449 matches
-
demersului nostru de cercetare a fost că dinamica istorică a memoriei naționale românești s-a configurat ca urmare a jocului tensional dintre o tradiție istorică a amintirii ce acționa ca rezistori în fața revizuirii și nevoile stringente ale prezentului de a reinterpreta această tradiție a amintirii pentru a înhăma trecutul în slujba proiectelor politice contemporane. Această tensiune poate fi încapsulată expresiv în formula parcimonioasă "rezistențele structurale și prefaceri substanțiale" în gestionarea politică a trecutului românesc. Palimpsestul, ca manuscris de pe care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Eminescu este un simptom la presa anilor ’30. Această luare de cuvânt a dr. V. Vineș va fi preluată și ajustată convenabil de către G. Călinescu în „Viața lui Mihai Eminescu”, 1932, și va face carieră. (Călinescu preia numai câteva cuvinte și reinterpretează romanțios). În presă, informația respectivă circulă greu. Numai Gr. Tăușeanu o consemnează aici, pe loc, imediat ce apare în revista România medicală. Ziarul Universul, care lansase amintirea lui D. Cosmănescu, nu ia cuvântul și vom vedea care este poziția sa. Abia
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
exista membrii săi trebuie să participe la un nucleu comun de simboluri care corespund unor valori, opinii, cunoștințe, experiențe.... Mijloacele de comunicare în masă și îndeosebi cel care este astăzi cel mai răspândit, televiziunea, au ca funcțiune de a reexprima, reinterpreta (sau menține) aceste simboluri comune, de a suscita altele noi, răspândindu-le și făcându-le asimilabile - de către mase de indivizi ale căror trăsături intelectuale și afective sunt, de altfel, foarte diferite” (Drăgan, 1996). Rolul major pe care televiziunea îl are
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
constanță față de ONU, ceea ce sugerează că își plasează autonomia în formularea politicilor deasupra opiniei comunității internaționale. Începând cu 1994, Japonia cere un loc permanent în Consiliul de Securitate (Itoh, 1995, p. 283). Totuși, spre deosebire de Germania, Japonia încă nu și-a reinterpretat constituția astfel încât să permită participarea Forței de Auto-Apărare (SDF) în cadrul unor forțe multilaterale, într-un context internațional. În 1992, Japonia a creat o lege care permite participarea SDF la operațiuni ONU de menținere a păcii. De atunci a luat parte
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
forță într-o capacitate non-defensivă. Presiunile pentru schimbare au început să se acumuleze încă din timpul Războiului din Golf, când Germania a fost acuzată că se bazează pe diplomația prin cecuri. Ca urmare a crizei din Iugoslavia, Germania și-a reinterpretat constituția astfel încât forțele armate să poată lua parte în intervenții în afara zonei NATO. Criza din Iugoslavia a precipitat, rândurile elitelor germane, a opiniei potrivit căreia pentru sprijinirea intervențiilor NATO/ONU erau necesare contribuții militare. Până la criza din Kosovo, Germania a
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
2002). Un astfel de model ne arată cum intervine cunoașterea socială În instituirea și legitimarea raporturilor intraorganizaționale și În special a relației dintre agent și principal. Vom considera așadar valoarea de instrument politic a „teoriei”, ce impune noi clasificări și reinterpretează simboluri culturale și nu neapărat potențialul explicativ al acesteia. Teoria presupune, de pe o poziție normativă, considerarea legitimității intereselor tuturor actorilor constitutivi (stakeholders) sociali (incluzând forța de muncă, statul, comunitatea) sau non-sociali (generațiile viitoare, mediul etc.). Se pune astfel problema chestionării
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sau Între capitalism și democrație. În același timp, nu este neglijată abilitatea unor actori de a manipula simboluri În serviciul propriilor interese, dar aceasta este În sine o explicație macroculturală, ținând cont de Însăși determinarea socială a intereselor. Totuși, indivizii reinterpretează, folosind noi perspective, simboluri și practici și mobilizează În mod diferit resursele, și astfel reproduc, dar și transformă structurile instituționale ale societății. 2. Instituții și organizare socială În cadrul neo-instituționalismului sociologic, accentuând fundamentul cognitiv al instituțiilor, Meyer și Rowan (1991) consideră
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se susțin reciproc de-a lungul timpului (Sewell, 1992:12 - 3). Schimbarea structurală este posibilă atunci când resursele existente capătă sensuri culturale diferite prin abilitatea actorilor de a aplica schemele În contexte diferite. Capacitatea de acțiune Înseamnă abilitatea actorilor de a reinterpreta ori mobiliza un tip de resurse În termenii unor scheme ce nu constituiau (nu susțineau) setul respectiv de resurse. În același sens, Berger și Luckmann consideră raporturile duale dintre instituții și interacțiune. Ei afirmă că realitatea vieții cotidiene se constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mobilizează resurse și adoptă strategii de acțiune care astfel instituie patternuri recunoscute social și care se constituie apoi În oportunități de acțiune pentru actanți. Creativitatea actorilor nu este Însă anihilată social, ei având capacitatea de a recombina resurse și a reinterpreta simbolurile culturale astfel Încât să determine schimbări ale șabloanelor instituite. Actanții Își exercită capacitatea de acțiune strategică (sau politică - Holm, 1995) mai presus de constrângerile sociale. Unele acțiuni constau În reproducerea patternurilor existente, În timp ce altele contribuie la transformarea lor. D. North
