614 matches
-
realizarea acestui spectacol tenorul Adrian Ionescu, un deja consacrat solist cu rezultate meritorii în multe spectacole pe scena Operei. Acesta a înțeles ușor caracterul personajului interpretat și l-a servit bine, integrând-se într-o distribuție cu care cred că regizoarea Anda Tăbăcaru-Hogea a putut lucra cu multă plăcere. Cu privire la Adrian, revin cu atenționarea că, din cauza lipsei de tenori la Operă, începe să devină mult prea folosit și pe roluri de care ar putea fi scutit, întrucât se simte prea timpuriu
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
statornicit o colaborare de mai mulți ani, pentru un alt turneu în Germania) este salutară. Realizarea acestei opere face dovada capacității întregului colectiv artistic și tehnico-administrativ de a se mobiliza pentru atingerea unui scop propus la cote apreciabile. Mai întâi, regizoarea lucrării, Anda Tăbăcaru-Hogea, denotă că a parcurs o bogată literatură documentară, apoi cu ajutorul colaboratorilor a trecut la stabilirea concepției, trecându-se treptat la materializarea pregătirilor. Cred că este un merit comun că se abordează spectacole mari care nu au fost
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
spectacolului (concepția) este veche. Așa este cazul cu opera Trubadurul de Verdi, care aproape de sfârșitul stagiunii 2004-2005 a folosit în totalitate noi interpreți. Se poate spune chiar că s-a făcut un schimb de generații. Spectacolul a fost preluat de regizoarea Anda Tăbăcaru-Hogea de la subsemnatul și a găsit în rândul tinerilor interpreți debutanți pentru fiecare rol principal. După o intensă muncă, întrucât fiecare rol pune cântărețului probleme, s-a reușit alcătuirea unei distribuții de debutanți care au menținut ținuta artistică statornicită
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
poate deveni o bună gazdă în promovarea a tot ce este valoros! Acompaniamentul la pian al liedurilor a fost asigurat cu discreție și rafinament, de Vasilica Stoiciu-Frunză și prof. univ. Gabriela Lipceanu. Ambientul a fost pus în valoare sub îndrumarea regizoarei Anda Tăbăcaru-Hogea. Am înțeles la sfârșit, că manifestarea (acest gest rar întâlnit la noi ce trebuie repetat și în alte cazuri), s-a constituit într-un omagiu adus zilei de naștere a dirijorului Corneliu Calistru care a înmânat flori tuturor
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
fost comandate de directorul Muzeului, Încă Înainte de deschiderea oficială a noii instituții. Etajarea a avut drept scop cuprinderea unui număr cât mai mare de exponate. În rafturile de jos au ajuns și alte personalități marcante... Când a venit În vizită regizoarea Sorana Coroamă, Însoțită de actorul Teofil Vâlcu de la Teatrul Național din Iași, a Îngenunchiat plină de emoție În fața fotografiei mătușii sale, care era tocmai... Nora Marinescu, dar nu a făcut nici o obiecție. E foarte greu să satisfaci dorințele tuturor donatorilor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
trăiesc drame, nefericiri, căutând absolutul în iubire, imposibil de realizat în luptă cu adversitățile exterioare și, mai ales, cu „lașitatea bărbaților”. Scriitoarea valorifică astfel o bogată experiență de viață, câștigată prin mediile sociale pe care le frecventează ca ziaristă, actriță, regizoare, prin călătorii în țară și străinătate. Un ambițios ciclu romanesc, Primăvara pe Târnave (1960-1963), folosește „documentarea” din reportajele cuprinse în Cetatea de pe Târnave (1955). De altfel, autoarea înțelege să „rescrie”, fără complexe estetice, întâmplări, relatări din ziare sau de la prieteni
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
