943 matches
-
la peisaj, care se revarsă apoi în spațiul interior: „o iei în susul râului. apa curge. / delta morții în tine”. Revin și stările de destrămare, de pustiu lăuntric, dar tot amintirea este cea care asigură unitatea dintre eul înstrăinat și cel regăsit. Titlul trimite la nota de franciscanism regăsibilă în inefabil, în comuniunea sacră cu lucrurile, cu universul. Se simt urme ale tristeții, ale suferinței, mai adânci decât în alte poeme, stilul apropiindu-se de elegiile lui Rainer Maria Rilke și de
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
Stoica poate fi considerată un lung război cu faptele vechi ale lumii. O înviere din morți. Un bal de fantome. Poze vechi, istorii vechi, funcționari de odinioară, profesiuni de demult: o adevărată „înviere” a unei lumi. Un cimitir Spoon River regăsit, repus în drepturi, resacralizat. CORNEL UNGUREANU SCRIERI: Poeme, București, 1957; Pietre kilometrice, București, 1963; Miracole, București, 1966; Alte poeme, București, 1968; Arheologie blândă, București, 1968; Melancolii inocente, București, 1969; O casetă cu șerpi, București, 1970; Orologiul, București, 1970; Bunica se
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
opera lui Comenius depășesc cu mult dimensiunile conotate prin această sintagmă sărăcăcioasă. Istoricii pedagogiei au acreditat-o pentru că nu au cunoscut decât „vârful aisbergului” operei comeniene: opera sa antumă. Dar profunzimea gândirii lui se află în opera postumă, pierdută și regăsită doar de câteva decenii. Pentru teoria generală a curriculumului, toată opera comeniană este semnificativă; însă ideile, realmente revoluționare, care ar fi putut întemeia un curriculum universal, apt să evite „prăpastia culturală” euroatlantică, se află în această operă ostracizată și cunoscută
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de steganografie, care înseamnă ascunderea informației în fața ochiului neavizat. În vremurile noastre, ascunderea informației a devenit interesantă pentru o paletă largă de utilizatori. Anii ’90 au consemnat interesul producătorilor de la Hollywood pentru găsirea unui mecanism de protejare a copyrightului, interes regăsit și în domeniul militar pentru comunicații care să nu dea nimic de bănuit interceptorilor neautorizați. Și populația era îngrijorată de agresivitatea discuțiilor guvernamentale în legătură cu nevoia de a controla comunicațiile criptate. Toate acestea au condus la o puternică dezvoltare a ascunderii
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
București, 2001. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, În așteptarea unui debut, L, 1996, 34; Răzvan Voncu, Secvențe literare contemporane, II, București, 2001, 77-78; Daniel Cristea-Enache, Sticla vrăjită, ALA, 2002, 608; Eugen Simion, Debutul unui prozator, „Cotidianul”, 2002, 170; Nicolae Bârna, Veșnicie regăsită, VR, 2002, 10-11. N.Br.
POPESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
afective a psihicului. Poate fi însă identificat „fluidul de autenticitate” despre care vorbește Perpessicius cu fluența meandrică, leneșă și aluvionară, a memoriei involuntare proustiene? În ciuda politicii declarative și a patetismului argumentativ cu care își susține afinitatea spirituală cu autorul Timpului regăsit, P. - așa cum au dovedit-o studii critice importante, de la G. Călinescu la Alexandru George și Nicolae Manolescu - este destul de departe de a transpune în practică un model de scriitură de a cărei poetică îl despart constante temperamentale și ideologice semnificative
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Popescu, Concepții și atitudini estetice, București, 1983, 103-106; Alexandru Graur, Puțină gramatică, II, București, 1988, 269-270; Gh. Bulgăr, „Introducere în stilistica operei literare”, LL, 1995, 3-4; George Bădărău, O carte de adâncă învățătură, CL, 1996, 6; Ileana Oancea, Nostalgia timpului regăsit, O, 2001, 3. A.C.
