2,315 matches
-
stabilesc care este originea încrederii mari de care se bucură învățământul românesc cu ajutorul datelor din mai 2003, deoarece în 2003 apare în chestionarul Barometrului de Opinie Publică întrebarea: „Câtă încredere aveți în învățământul românesc?”. Testul statistic va fi realizat prin regresie logistică, variabila dependentă - măsura încrederii în învățământul românesc - fiind dihotomizată, iar valoarea 1 fiind atribuită răspunsurilor „multă” și „foarte multă” încredere. Variabilele independente sunt cele precizate în ipotezele empirice, precum și altele care reies din analizele din paginile următoare. 4. Ce
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Prima dimensiune explică mai ales atitudinea față de președinție, guvern, parlament, justiție, poliție, primărie, partide și sindicate, în timp ce a doua corelează cu atitudinea față de Biserică și armată 1. Voi folosi în modelul logistic scorurile celor doi factori. Tabelul 16. Model de regresie logistică a încrederii în învățământul românesc Nagelkerke R2 = 0,143 Sursa: Barometrul de Opinie Publică, mai 2003 Modelul logistic final reține ca efecte semnificative cei doi factori ai încrederii instituționale și deținerea unei diplome de studii superioare de către subiect. În timp ce
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
aceste studii au constatat faptul că șansele școlare sunt corelate pozitiv cu ocupația, nivelul de instrucție sau stilurile de consum cultural ale părinților. Argumentele cele mai recente în acest sens pot fi extrase din studiile PISA din 2000 și 2003. Regresia rezultatelor la testul de matematică a peste 500.000 de elevi incluși în ancheta din 2003 arată că factorii socioeconomici de la nivelul familiei explică 17% din variația performanțelor școlare. Impactul nu este însă uniform pentru toate națiunile din studiu, în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
copiii din clasele mijlocii - la noi fiind vorba mai ales despre copii de intelectuali sau de funcționari din mediul urban. Studiile de evaluare a eficienței politicilor educaționale au încercat să aprecieze eficiența investițiilor monetare în educație prin construirea ecuațiilor de regresie ale rezultatelor școlare în funcție de indicatori ai investițiilor economice în educație și controlând variabile cu impact major cunoscut asupra variabilei dependente, precum statusul socioeconomic de origine. Una dintre primele astfel de încercări analitice este consemnată chiar în celebrul raport Coleman (1966
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1 - băiat, 1 - urban), timpul petrecut de elev zilnic pentru pregătirea lecțiilor (ore) și timpul petrecut de părinți pentru supravegherea lecțiilor copilului (ore); - iminența examenelor este indicată de clasa în care se află elevul. Pentru testarea ipotezelor am modelat prin regresie logistică angajarea de către elevi a meditatorilor particulari. Tabelul 22. Model de regresie logistică a angajării de tutori particulari R2 (Nagelkerke) = 0,203 Modelul final a reținut doar trei factori care explică o cincime din varianța variabilei dependente. Rezultatele atestă impactul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ore) și timpul petrecut de părinți pentru supravegherea lecțiilor copilului (ore); - iminența examenelor este indicată de clasa în care se află elevul. Pentru testarea ipotezelor am modelat prin regresie logistică angajarea de către elevi a meditatorilor particulari. Tabelul 22. Model de regresie logistică a angajării de tutori particulari R2 (Nagelkerke) = 0,203 Modelul final a reținut doar trei factori care explică o cincime din varianța variabilei dependente. Rezultatele atestă impactul puternic al iminenței examenelor, al resurselor familiei și al performanțelor școlare ale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
abilitățile sale educaționale. Semnul pozitiv al efectului semnifică faptul că probabilitatea de a angaja tutori este mai mare în cazul elevilor pentru care există o relație între efortul depus și rezultatele obținute. Cel mai bine vizualizăm relația construind liniile de regresie dintre cele două variabile incluse în interacțiune pentru elevii care au angajat meditatori și, respectiv, elevii care nu au angajat meditatori: Figura 18. Relația dintre timpul afectat învățării și rezultatele școlare în raport cu angajarea de tutori particulari În cazul elevilor care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
al factorului uman; disponibilitatea indivizilor de a Împărtăși cunoașterea este o problemă de business, atâta timp cât managerii trebuie să faciliteze acest lucru pentru creșterea performanței În activitate. Într-un recent studiu, autorul se folosește de econometrie, prin configurarea unor modele de regresie menite să pună În evidență factorii care stau la baza disponibilității Împărtășirii cunoașterii (Joanna Paliszkiewicz - 2007, Knowledge Management: an Integrative View and Empirical Examination”, Cybernetics and Systems). Prin intermediul unui raport de analiză valabil pentru anul 2009, Comisia Europeană aduce la
