5,182 matches
-
nefondată, acțiunea. ... 16. Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamantul și pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, iar prin Decizia nr. 172 din 8 martie 2023, Curtea de Apel Suceava a admis recursurile, a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. ... ... IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii 17. Completul de judecată al instanței de trimitere consideră că problema de drept ce necesită a fi lămurită este interpretarea aplicării majorării salariale prevăzute la art. 28
DECIZIA nr. 137 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299257]
-
Curtea a reținut că, potrivit art. 513 alin. (4) teza a doua din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării aduse prin Legea nr. 310/2018, efectul admiterii revizuirii îl constituie anularea celei din urmă hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare. În prezent, prin art. I pct. 61 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299241]
-
a modificat art. 513 alin. (4) din Codul de procedură civilă și a consacrat în mod expres soluția potrivit căreia, în cazul hotărârilor potrivnice, instanța de revizuire va anula cea din urmă hotărâre și, după caz, va trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat. Așadar, astfel cum a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa anterior citată, și înainte de modificarea art. 513 alin. (4) teza a doua din Codul de procedură civilă
DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299241]
-
Constituțională în jurisprudența sa anterior citată, și înainte de modificarea art. 513 alin. (4) teza a doua din Codul de procedură civilă, prin Legea nr. 310/2018, efectul admiterii revizuirii îl constituiau anularea celei din urmă hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare, dat fiind faptul că revizuirea reprezintă o cale de atac extraordinară, de retractare, nedevolutivă, iar în cadrul judecării acesteia nu este permisă și soluționarea fondului pricinii. ... 46. Curtea a mai observat că, în ipoteza în care constată existența motivului de
DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299241]
-
cauză 23. Împotriva Sentinței civile nr. 878 din 27 octombrie 2023 a Tribunalului Botoșani - Secția I civilă au declarat apel pârâtele Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. București, I.J.J. Botoșani și M.A.I., prin care au solicitat admiterea apelului și, în rejudecare, respingerea acțiunii intimatului-reclamant, ca neîntemeiată. ... 24. Curtea de Apel Suceava judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... ... IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea
DECIZIA nr. 4 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299124]
-
legile de salarizare care s-au succedat în timp. ... 24. Prin Decizia civilă nr. 151 din 21 februarie 2024, Curtea de Apel Suceava a admis recursurile declarate în cauză, a casat în tot sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe, reținând că prima instanță nu a analizat, pentru o parte din reclamanți și pârâți, excepțiile ce au fost invocate privind autoritatea de lucru judecat, a lipsei calității procesuale pasive și a prescripției, care nu pot fi cercetate direct
DECIZIA nr. 143 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299189]
-
pus în plată fiind chiar cel avut anterior încetării plății. ... 17. Împotriva sentinței menționate la paragraful 14 din prezenta decizie au declarat apel principal reclamanții, cu excepția reclamantului BB, prin care au solicitat: în principal, anularea sentinței atacate și, în rejudecare, schimbarea sentinței apelate, cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost aceasta formulată și precizată; în subsidiar, schimbarea sentinței apelate, cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost aceasta formulată și precizată
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295327]
-
atribuție nu este de natură a atrage includerea în familia ocupațională care are acest drept. ... 16. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs la Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal reclamanții, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și, în rejudecare, admiterea acțiunii. În motivare, au arătat că Serviciul voluntar pentru situații de urgență din care fac parte, precum și atribuțiile stabilite în sarcina lor, se întemeiază pe dispozițiile Legii nr. 481/2004 privind protecția civilă. Astfel, în cadrul primăriei există Compartimentul
DECIZIA nr. 15 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295249]
-
negarea Holocaustului aplicabile în prezenta cauză • Semnificația contextului de drept internațional și a normelor juridice comune internaționale sau naționale ale statelor europene • Rejudecări care au privit un aspect de interes public major • Păstrarea dosarelor în legătură cu condamnările inițiale și rejudecările de către serviciile secrete • Refuzul inițial de a permite reclamanților accesul la dosare fără o justificare rezonabilă • Neaducerea în atenția publicului a achitărilor sau lipsa de acces la hotărârile judecătorești și la concluziile și motivările deciziilor de achitare au putut