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
introd. edit., București, 1963; Tinerețe fără bătrânețe. Basme populare românești, București, 1985; ed. îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 2001. Traduceri: Heinrich von Kleist, Cutremurul din Chili și alte nuvele, București, [1947]. Repere bibliografice: Mihail Sebastian, Un scriitor uitat și regăsit: Anghel Demetriescu, RFR, 1938, 1; G. Călinescu, Anghel Demetriescu. Cu prilejul unei edițiuni a operei sale, ALA, 1938, 901; Petru Comarnescu, Un studiu asupra specificului românesc, TIL, 1942, 12 octombrie; Perpessicius, Opere, IX, 348-354, X, 23-28; Petru Comarnescu, Octavian Goga
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
II, introd. Alexandru Iordan, București, 1941; Scrieri alese, I-II, îngr. și pref. N. Mihăescu, București, 1943; Opere, I-II, îngr. și introd. Tudor Vianu, București, 1955; Scene istorice. Câteva ore la Snagov. Pseudo-cynegeticos, îngr. G. Pienescu, București, 1961; Pagini regăsite, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 1965; Opere, vol. I, îngr. G. Pienescu, Tudor Vianu, Virgil Cândea, pref. Tudor Vianu, vol. II, îngr. Marta Anineanu, Virgil Cândea, pref. Al. Dima, vol. IV, îngr. și introd. Mircea Babeș, studii arheologice Radu
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
Alexander Pope. De asemenea, este coautor la o serie de volume de „restituiri”, precum Scrieri literare inedite (1820-1845) (1981), Teatru românesc inedit din secolul al XIX-lea, care fac parte din lucrarea Documente și manuscrise literare, apoi Texte uitate - texte regăsite (I-II, 2002-2003) și a colaborat la mai multe culegeri de studii. N. se afirmă ca un cercetător și un editor aplicat al scrierilor literare de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului XIX-lea rămase în manuscris în
NESTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288426_a_289755]
-
Paul Cornea, București, 1981 (în colaborare cu Paul Cornea și Petre Costinescu), vol. V: Teatru românesc inedit din secolul al XIX-lea, pref. Paul Cornea, București, 1986, vol. VI: Ioan Cantacuzino, Poezii nouă, pref. edit., București, 1993; Texte uitate - texte regăsite, I-II, București, 2002-2003 (în colaborare). Repere bibliografice: Dan Mănucă, Iacob Negruzzi, „Scrieri”, MS, 1982, 1; Z. Ornea, Editarea clasicilor, CNT, 1985, 2; Valeriu Râpeanu, O nouă generație se ivi”, RL, 1985, 3; Mircea Anghelescu, „Poezii nouă” de acum două
NESTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288426_a_289755]
-
Mănucă, Iacob Negruzzi, „Scrieri”, MS, 1982, 1; Z. Ornea, Editarea clasicilor, CNT, 1985, 2; Valeriu Râpeanu, O nouă generație se ivi”, RL, 1985, 3; Mircea Anghelescu, „Poezii nouă” de acum două veacuri, L, 1994, 1; Teodor Vârgolici, „Texte uitate - texte regăsite”, ALA, 2003, 658; Cornelia Ștefănescu, Vitalitatea textelor vechi, RL, 2003, 45. Al.S.
NESTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288426_a_289755]
-
egeene, turnuri din Nürnberg, coline din deșertul Gobi, munți din Sahara („cariatide într-un templu sur”), caravane a căror umbră „cu cerul curge-n muntele amar”, păduri de palmieri, zboruri de pescăruși. Așa cum o indică și titlurile unor volume - Ceramică regăsită (1967), Pinacoteca unei lire (1971), Ceremonie în albastru (1975) -, poetul e sensibil mai cu seamă la imaginea plastică și aplică nedeclarat principiul ut pictura poesis. Statornicește peisaje, scene, monumente, obiecte, dar nu o face obiectiv, neutru, parnasian, ci subiectivează intens
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
mai toate reportajele și însemnările de călătorie ale poetului. SCRIERI: Nopțile albe ale orașului, pref. Radu Boureanu, București, 1962; Jocul soarelui, București, 1963; Rapsodie în Oaș, București, 1963; Ploile au venit târziu, București, 1965; Orașul lui Pintea, București, 1966; Ceramică regăsită, București, 1967; Mânzul, București, 1967; Maramureș, București, 1967; Balans de zodii, București, 1969; Pinacoteca unei lire, București, 1971; Echinocțiu, București, 1972; Poarta de pe Mara, București, 1972; Arcul de miazănoapte, București, 1973; Neodihna de a fi om, București, 1973; Rapsodie în
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
1988. Repere bibliografice: M.N. Rusu, Mihai Negulescu, LCF, 1964, 25; Mircea Anghelescu, „Ploile au venit târziu”, GL, 1965, 26; I. D. Bălan, „Ploile au venit târziu”, LCF, 1965, 30; Mihai Drăgan, „Ploile au venit târziu”, IL, 1966, 2; Radu Cârneci, „Ceramică regăsită”, ATN, 1968, 7; Eugenia Tudor, „Ceramică regăsită”, VR, 1968, 12; Dumitru Micu, „Balans de zodii”, RL, 1969, 31; Sanda Radian, „Balans de zodii”, VR, 1970, 3; Adrian Popescu, „Pinacoteca unei lire”, ST, 1972, 7; Lucian Alexiu, „Neodihna de a fi
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
LCF, 1964, 25; Mircea Anghelescu, „Ploile au venit târziu”, GL, 1965, 26; I. D. Bălan, „Ploile au venit târziu”, LCF, 1965, 30; Mihai Drăgan, „Ploile au venit târziu”, IL, 1966, 2; Radu Cârneci, „Ceramică regăsită”, ATN, 1968, 7; Eugenia Tudor, „Ceramică regăsită”, VR, 1968, 12; Dumitru Micu, „Balans de zodii”, RL, 1969, 31; Sanda Radian, „Balans de zodii”, VR, 1970, 3; Adrian Popescu, „Pinacoteca unei lire”, ST, 1972, 7; Lucian Alexiu, „Neodihna de a fi om”, O, 1974, 10; Piru, Poezia, II
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
inconștiente. Este nevoie de timp, de energie și de o anume acceptare pentru a trece de la o viață organizată în funcție de tulburări la tulburări organizate în funcție de viață. In filmul vieții, rolul principal nu mai trebuie să-l joace tulburarea ci viața regăsită - socială, profesională, afectivă - ; casting-ul nemaioferind tulburării decât rolul secundar, apoi un rol de figurant și, în sfârșit, nici un rol. Clasificare Micro-evitările pot fi regrupate în cinci familii: - familia cârjelor medicamentoase și a altor obiecte de reasigurare utilizate sau aflate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai puțin nefericit este un obiectiv, a fi mai comunicativ, mai disponibil de a fi fericit este un altul. Acest al doilea obiectiv nu poate decât să întărească trei componente ale stimei de sine, soclu al piramidei încrederii în sine regăsite: dragostea de sine, a fi mulțumit de sine și a fi mândru de sine. Si dacă altruismul este benefic pentru sănătate? „Nu este necesar să acumulăm anchete științifice privind beneficiile altruismului: fiecare poate observa, în mod obișnuit, că activitățile care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