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care funcționează instituțiile. Implicarea acestora În viața socială nu este mecanică, deterministă. Ele furnizează doar cadrele reglementative, normative și cognitive care Împuternicesc, dar și constrâng acțiunea socială. Actorii reproduc, dar și transformă structura socială prin acțiune creatoare, acțiune capabilă să reinterpreteze și să renegocieze logica instituțională existentă. Studii etnometodologice și fenomenologice au arătat că indivizii sunt sensibili la contextul În care se aplică regulile. În anumite condiții, indivizii sunt creativi În mobilizarea unor logici instituționale diferite, În contexte diferite, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
naște un echilibru. Ca și Theodore Roosevelt, dar diferit de oricare alt președinte american din secolul XX, Nixon a contat pe echilibrul puterii pentru a produce stabilitatea (Kissinger, 1995, p. 705)1. Cu alte cuvinte, Nixon și Kissinger căutau să reinterpreteze Războiul Rece pentru a se Îndepărta de imaginea cruciadei ideologice Împotriva comunismului. În opoziție clară și intenționată cu mesianismul primilor ani ai bipolarității și În concordanță cu principiile realismului, Nixon și Kissinger introduc În scenă viziunea competiției geopolitice Între marile
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
audio-vizuale, în paralel cu metodele etnografiei clasice. În legătură cu manifestările publice teatrale, filmele au arătat aspecte importante care nu sunt constituite lingvistic. Faptul că actorii sunt într-o "reprezentație" nu înseamnă neapărat că ei observă toate implicațiile jocului lor. Cricketul britanic reinterpretat de populația Trobriandais sau cultul spiritelor Hawka din Nigeria, filmate de Jean Rouch (Les Maîtres-fous, 1954) ironizează colonialismul, fără ca "actorii" să realizeze în mod deliberat o satiră. Ei interpretează în mod sincer ceea ce îi preocupă, fără a avea distanța profesională
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
al patrulea rând, terapeutul va provoca gândurile de catastrofare ale pacientului privind senzațiile pe care le simte în corp și îl va învăța cum să-și nege aceste afirmații, folosind tehnicile cognitive. Terapeutul îl poate ajuta pe pacient să-și reinterpreteze aceste senzații cu acuratețe. De exemplu, un pacient care simte frecvent că se sufocă. Astfel, terapeutul investighează dacă această senzație apare în timp ce clientul se află într-un birou cu aer închis sau în metrou, într-o zi călduroasă de vară
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
la întîmplare) prin intermediul analogiei magneților mici ai lui von Foerster: după agitarea unei cutii ce conține cuburi magnetizate, se observă o aranjare a acestora ce sugerează existența unei organizări. Principiul ordinii pornind de la zgomot este considerat important doar cînd e reinterpretat ca principiu de complexitate prin zgomot de către Henri Atlan, ce își rezumă concepția despre organizare: "Organizarea trebuie descrisă printr-o curbă de variație a cantității de informație sub efectele factorilor producători de zgomot. E necesară o redundanță inițială pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Kautski să aibă dreptate, vezi Brewer 1990: 131-2). TEORIA SOVIETICĂ A RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Baza concepțiilor sovietice asupra relațiilor interna-ționale este reprezentată de teoriile marxiste asupra imperialismului. Evoluția lor prezintă totuși o legătură disproporționat de strînsă cu practica politicii externe sovietice. Reinterpretînd legile marxismului, teoria sovietică își propune să interpreteze trecutul, să ghideze deciziile prezente și să prevadă viitorul. Cu toate acestea, dacă comportamentul politic extern înregistra eșecuri sau sistemul internațional nu afișa caracteristicile așteptate, nu era acuzată politica, ci era ajustată
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
analogie de succesiune între mitologia păgână și cea creștină alcătuiește miezul valabil al piesei. Întors la basm, dramaturgul regăsește tot farmecul din Înșir'te, mărgărite. Tebaida, Atrizii sunt reluări foarte spectaculoase de teme tragice cu lăudabilă tehnică teatrală, Don Juan reinterpretează pe celebrul erou ca un inamic al fariseismului, cu ironii pentru intoleranță care aduc aminte de Torquemada lui V. Hugo. Și tablourile sunt la fel de fastuoase: o cameră neagră cu un catafalc între făclii, o piață publică în care Abrahamo Balmaseda
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
adoptarea și promovarea unor atitudini, valori și credințe specifice; c) reconstrucția referențialului politic: dincolo de transmiterea unor conținuturi, emitentul politic este interesat de modalitatea în care sunt prezentate actele politice. În acest sens, comunicarea politică are un rol eminamente mistificator, modificând, reinterpretând evenimentele politice, evitând asumarea unor adevăruri sociale, prin apelul la eufemism, metaforă, omisiune etc.; d) intenționalitatea este factorul cheie al comunicării politice: fiecare manifestare discursivă din spațiul politic vizează suscitarea unor atitudini particulare publicului receptor. Definind "un spațiu în care