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
care îl vizau pe R.D. Prin Hotărârea din 5 martie 1956, recursul a fost admis și cele două hotărâri au fost casate - dar numai în raport cu R.D., deoarece G.P. murise între timp. Ca urmare, cauza a fost trimisă spre rejudecare pentru a se clarifica încadrarea juridică a faptelor și competența instanțelor militare de a soluționa cauze privind crime de război. ... 14. Prin Hotărârea din 24 ianuarie 1957, Tribunalul Militar București a examinat din nou cauza și a modificat încadrarea juridică
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
reprezentanților legali ex officio în numele inculpaților, ambii decedați, și a procurorului. Se poate vedea din documentele de la dosar că înscrisurile din procesele din 1953 și 1957 au fost păstrate de serviciile secrete și au fost trimise instanței de rejudecare. Guvernul a susținut că, în urma soluționării celor două recursuri în anulare, dosarele judiciare respective au fost plasate în arhivele serviciilor secrete. În 2004, aceleași dosare ale cauzei au fost trimise pentru depozitare la CNSAS (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
poate constitui o „parte semnificativă a demersurilor procedurale“ care se impune pentru stabilirea „legăturii reale“ în sensul obligației procedurale în temeiul art. 2 din Convenție (a se vedea Janowiec și alții, citată anterior, pct. 159). Prezenta cauză ridică întrebarea dacă rejudecarea, chiar fără probe noi puse la dispoziție, ar putea fi privită ca o măsură procedurală atât de semnificativă pentru stabilirea „legăturii reale“. În orice caz, Curtea nu trebuie să decidă pentru această condiție, odată ce cele două criterii pentru stabilirea
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
Argumentele părților 106. Guvernul a susținut că, în 1953 și 1957, R.D. și G.P. au fost condamnați nu doar pentru crime de război motivate etnic asupra evreilor, ci și pentru alte infracțiuni, precum urmărirea penală nedreaptă a comuniștilor. Prin urmare, rejudecările post-comuniste pot fi considerate ca privind infracțiuni motivate etnic doar cu privire la participarea lui G.P. la deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria. Având în vedere că alte victime posibile, precum activiștii comuniști care la rândul lor au putut fi
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
fi considerate ca privind infracțiuni motivate etnic doar cu privire la participarea lui G.P. la deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria. Având în vedere că alte victime posibile, precum activiștii comuniști care la rândul lor au putut fi vizați de rejudecări, au fost tratate similar cu reclamanții, Guvernul a susținut că nu exista nicio dovadă că reclamanții au fost tratați diferit în baza originii etnice. Guvernul a mai susținut că nu existau probe în dosarele instanțelor naționale pentru a susține afirmația
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
crime de război din anii 1950, pentru procesarea traumei lor psihice suferite în legătură cu evenimentele din iunie 1941, precum și pentru simpla aflare a adevărului despre trecutul lor. ... 134. Reclamanții s-au plâns că dosarele judiciare ale cauzelor privind rejudecările conțineau informații care erau de mare importanță pentru viața lor privată și totodată de interes public. Făcând trimitere la Cauza Karsai împotriva Ungariei (nr. 5.380/07, pct. 35, 1 decembrie 2009), reclamanții au susținut că deja Curtea a statuat, în contextul
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
o dezbatere cu privire la eforturile unei țări, care a avut în istoria sa episoade de totalitarism, pentru a se împăca cu trecutul său era de un interes public major. Cu toate acestea, în pofida interesului public major față de rejudecările în prezenta cauză, acestea, în opinia reclamanților, au fost ținute secrete de autoritățile statului. Refuzul arătat de Înalta Curte de Casație și Justiție de a adopta un rol activ în asigurarea accesului reclamanților la dosarele cauzei a demonstrat reaua-credință a
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
produs o discriminare pe motive etnice. Simplul fapt că anumite infracțiuni de care cei doi militari au fost găsiți vinovați au fost examinate la momentul respectiv ca având o dimensiune etnică nu putea duce în mod automat la concluzia că rejudecarea proceselor a fost discriminatorie din motive etnice. Caracterul etnic al infracțiunii nu implică în mod automat părtinirea manifestată de judecătorii care au examinat cauza. ... ... ... 2. Motivarea Curții (a) Principii generale 138. Curtea reamintește că, deși scopul esențial al art. 8
