628 matches
-
în mai multe direcții, întrucât rareori există o singură cale directă, liniară, de semnalizare. De cele mai multe ori, aceste căi sunt divergente, multe dintre etape sunt noduri de control sau de amplificare, anse de feedback, etc. Toate aceste variații au rațiuni reglatorii și de control, dar sunt dificil de urmărit, cu atât mai mult cu cât de obicei, evenimentele de semnalizare sunt evenimente tranzitorii, care nu lasă urme caracteristice asupra celulei. Nu în ultimul rând, răspunsurile celulare sunt dependente și de caracteristicile
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de fenomene de migrare, agregare sau dezagregare moleculară. S-au descris astfel procese de migrare laterală și formarea unor agregate din mai multe proteine solitare (subunități). In foarte multe cazuri activarea receptorului este urmată de cuplarea acestuia cu anumite proteine reglatoare care plutesc de asemenea liber în membrană. Procesele de migrare laterală a receptorilor dau posibilitatea acestora să realizeze densități diferite pe suprafața membranei celulare sau în diferite zone strâns legate de anumite compartimente plasmatice. Pe de altă parte există numeroase
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
specific, de exemplu stimularea captării glucozei de către receptorul pentru insulină sau stimularea proliferării de către receptorul pentru EGF. De ambele părți ale domeniului catalitic propriu-zis se găsesc domenii variabile (uneori fiind prezente și inserturi în domeniul kinazic respectiv) care furnizează situsuri reglatoare, pentru modularea activității TK de către diverși factori. Activitatea crescută a tirozin-kinazelor este contracarată pe patru căi majore: inversarea reacției (refosforilarea ADP), acțiunea tirozinfosfatazelor, scăderea densității receptorilor în urma endocitozei induse de ligand, hidroliza GTP legat de ras (cu formare de ras-GDP
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de ligand, hidroliza GTP legat de ras (cu formare de ras-GDP). Mutații ale proteinelor implicate în această cale de semnalizare se produc frecvent în celule ce trec de la calea normală la cea neoplazică de creștere. Ele pot să altereze caracteristici reglatoare, încât kinazele devin active constitutiv. Kinazele pot fi supraexprimate (cel mai ades prin amplificare genică dar și prin transcripție intensificată), iar ligandul poate fi exprimat constitutiv, cu activarea continuă a receptorilor. In sfârșit, proteine ras mutante pot fi constitutiv active
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
iar ligandul poate fi exprimat constitutiv, cu activarea continuă a receptorilor. In sfârșit, proteine ras mutante pot fi constitutiv active datorită unei activități GTP-azice scăzute sau defectului unei proteine ce stimulează această activitate. Oricare din aceste modificări convertește o proteină reglatoare normală într-o oncoproteină, capabilă să determine transformarea neoplazică. Interacțiunea proteinelor ce conțin domenii SH2 cu RTK sau TK asociate cu receptori duce la tirozin-fosforilarea SH2. Dacă ele au activitate enzimatică, este modificată, cum este cazul PLCγ, proteinei activatoare a
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
el transmite informația din exteriorul celulei în interiorul acesteia. AMPc astfel sintetizat la nivelul membranei celulare (sub acțiunea adenilatciclazei activată de interacțiunea ligand-receptor) se fixează ulterior pe receptorul său intracitoplasmatic, care este o proteinkinază. Aceasta este alcătuită din două subunități: subunitatea reglatoare, capabilă să cupleze reversibil mesagerul secund (AMPc) și subunitatea catalitică, enzimă inactivă în absența 3’,5’AMPc. In urma legării AMPc de subunitatea reglatoare a proteinkinazei se realizează eliberarea subunității catalitice care devine activă și este capabilă să producă ulterior
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ulterior pe receptorul său intracitoplasmatic, care este o proteinkinază. Aceasta este alcătuită din două subunități: subunitatea reglatoare, capabilă să cupleze reversibil mesagerul secund (AMPc) și subunitatea catalitică, enzimă inactivă în absența 3’,5’AMPc. In urma legării AMPc de subunitatea reglatoare a proteinkinazei se realizează eliberarea subunității catalitice care devine activă și este capabilă să producă ulterior fosforilarea unor proteine citoplasmatice. Proteina fosforilată este de multe ori o enzimă, ce devine la rândul ei o moleculă informativă; permite transformarea chimică a
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Proteina fosforilată este de multe ori o enzimă, ce devine la rândul ei o moleculă informativă; permite transformarea chimică a unui substrat, fapt care reprezintă răspunsul celular. Activarea proteinkinazei intracitoplasmatice poate fi însoțită sau nu de disocierea AMPc de subunitatea reglatoare. Specificitatea de acțiune a mesagerului extracelular nu este asigurată de AMPc și de acțiunile sale, ci de specificitatea receptorului membranar în raport cu mesagerul primar ce îl activează. Intreruperea reacției dintre primul mesager (semnalul extra celular) și receptorul specific se însoțește de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