și-și alege actorii în funcție de afinități ideologice. A lucrat în publicitate câte 16 ore pe zi și și-a finanțat la început producțiile. A făcut praf structura convențională a textului teatral și a dramatizat inteligent sloganuri publicitare și brand-uri. Regizoarea Ioana Păun (a absolvit anul acesta UNATC-ul, MADE IN CHINA fiind examenul ei de licență) merge până la capătul experienței delirant consumiste propuse de García. Trei sunt operațiile textuale esențiale la care recurge Ioana Păun: concentrarea structurii dramatice a argentinianului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
cutii, care induc permanent tirania dependenței de marcă, de marfă, de mască a unui bine îngurgitat haotic. Spectacolul Ioanei Păun propune un coșmar-cros al familiei supermarket-izate. Soțul tastează țăcănitor într-o corporație în care orice mișcare este monitorizată. Fiecare clipă - regizoarea alege să prelungească inspirat acest moment - e o terifiantă conectare: la calculator, la telefon, la pauzele în care mintea îți e tot în priza job-ului. Soția se uită la telenovele și-și așteaptă soțul de la magazin, copilul e spălat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
such a winter’s day“ Iulia BLAGA Filmul lui Cristian Nemescu, California Dreamin’ (nesfârșit), n-a fost premiat la Cannes din milă, pentru că autorul său nu mai există, asta a spus printre rânduri, în seara când s-au anunțat premiile, regizoarea Pascale Ferran, cea care a condus juriul secțiunii „Un Certain Regard“. Comisia hotărâse că ar fi fost nedrept pentru filmul în sine să fie jurizat din moment ce nu era terminat, dar cu o zi înainte de anunțarea premiilor, când l-a vizionat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
a rămas mai aproape de sursă, încercând să păstreze dimensiunea filozofică a personajelor și adaptând întregul traseu inițiatic al eroului în căutare de absolut (nu de tinerețe și iubire ca în versiunea franceză). Lucrarea lungă, stufoasă pune probleme dificile de montare; regizoarea Anda Tăbăcaru-Hogea a încercat să le rezolve prin acumulări: acumulare de simboluri, care se întrepătrund, se suprapun, devenind greu descifrabile: calul negru - cu multitudinea de sensuri pe care omenirea le-a înscris în memoria ancestrală - adus mereu alături de inorog asociat
O jumătate de secol by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13118_a_14443]
-
Marina Constantinescu Am plecat în mica excursie spre Teatrul Național din Iași cu speranțe. Că premiera cu A douăsprezecea noapte de William Shakespeare (tradusă de Mihnea Gheorghiu) va fi o reîntîlnire fericită cu regizoarea Beatrice Rancea după cîțiva ani în care n-am mai văzut nimic făcut de ea și am primit doar ecourile colaborărilor ei fructuoase din Ungaria. Faptul că scenograful Helmuth Sturmer a acceptat să lucreze cu ea, mi s-a părut
Comedia erorilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14338_a_15663]
-
dacă nu știam, nu sînt sigură că mi-aș fi dat seama pe parcurs că cel care semnează decorul este marele Helmuth Sturmer... Nu reușesc să descifrez pînă la capăt - poate să fie vina sau limita mea - care este interpretarea regizoarei Beatrice Rancea asupra comediei lui Shakespeare. Sau care sînt soluțiile asupra unor scene, relații sau probleme importante ale textului. Care este contribuția personală și cu ce propuneri o să-mi agațe memoria. Unde cred că începe dezechilibrul construcției. La capitolul scenografie
Comedia erorilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14338_a_15663]
-
modernitate fără stil și ținută. Devin majore, astfel, efectele cortinelor digitale sau a cicloramei, a cîtorva soluții de lumină, vizualizarea întîlnirilor de la malul mării, precum și o scenă, una, a Bufonului și jumătate din scena importantă a lui Malvolio. Deși construcția regizoarei mi s-a părut valabilă aici, solidă, spumoasă, plină de haz și conținut, de ironie, de gag fin, de consistență. Ridicolul lui Malvolio poate fi măsurat în umbra enormă ce-i crește și se proiectează pe cortina din spatele său. De