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
împotriva Turciei, nr. 33.401/02, pct. 184, 9 iunie 2009). ... 153. Cu privire la pretinsa omisiune de a informa publicul sau pe reclamanți despre inițierea recursurilor în anulare și despre achitări, Curtea observă (în mod similar reclamanților - supra, pct. 134) că rejudecările au privit o chestiune de interes public considerabil - și anume răspunderea pentru Holocaust; în consecință, publicul larg și, prin urmare, și reclamanții (ca supraviețuitori ai Holocaustului) ar fi trebuit informați despre procese și rezultatul lor. Mai mult, principiile internaționale care
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
sau că a avut loc o dezbatere publică despre procesul respectiv până la conferința INSHR-EW din 2016 (supra, pct. 23 și 123-126). Mai mult, dosarele legate de condamnările inițiale din 1953 și 1957 și dosarele legate de procesele de rejudecare au fost ținute de serviciile secrete chiar și după căderea regimului comunist și ulterior de CNSAS (supra, pct. 17), fiind impuse condiții restrictive asupra posibilității accesului din exterior (supra, pct. 38-41). În plus, primele încercări ale reclamanților de a avea
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
de Janowiec, reclamanții din această cauză nu au contestat niciun aspect al hotărârilor din 1953-1957 sau orice altă acțiune ori inacțiune a autorităților naționale care a avut loc anterior datei ratificării Convenției. Dimpotrivă, cererea lor s-a concentrat exclusiv pe rejudecarea și achitarea ulterioară a lui R.D. și G.P. de Curtea Supremă de Justiție în 1998 și 1999, după mai mulți ani de la intrarea în vigoare a Convenției pentru România. Reclamanții s-au plâns în mod special de redeschiderea proceselor
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
referitor la latura civilă. Această normă se coroborează cu prevederile art. 448 alin. (2) din Codul de procedură penală, potrivit cărora, dacă recursul în casație vizează greșita soluționare a laturii civile, instanța, după admiterea recursului, înlătură nelegalitatea constatată sau dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost casată. Consideră că dispozițiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală nu prevăd niciun caz de recurs în casație pe latura civilă atunci când aceasta a fost disjunsă de latura
DECIZIA nr. 532 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296513]
-
dispozițiile art. 392 din Codul de procedură civilă, declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul asupra cererii de recurs. Recurenta-pârâtă Autoritatea de Supraveghere Financiară, prin consilier juridic X, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței recurate, iar în rejudecare, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată. De asemenea, apreciază necesară menținerea prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Norma A.S.F. nr. 27/2017, astfel cum au fost modificate prin Norma A.S.F. nr. 34/2023, respectiv păstrarea sintagmei „însoțită, după caz, de o copie
DECIZIA nr. 1.302 din 6 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296522]
-
ci presupune și analiza riscului de reluare a comportamentului avut anterior din partea agresorului“. ... 26. Învestit cu soluționarea apelului declarat împotriva sentinței pronunțate de prima instanță, apel declarat de reclamant, prin care se solicită admiterea căii de atac și în rejudecare admiterea cererii sale așa cum a fost precizată, tribunalul a observat la rândul său că art. 49 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 prevede posibilitatea, pentru persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecție pe durata
DECIZIA nr. 60 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296332]
-
ori se află într-o altă situație dintre cele prevăzute la art. 177 din Codul penal. (3) Judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale de atac sau la rejudecarea cauzei după desființarea ori casarea hotărârii. (4) Judecătorul de drepturi și libertăți nu poate participa, în aceeași cauză, la procedura de cameră preliminară, la judecata în fond sau în căile de atac. (5) Judecătorul care a participat la soluționarea plângerii
DECIZIA nr. 43 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296005]
-
că actualizarea normelor de hrană conform Ordinului nr. 893/2023 este interzisă de art. IV alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022. ... 19. Împotriva acestei hotărâri, reclamantul a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii, având în vedere că sentința a fost pronunțată cu încălcarea normelor de drept material, anume a art. 35^1 din Legea nr. 155/2010, și cu aplicarea greșită a art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022; astfel
DECIZIA nr. 65 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296989]