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ultimul rând, forța discursului însuși. Revenind la problematica retoricii, dar din perspectivă problematologică, Michel Meyer constată diversitatea definițiilor care i se pot da533 și, optând pentru înțelegerea ei ca "negocierea distanței dintre oameni în ceea ce privește o chestiune, o problemă"534, va reinterpreta cele trei teme aristoteliciene. Astfel, dacă accentul va fi pus pe ethos, avem de-a face cu o retorică în care filonul etic al indivizilor este predominant; dacă importanța este acordată pathosului, se obține retorica-manipulare, iar dacă se accentuează logosul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
părea că-și fixase jaloanele unei modalități scriitoricești proprii, C. abordează dintr-o dată un univers tematic diametral opus. Volumul de nuvele Castelul vrăjitoarelor oferă un spațiu și un timp cunoscute din alte opere literare, dar le repotențează sensul sau le reinterpretează semnificația. Astfel, Don Juan (Statuia comandorului) capătă una dintre cele mai tragice dimensiuni acordate vreodată acestui personaj. Victimă a farmecului pe care îl emană, a ravagiilor erotice produse, Don Juan, cunoscându-și destinul, își așteaptă pedeapsa din partea Comandorului ca pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
pentru romantizarea întregii epoci vezi Bodea: 1968, 2-9; Cheresteșiu: 1968, 16-20; Corbu: 1968, 21-25). Imaginea lui Bălcescu a fost instrumentată și politic, nu numai ideologic. Transformat într-un erou al modernizării României, acțiunile sale majore și gândirea sa politică erau reinterpretate în cheie romantic leninistă pentru a le anticipa pe cele ale viitorului "mare cârmaci". Aflăm astfel de la Valeriu Stan că "Pentru Bălcescu revoluția nu putea fi decât rezultatul evoluției proprii a societății românești și nu al unor influențe din afară
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Relaxarea controlului asupra societății fusese însă necesară pentru a induce în eroare atât "imperialismul", a cărui credite și piețe erau deosebit de atractive, cât și ethosul "burghez" care persista la nivel social. Toate informațiile din surse externe trebuiau filtrate ideologic și reinterpretate în versiune romantic leninistă. Toate popoarele au contribuit la "îmbogățirea patrimoniului civilizației" universale, indiferent de dimensiunile sale, argumenta Ceaușescu, pentru care consecințele acestei idei se traduceau prin faptul că "popoarele, ca și oamenii, sunt pe deplin egale". Mai mult, Ceaușescu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și de avantajele care puteau fi derivate din ele. Evaluarea marxistă a dimensiunii internaționale a leninismului romantic Filiația dintre marxism și leninism este de netăgăduit, așa cum am putut constata în capitolul teoretic. Teme predilecte din teoriile lui Marx au fost reinterpretate astfel încât au căpătat tot mai distinct conturul unei ideologii, o evoluție pe care gânditorul german cu siguranță nu ar fi aprobat-o dacă i-ar fi fost contemporan. Am văzut care sunt, pe scurt, principalele premise sociale, economice și filosofice
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a fost influențat de hegelianism, pe care l-a rândul său l-a distorsionat, transferându-l din plan metafizic în plan material, Hegel s-a inspirat la rândul său din idealismul clasic german, cu precădere Kant, pe care l-a reinterpretat, pornind de la sensul esențialmente empiric al filosofiei sale pentru a îl extrapola în planul ideilor, Kant a fost influențat de Hume și de filosofia empirică, pe de o parte, respectiv de iluminismul lui Rousseau, pe de cealaltă parte; utilizând metoda
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ales în stimularea indivizilor de a face propriile interpretări asupra propriei experiențe, de a oînțelege și a o reconsidera, ca premisă a participării democratice. Adulții devin conștienți de modul în care contextul alterează raționamentul logic, regulile învățate în copilărie fiind reinterpretate și contextualizate datorită experienței; vorbim chiar despre o învățare emancipatoare, atunci când sunt conștientizate diferitele forme de opresiune exercitate asupra cuiva. Criticii reflexiv-pragmatici caută în mod constant noi perspective, noi practici și noi abordări pentru a dezvolta această capacitate, legând dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ales în stimularea indivizilor de a face propriile interpretări asupra propriei experiențe, de a oînțelege și a o reconsidera, ca premisă a participării democratice. Adulții devin conștienți de modul în care contextul alterează raționamentul logic, regulile învățate în copilărie fiind reinterpretate și contextualizate datorită experienței; vorbim chiar despre o învățare emancipatoare, atunci când sunt conștientizate diferitele forme de opresiune exercitate asupra cuiva. Criticii reflexiv-pragmatici caută în mod constant noi perspective, noi practici și noi abordări pentru a dezvolta această capacitate, legând dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]