a mesagerilor secunzi lipidici (DAG, acidul arahidonic, acidul fosfatidic și lizofosfatidilcolina) își realizează efectele fiziologice prin intermediul celor mai mult de 10 izoenzime PKC (proteinkinaza C). PKC sunt serin/treonin kinaze cu un domeniu catalitic la capătul C-terminal și domenii reglatoare la capătul N-terminal. In stare inactivă pe situl activ este legat un pseudosubstrat, care inhibă enzima. Mesagerii secunzi lipidici activează PKC prin disocierea pseudosubstratului de pe situl activ. Forbol esterii sunt substanțele farmacologice cu acțiune similară, care stimulează PKC și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ARN-ul genei respective. Acestea se numesc factori de transcripție, ei reprezentând aproximativ 6% din genele umane și sunt grupați în câteva familii cu structuri și mecanisme de cuplare similare. Fiecare dintre etapele ciclului transcripțional poate fi ținta unor molecule reglatoare, dar cel mai frecvent reglată este reacția de inițiere. Genele operator (operoni) sunt adiacente cu genele structurale și le controlează, determinând dacă genele structurale pot fi reprimate de către represor (produs de gena reglatoare). Operonul este recunoscut de către proteina represor, cu
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ciclului transcripțional poate fi ținta unor molecule reglatoare, dar cel mai frecvent reglată este reacția de inițiere. Genele operator (operoni) sunt adiacente cu genele structurale și le controlează, determinând dacă genele structurale pot fi reprimate de către represor (produs de gena reglatoare). Operonul este recunoscut de către proteina represor, cu care se cuplează, formând un complex operatorrepresor. Genele promoter sunt în continuarea genei operator și se continuă cu aceasta până la codonul stop al genei structurale (ACT la ADN sau UGA pe ARNm). Regiunea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
condițiile externe se schimbă, iar celula trebuie să-și adapteze secreția de proteine-enzime noilor condiții. Sistemul de sinteză proteică ce poate răspunde la astfel de condiții variabile se numește sistem inductibil sau represibil și este alcătuit din gene structurale + gene reglatoare + sinteză proteică. Genele reglatoare sunt cele ce produc sinteza unei proteine, ce poate fi un represor activ sau un represor inactiv (aporepresor). Aceste gene funcționează în sisteme inductibile. In condiții obișnuite, represorul activ formează un complex cu gena operatoare, blocând
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
iar celula trebuie să-și adapteze secreția de proteine-enzime noilor condiții. Sistemul de sinteză proteică ce poate răspunde la astfel de condiții variabile se numește sistem inductibil sau represibil și este alcătuit din gene structurale + gene reglatoare + sinteză proteică. Genele reglatoare sunt cele ce produc sinteza unei proteine, ce poate fi un represor activ sau un represor inactiv (aporepresor). Aceste gene funcționează în sisteme inductibile. In condiții obișnuite, represorul activ formează un complex cu gena operatoare, blocând-o. în prezența unui
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ARNm provenind de la gene diferite au și durata lor de viață codificată în propria lor moleculă, ceea ce servește la reglarea cantității de proteină produsă. Informația despre ciclul de viață se găsește în regiunea 3' UTR (3'-untranslated regions), regiunile netranslate (reglatoare) de pe ARN. De exemplu secvența AUUUA, atunci când există în 3' UTR, este un semnal pentru degradare rapidă (viață scurtă). Cu cât secvența se repetă mai mult, cu atât viața ARM este mai scurtă. Al treilea nivel la care se poate
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
o stare deschisă, respectiv activate de IP3); modulate de calciul reticular; domeniile transmembranare (carboxi terminal, C-t) asigură ancorarea în membrană și funcția de canal; capul hidrofil (amino terminal, N-t) conține situsurile de legare pentru Ca2+ și alți factori reglatori; IP3 recrutează populații de InR cu sensibilitate scăzută la Cac. InR și RyR sunt proteine integrale din membrana reticulară și fac parte din două familii ale unei superfamilii genice, care a apărut filogenetic la nematode. IP3 pare mediatorul eliberării în
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
micșorează discul clar, stria H dispare, iar stria M devine evidentă (la nivelul ei filamentele de actină se suprapun). Din punct de vedere chimic, miofilamentele care alcatuiesc aparatul contractil miofibrilar sunt alcatuite din proteine contractile fundamentale (actina și miozina) și reglatoare (troponina, tropomiozina, α și β actinina). Miozina ca filament este un polimer; 200 de monomeri alcătuiți fiecare din 6 lanțuri polipeptidice, 2 grele (200 kDa) și 4 ușoare (20 kDa), cu o configurație caracteristică de “crosă de golf”. Cele două
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