Comedia erorilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14338_a_15663]
-
găsi: • texte de Augusto Boal, Irina Costache, Valentina Iancu, Vladan Jeremic&Rena Raedle, Mihai Lukacs, Nicolae Mandea, Mihaela Michailov, David Schwartz, Ionuț Sociu, Marius Tudor, Art Young; • interviuri cu scriitorul Radu Aldulescu, recuziterul Cristi Badea, artistul vizual Matei Bejenaru, regizoarea tehnică Zoe Costache, mașinistul Costel Neagu; • desene de Laurențiu Ridichie. Grafica publicației este realizată de Alma Cazacu. Identitatea vizuală este concepută de Cătălin Rulea. Gazeta de Artă Politică este o publicație trimestrială independentă și autofinanțată. G.A.P. se distribuie gratuit
Lansare Gazeta de Artă Politică #2 - Munca și muncitorii () [Corola-website/Science/295656_a_296985]
-
a avut loc o ruptură între actorii din Tigrul sibian și Gianina Cărbunariu. Îmi permit să scriu despre acest lucru tocmai pentru că acest conflict a fost unul public. Una peste alta, cred că această despărțire le-a prins bine atât regizoarei, cât și actorilor. Și eu cred că e benefic pentru un regizor să aibă o echipă cu care să lucreze în mod constant, dar în cazul acesta se ajunsese într-un punct mort. Stilul Gianinei Cărbunariu s-a schimbat, era
Punctul mort () [Corola-website/Science/295726_a_297055]
-
ține copilul în brațe), miza ar fi fost și mai puternică. Textul Zlatei Demina are extrem de mare relevanță pentru contextul socio-politic românesc, pentru peisajul dezolant al multor spitale în care nașterea e o cursă cu obstacole epuizante. Problematica pe care regizoarea Ioana Petre a ales să o analizeze pornind de la piesa Dumnezeu iubește merită investigată în continuare din multe alte puncte de vedere în montări viitoare. Avem extrem de puține spectacole în România în care condiția femeii contemporane devine o temă serioasă
Moartea doamnelor Lăzărescu. Sau re-nașterea () [Corola-website/Science/295775_a_297104]
-
revela ceva universal”<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numarul%206/GAP%206/pagina%2013-14%20-%20paralel%20&%20habemus/GAP%206%20Parallel%20%C8%99i%20Habemus%20bebe%20bun.doc# ftn1">[1]</a>. Din acest punct de vedere, afirmația regizoarei Leta Popescu - parte a echipei spectacolului<b> Parallel</b> -confirmă, pe de o parte, necesitatea atașamentului față de povestea personală într-o construcție colectivă și, pe de altă parte, raportul biografic-politic: „Am lucrat toți. Și la structură, și la glume, și
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
Din primele turnee, țin minte, de exemplu, că am jucat în Căușeni, ăsta țin minte exact, si, la discuțiile de dupa spectacol, care este despre violență în familie, despre toate aceste probleme, cineva a pus prima întrebare: „cum și-a permis regizoarea să iasă pe scenă în pantaloni?” Adică asta era pretenția ei, adică violență, ok, am înțeles, dar cum poate să-și permită să apară pe scena casei de cultură în pantaloni? Știu că ăsta a fost primul meu șoc. Nu
„Spectacolul nostru era practic o luptă cu spectatorii” () [Corola-website/Science/295736_a_297065]
-
cum poate să-și permită să apară pe scena casei de cultură în pantaloni? Știu că ăsta a fost primul meu șoc. Nu puteam să-mi imaginez că după spectacolul asta, cel mai rău poate deranja pe cineva că vine regizoarea în pantaloni. Asta mi s-a părut cea mai ciudată reacție. Dar în general cum reacționau oamenii care veneau la spectacole? Veneau adulți, oameni în vârstă, sau și copii? Primele turnee erau cumva organizate mai bine, jucăm în sate mai
„Spectacolul nostru era practic o luptă cu spectatorii” () [Corola-website/Science/295736_a_297065]
-