apud Attias-Donfut, 2000). În Le choc des générations, Bernard Preel identifică șapte generații de-a lungul secolelor omenirii : 1. generația 1916-1925: este „generația istoriei unui miracol”, Îndrumată și educată sub motoul: „Munca, familia, patria”; 2. generația 1925-1935: este „generația libertății regăsite”, generația norocoasă sau generația sandwich; 3. generația 1935-1944: este „generația precoce”, de tranziție; 4. generația 1945-1954: este „generația mai 1968”, generația de vârstă medie, a celor aflați la mijlocul drumului, mult prea preocupați de a evita situațiile limită și de a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Cristev, Cluj-Napoca, 1975; Opere, I-V, îngr. și introd. Al. Andriescu, București, 1976-1995; Nuvele, ed. îngr. Al. Andriescu, București, 1979; Linia întâi, ed. îngr. și pref. Diana Cristea, București, 1983; Rusoaica, postfață Marian Papahagi, Cluj-Napoca, 1990; Troița, Chișinău, 1998; Nuvele regăsite, ed. și postfață Leon Baconschi, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IV, 195-199, V, 191, 247, 249, 295, VI, 138, 204-209, 239, 255, 352, VII, 25-26, 162-165, 183-184, XII, 300-302, 337-340, 418; Constantinescu, Scrieri, IV, 20-34; Chinezu, Pagini, 130-143; Vianu
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
cazul României (dar și al Poloniei și Bulgariei) crește atunci când îi considerăm și pe cei care practică agricultura ca pe o a doua ocupație. Polonia atinge astfel în jurul a 25%, în timp ce România, cu peste 40% se apropie de un model regăsit și în Moldova, Albania sau Ucraina. Această enumerare de cifre are rolul de a sublinia diferențele în ceea ce privește structura ocupațională între ruralul românesc și cel din vestul Europei. Relevant este și faptul că aproximativ jumătate din gospodăriile care practică agricultura în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
săptămânile dinainte, așa încât să fie „în activitate”, să fie „ocupat” în fiecare seară, făcând uneori drumuri lungi, mai ales în perioada verii, când, din pricina vacanțelor, întrunirile sunt tot mai rare. El declară că sarcina asumată îl epuizează, dar libertatea sa regăsită nu se poate consolida decât cu acest preț. Iată un caz în care activismul este evident. La Jean, el are valoarea unui angajament benevol și eficient alături de camarazii de abstinență alcoolică. Activismul înlocuiește produsul toxic, al cărui rol era, după cât
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
momentului cosmogonic originar, este revelată și retrăită prin ritualul dramatic din Soarele și Luna. Dramaturgul dezvoltă o profuziune de sensuri, topind într-o construcție demnă de un mare poet elemente și sugestii din orfism și gnoză, teologie hermetică și creștină, regăsite ca latențe în eposul popular românesc, în care i-a plăcut să caute „chipul nostalgic al Thraciei”. Într-un fel sau altul, toată eseistica lui B., subsumabilă filosofiei culturii, este polarizată de căutarea originilor, omologând în plan istoric nostalgia esențelor
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Tăcerea. Țârâitul unui greiere în iarba dintre două șiruri de sârmă ghimpată. Și, prăbușit lângă peretele unei barăci, soldatul acela cu o dâră largă de sânge pe piept. Și țipătul lui („apă!“) care nu e pentru ceilalți decât dovada auzului regăsit și a vieții lor intacte. Soldații se duceau și veneau prin lagăr, ca niște alergători care, după cursă, se plimbă de colo-colo, lăsând să se domolească febra efortului. Au verificat toate barăcile, i-au eliberat pe deținuții legați (majoritatea au
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
poate fi semnul unei stări depresive pe cale de apariție sau deja conștientizate. Tei Teiul, prezent în piețele orașelor, evocă mai ales noțiunile de comunitate, de împărtășire și solidaritate. În plus, deoarece frunzele sale sunt renumite pentru proprietățile calmante, simbolizează liniștea regăsită, căutarea armonizării conflictelor interioare și exterioare. Arenă Arena este spațiul confruntării. Este deci semnificativă în vis pentru lupta pe care subiectul o va purta. Exprimă angajarea și intensitatea luptei. La fel ca în cazul gladiatorului și al taurului, situația prezentă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]