avut curajul să renunțe la această birocrație a scrisului. Cum anume trebuie citită cartea Refuzul filosofului de a deveni prizonierul cărții a fost consemnat până la urmă tot într-o carte. Ironie a sorții! Editura a identificat și ...numărat improvizațiile cu caracter aforistic, le-a așezat într-o ordine alfabetică, după cuvântul-cheie, ca într-un dicționar
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
o firească și încurajatoare diversificare a postmodernismului. În orice caz, optzeciștii nu mai pot fi priviți ca "o grupare literară omogenă" (121), dar nu pot fi ignorate "trăsăturile comune ale reprezentanților postmodernismului românesc" care ar fi: revolta împotriva formelor preconstituite, refuzul convențiilor, deconstrucția sistematică a tiparelor genurilor, toate fiind "indiciile apariției unor noi formule textuale" (104). Postmodernismul, văzut ca o "sinteză barocă între realism și modernism" (111), nu a făcut încă "pasul hotărâtor înspre suspendarea granițelor între cultura de masă și
O critică postmodernă despre postmodernitate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17331_a_18656]