De exemplu calciu calmodulin-kinaza II (CaMKII) favorizează relaxarea mușchiului neted prin efect calciudesensibilizant la nivelul MLCK. Inafară de mecanismul contractil principal (miozin-dependent) descris mai sus, în contracția mușchiului neted intervin la nivelul miofilamentelor numeroase alte căi biochimice accesorii și/sau reglatoare, din care unele sunt actin-dependente, cu implicarea unor proteine specializate ce leagă actina, cum sunt caldesmonul și calponina. 7.3.8. Particularități și implicații funcționale Proprietăți ale mușchilor netezi cu implicații funcționale în adaptarea viscerelor cavitare la acțiunile motorii necesare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de fier. Fierul din carne este mai rapid absorbit decât cel din alte alimente (ouă, grâu); este absorbit la nivelul porțiunii superioare a intestinului subțire. Cantitatea absorbită depinde nu numai de conținutul în fier al dietei dar și de mecanismele reglatoare de la nivelul mucoasei intestinale. Fierul pătrunde în enterocite și fie traversează enterocitul și ajunge în sânge sau este reținut în celulă sub formă de feritină. Când enterocitele se descuamează, fierul se pierde, de aceea aportul de fier prin alimentație trebuie
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
factori de creștere, hormoni sau diminuarea interacțiunilor intercelulare sau dintre celule și matrix-ul celular. În faza decizională are loc declanșarea unor evenimente biochimice în cascadă care ar putea duce la apoptoză. Întregul proces este controlat de o serie de elemente reglatorii pro și antiapoptotice. În raport cu momentul în care procesul devine ireversibil (în sensul luării de către celulă a deciziei ferme de a se sinucide prin apoptoză), această faza decizională poate avea două etape: etapa deciziilor preliminare și etapa deciziilor ireversibile (point of
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
vase mari, curburi, bifurcații, ramificări. Celulele endoteliale (CE) se aliniază în direcția fluxului sanguin, aliniere care este dirijată de reorganizarea citoskeletonului. La flux turbulent orientarea celulară se pierde. Endoteliul recepționează și transmite stimulul de shear stress, acesta din urmă fiind reglatorul endotelial principal al diametrului arterial. Vasodilatația mediată de flux prin shear stress are loc în timp de secunde. Remodelarea peretelui arterial ca răspuns la debit/flux are loc de la săptămâni la luni. Creșterea de flux mărește lumenul, iar la scăderea
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii principali ai hemodinamicii arteriale, adică debitul cardiac, presiunea arterială și rezistența la curgere, sunt în interdependență strictă. In cadrul homeostaziei generale a organismului și pentru asigurarea necesităților funcționale variabile, acești parametri sunt supuși permanent acțiunilor reglatoare exercitate de multiple mecanisme de control, care acționează în paralel cu mecanismele de control local al debitului sanguin. Arterele mici și arteriolele asigură și reglează distribuția tisulară a fluxului sanguin. Circulația capilară este adaptată pentru schimbul de substanțe între sânge
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
mici, cu strat muscular mai redus, potențialul membranar al celulelor endoteliale este puternic influențat de potențialul miocitelor netede, în timp ce potențialul miocitelor netede este relativ insensibil față de modificările de potențial de la nivel endotelial. Pentru a se determina rolul precis al unității reglatoare mioendoteliale în reglarea metabolică a debitului local s-au realizat o multitudine de studii privind celulele endoteliale, reactivitatea vasculară și perfuzia tisulară. In acord cu acest concept al reglării metabolice intrinseci, vasodilatația în țesuturile cu o rată metabolică relativ mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă și sodiu. c. Reglează echilibrul electrolitic (concentrația substanțelor ionizate în plasmă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
altă parte, omul are un apetit reglator foarte puțin dezvoltat, apare doar în momentul existenței unei hiponatremii semnificative. 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor Toți ionii de importanță fiziologică au domenii de concentrație bine definite, menținute de mecanisme speciale reglatorii, la fel ca și nivelele de glucoză și alte substanțe non ionice din LEC. 26.3.1. Reglarea renală a sodiului Mecanismele ce reglează excreția sodiului sunt atât de precise încât sodiul corporal total variază cu doar câteva procente, în ciuda
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
liberi prin lipoliză. - la nivelul țesutului adipos, catecolaminele stimulează lipoliza prin activarea lipazei hormonodependente. Procesul presupune cuplarea catecolaminelor cu β receptorii adrenergici, activarea adenilatciclazei și fosforilarea lipazei inactive de către proteinkinaza A. Activarea proteinkinazei A de către catecolamine determină fosforilarea altor proteine reglatoare de la nivelul adipocitului, respectiv fosforilazkinaza, glicogen sintetaza, GLUT 4. Ca și la nivel hepatic, catecolaminele stimulează glicogenoliza în țesutul adipos prin mecanism α1 și β2 adrenergic. - la nivelul țesutului muscular, catecolaminele stimulează glicogenoliza prin activarea β 2 receptorilor și secundar
Tratat de diabet Paulescu by Rucsandra Dănciulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92223_a_92718]