jucăm în sate mai mari sau în orașele care aveau case de cultură sau școală, și erau aduși oameni din localitățile din apropiere, cu autocarele. Erau maturi, de obicei oameni în vârstă, și adolescenți. Cand veneau oamenii cu copii, Luminița, regizoarea, stătea afară și se juca cu copiii, pentru că maturii să poată vedea spectacolul. Reacții în timpul spectacolului erau tot timpul. Este un moment în spectacol în care eu mănânc terci. Și tot timpul se auzea din sală: ”Pofta mare!”, ”Să-ți
„Spectacolul nostru era practic o luptă cu spectatorii” () [Corola-website/Science/295736_a_297065]
-
în România s-a dovedit aproape unanim. Dacă în primă instanță, mulți dintre copiii răspundeau că jurnalistul este acea persoană care ia interviuri vedetelor și politicienilor, întâlnirile cu invitații atelierelor - fotojurnalista Ioana Moldovan, documentaristul Vlad Petri, activistul Ionuț Ruscea și regizoarea Vera Ion - au nuanțat definiția jurnalistului. Cu toate acestea, aproape niciunul dintre ei nu a putut oferi inițial un nume de jurnalist român, excepție făcând câțiva prezentatori de emisiuni TV. Principalele motive pentru care elevii participanți susțin că nu urmăresc
15 elevi din București, „Jurnaliști în curtea școlii” () [Corola-website/Science/296039_a_297368]
-
găsi: - articole și eseuri semnate de Dragan Batancev, Simina Guga, Valentina Iancu, Mihaela Michailov, Lala Panait, Vlad Petri, Costi Rogozanu, Miruna Runcan, Ionuț Sociu; - interviuri cu actorul și activistul politc Faisal Abu Al Heja (Freedom Theatre) și cu scriitoarea și regizoarea Nicoleta Esinencu (Teatru-Spălătorie</em>); - desene de Laurențiu Ridichie. Grafica publicației este realizată de Alma Cazacu. Identitatea vizuală este concepută de Cătălin Rulea. Gazeta de Artă Politică este o publicație trimestrială independentă și autofinanțată. G.A.P. se distribuie gratuit.
LANSARE GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ () [Corola-website/Science/295618_a_296947]
-
spectacolului nu a fost niciodată clar enunțat, argumentele estetice - faptul că montarea era prea estetizantă, formalistă și poetică, și că nu respecta redarea realistă a acțiunilor, folosind „artificiile teatralității” - fiind cele care au predominat. În 2012, regizorul Alexandru Berceanu și regizoarea Ioana Păun au conceput o instalație pornind de la istoria cenzurării spectacolului Mireasa desculță. În 1958-1958. Instalație submersivă și subversivă, primim niște instrucțiuni de folosire a materialelor așezate ordonat pe o masă, semnăm un proces verbal, citim o bandă desenată (creată
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
găsi: • articole și eseuri semnate de Dragan Batancev, Simina Guga, Valentina Iancu, Mihaela Michailov, Lala Panait, Vlad Petri, Costi Rogozanu, Miruna Runcan, Ionuț Sociu; • interviuri cu actorul și activistul politc Faisal Abu Al Heja (Freedom Theatre) și cu scriitoarea și regizoarea Nicoleta Esinencu (Teatru-Spălătorie); • desene de Laurențiu Ridichie. Grafica publicației este realizată de Alma Cazacu. Identitatea vizuală este concepută de Cătălin Rulea.
Lansare Gazeta de Artă Politică #1 la Teatru-Spălătorie din Chișinău () [Corola-website/Science/295641_a_296970]
-
o formă de luptă cu mijloace pașnice împotriva ocupației și colonizării israeliene, militând și pentru egalitatea de gen și respectarea drepturilor omului în cadrul societății palestiniene. Teatrul a fost înființat în anul 2006, inspirat de proiectul Care and Learning, dezvoltat de către regizoarea israeliană Arna Mer Khamis, care și-a propus să folosească teatrul ca pe o formă de terapie pentru copiii din tabăra din Jenin care sufereau de depresie și de sindromul post-traumatic. Fiul Arnei, Juliano Mer-Khamis, actor și regizor, este co-fondatorul
”Freedom Theatre e fereastra noastră spre lume” - interviu cu Faisal Abu Al-Heja () [Corola-website/Science/295625_a_296954]