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de putere, posesiuni materiale, prestigiu, onoare, dragoste (Vernon, 1970). Studii de caz asupra unor creatori eminenți, precum Leonardo da Vinci (Freud, 1910/1964), au venit în sprijinul acestor opinii. Mai târziu, teoria psihanalitică a introdus în studiul creativității noțiunile de regresie de adaptare și elaborare (Kris, 1952). Procesul primar, de regresie adaptativă, implică interferența conținuturilor neprelucrate în sfera conștientă. Conținuturile nemodulate pot apărea în timpul procesului activ de rezolvarea problemelor, dar mai ales în timpul somnului, fanteziilor și reveriilor sau în cazul intoxicațiilor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de caz asupra unor creatori eminenți, precum Leonardo da Vinci (Freud, 1910/1964), au venit în sprijinul acestor opinii. Mai târziu, teoria psihanalitică a introdus în studiul creativității noțiunile de regresie de adaptare și elaborare (Kris, 1952). Procesul primar, de regresie adaptativă, implică interferența conținuturilor neprelucrate în sfera conștientă. Conținuturile nemodulate pot apărea în timpul procesului activ de rezolvarea problemelor, dar mai ales în timpul somnului, fanteziilor și reveriilor sau în cazul intoxicațiilor cu droguri și al psihozelor. Elaborarea, procesul secundar, presupune reprelucrarea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
că scorurile la TTCT la un număr ridicat de elevi din clasa a patra au scăzut, însă ele au revenit aproape complet (și în totalitate la originalitate și elaborare) în timpul clasei a cincea. Alți cercetători și teoreticieni au remarcat o regresie generală mai îndelungată a performanțelor creative pe parcursul ultimelor clase primare. Printre posibilele cauze se află socializarea și schimbarea climatului școlar odată cu trecerea în alte clase, deși compensarea cu succes a efectelor crizei printr-o atenție sporită acordată comportamentului școlar evidențiază
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sau comparații selective de date. Rezultatele obținute au relevat că grupul de copii obișnuiți au fost mai avantajați de manipulare și de preselecția informațiilor-cheie efectuată de experimentatori. Similar investigației lui Runco (1986), a luat naștere o posibilă confuzie pricinuită de „regresia față de medie”, însă probabil că diferențele dintre grupuri au fost cauzate de selectivitatea pe care copiii supradotați au manifestat-o fără manipulare experimentală. Studiul strategiilor analitice și exploratorii de rezolvare a problemelor întreprins de Martinsen și Kaufmann (1991) a scos
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
experienței investigate. Odată ce a obținut aceste rezultate cantitative, istoriometristul poate trece la următoarea etapă a analizei, când supune variabilele la o analiză statistică ce îi permite confirmarea sau infirmarea ipotezei de lucru. Cele mai utilizate metode statistice în istoriometrie sunt regresia multiplă, analiza factorială, ecuația structurală, modelul variabilelor latente și analiza secvenței temporale; subiecții evaluați în investigația istoriometrică sunt individualități istorice, și nu elevi sau sau subiecți voluntari. În eșantioanele istoriometrice sunt incluse personalități care au „schimbat istoria” într-un domeniu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
elevi în clasa a XI-a, folosind un test de inteligență, două teste de creativitate și teste taxonomice. El s-a bazat pe testele de inteligență și de creativitate pentru a prezice rezultatele la testele taxonomice, prin intermediul unei analize de regresie multiplă. A descoperit că procentul de variație justificat de inteligență a fost semnificativ pentru fiecare dintre primele patru categorii (cunoaștere - 34%, înțelegere - 53%, aplicare - 50% și analiză - 28%). Creativitatea nu a justificat în mod semnificativ nici o altă variație a acestor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a descoperit că între IQ și gradul de celebritate există o corelație de 0,16, plus sau minus 0,039, după ce au fost corectate inexactitățile informațiilor. Dean Simonton (1976) a reexaminat informațiile cu care a operat Cox, folosind tehnicile de regresie multiplă, și a arătat că acea corelație dintre inteligență și gradul de celebritate pe care a găsit-o Cox era produsul inexactității informațiilor și, mai ales, al unei părtiniri din punct de vedere temporal în selectarea subiecților - cei născuți mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sau distructive inconștiente (de exemplu, Fairbain, 1938; Segal, 1957; Sharpe, 1930, 1950; Stokes, 1963). Alții au afirmat că ego-ul axat pe realitate ar putea utiliza imboldurile și procesele regresive, amorale ale id-ului inconștient, pentru a produce idei creative prin intermediul „regresiei în slujba ego-ului” (Bellak, 1958; Kris, 1952). Chiar dacă credința că creativitatea este un mijloc de îndeplinire a nevoilor inconștiente sau de rezolvare a conflictelor psihologice a persistat la unii teoreticieni (Abra, 1995; Klein, 1976; Ochse, 1990; Storr, 1988), alții au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
guvernează schimbarea. Teoria ondulației pe care a creat-o susține că nici o caracteristică ereditară nu Își poate păstra În permanență predominanța În generațiile viitoare. Geniile reprezintă nu doar apogeul unei „unde” de ereditate pozitivă, ci și un moment care semnalează regresia inevitabilă În mediocritate pentru a face loc unei noi „unde”11. Îmbunătățirea ereditară permanentă este imposibilă. Această teorie o contrazicea pe cea a lui Galton, care susținea că planificarea atentă și controlul reproducerii puteau preveni degenerarea geniului și, astfel, a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
efectuate pe organizații non-profit, guvernamentale sau non-guvernamentale, în jurul a 1-2%, respectiv procentul constant de subiecți aleși dintre studenți, situat în jurul a 15%. Din punct de vedere statistic se observă declinul tehnicilor de tip ANOVA și creșterea pronunțată a tehnicilor de regresie și a ecuațiilor structurale. Tabelul 2. Evoluția comparativă a procentajului de utilizare a diferitelor proceduri statistici în articolele din domeniul psihologiei organizaționale (după Scandura și Williams, 2000) Tehnici utilizate 1985-87 1995-97 Analize dispersionale (ANOVA, ANCOVA, MANOVA, MANCOVA, t, z) 27
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ANOVA, ANCOVA, MANOVA, MANCOVA, t, z) 27,8% 13,8% Regresii liniare (simple, multiple, ierarhică, interacțiune) 30,7% 42,4% Corelații (toți coeficienții de corelație parametrici) 6,1% 1,8% Meta-analiza 1,4% 0,6% Tehnici liniare pentru criterii categoriale (regresia logistică, analiza log-liniară) 3,6% 6,9% Tehnici neparametrice și statistici exclusiv descriptive (ex. tabele de contingență) 15,5% 11,1% Analiza factorială / cluster / a discriminantului, scalarea multidimensională 8,3% 5,1% Ecuații structurale (LISREL, analize de cale) 3,6
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
stilul de conducere și performanțele obținute de organizațiile respective. Din punct de vedere statistic, identificarea unei variabile moderatoare se poate face fie prin tehnici ANOVA (în cazul unei F semnificativ al interacțiunii dintre factorul cauză și factorul moderator), fie prin regresii multiliniare ierarhice (dacă explicația evoluției criteriului este semnificativ mai bună în cazul unei ecuații cu trei predictori - variabila cauză, variabila moderatorare și variabila interacțiune obținută prin produsul celor două, decât în cazul unei ecuații cu doi predictori, fără a include
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sunt percepute ca măsurători fidele ale constructului. Există mai multe strategii de acțiune pentru a demonstra validitatea relativă la criteriu. Una dintre cele mai cunoscute forme este validitatea predictivă. Aceasta presupune urmărirea în timp a subiecților testați. Prin analiza de regresie se poate stabili apoi în ce măsură persoanele care au obținut un rezultat ridicat la noul test construit au comis mai multe nereguli. Dacă acest lucru se confirmă proba construită are validitate predictivă. Această strategie de validitate are o importanță capitală pentru
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și au determinanți diferiți. Practica în spațiul public a fost măsurată folosindu-se un indicator standard pentru studiile de sociologie a religiei: frecventarea bisericii cel puțin o dată pe lună. Atunci când a fost folosit drept variabilă dependentă intr-o analiză de regresie, practica religioasă a fost transformată în variabilă dihotomică, luând valoarea 1, atunci când persoana declara că a frecventat biserica cel puțin odată pe lună. Pentru analiza în dinamică a practicii private am folosit un indicator mai slab: „Aveți momente când vă
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
bisericii cel puțin o dată pe lună la vârsta de 12 ani. Vârsta a fost folosită în analiză ca vârstă în ani a respondentului, în timp ce pentru sex, sexul feminin a fost folosit cu valoarea unei categorii de referință în analiza de regresie. Educația a fost măsurată ca vârsta la care persoana a absolvit ultima școală, această variabilă oferindu-ne informații legate de perioada pe care persoana a petrecut-o în sistemul educațional. Mediul rezidențial urban a fost considerat în analiză drept categorie
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
premisa că aceasta stimulează practica religioasă. Am mai testat, de asemenea, efectul credinței religioase, verificând ipoteza că dincolo, de conformism, la nivelul normelor comunității, practica religioasă reprezintă expresia unor valori internalizate, a unei credințe de tip religios. Rezultatele analizei de regresie logistică prezentate în REF Ref126761520 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 1 susțin ipoteza impactului credinței asupra comportamentului religios. Practic, în toate cele trei modele prezentate, care conțin analize pentru trei seturi de date din momente diferite de timp (1993, 1999 și 2005
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de timp (1993, 1999 și 2005), valorile religioase internalizate au efectul cel mai puternic asupra practicii religioase. Frecventarea bisericii este, în primul rând, expresia unei credințe împărtășite, ceilalți factori favorizând sau nu manifestarea externă a acesteia. Conform rezultatelor analizei de regresie, vârsta și genul persoanei influențează practica religioasă, acești predictori fiind prezenți în toate cele trei modele elaborate. Astfel, este mai probabil ca o credință religioasă să se transpună în practică dacă persoana respectivă este femeie, cu atât mai mult cu
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]