2,802 matches
-
profesionale care la mulți indivizi, devin o sursă de satisfacție intrinsecă, în afara scopurilor asigurării mijloacelor de existență. Activitățile extraprofesionale (“hobby-uri”) sunt suprimate cel puțin pe o durată limitată, dacă nu pe toată viața. 2. Schimbările de ordin ambiental și relațional Pentru bolnavii internați sau reținuți la domiciliu are loc o schimbare importantă de decor, înlocuirea acestor “repere intime” cu atmosferă severă, gravă a spitalului, cu lumea lui de oameni în halate albe. Schimbările de ordin relațional vizează: a) amplitudinea maximă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de ordin ambiental și relațional Pentru bolnavii internați sau reținuți la domiciliu are loc o schimbare importantă de decor, înlocuirea acestor “repere intime” cu atmosferă severă, gravă a spitalului, cu lumea lui de oameni în halate albe. Schimbările de ordin relațional vizează: a) amplitudinea maximă - există o modificare în sensul unei restructurări sau al diminuării frecvenței contactelor cu familia, prietenii etc. b) boala creează premize de ordin psiho-fizic pentru dereglarea raporturilor conjugale. Adeseori, celălalt membru al cuplului neglijează bolnavul și profită
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
constitui un punct de ordin psihoterapic. Psihoterapia suportivă poate fi făcută de către anturajul bolnavului, de colegii din salon, asistente etc., dar cel mai în măsură să ofere un veritabil suport moral sunt chirurgul (sugestia de prestigiu dar și calitățile sale relaționale), și anestezistul pentru intervenția chirurgicală ce urmează. În etapa postoperatorie bolnavul dezvoltă o serie de temeri: -teama de nereușită a operației; în anumite cazuri teama unor posibile recidive; -teama de complicații; inclusiv sechele inestetice (de exemplu cicatrici); -griji privind recuperarea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
sale componente sunt: toleranța și sindromul de abstinență acut. Dependența socială este necesitatea de a consuma drogul ca semn al apartenenței la un grup social care îi oferă un semn clar de identitate personală. Abandonul consumului poate genera individului crize relaționale grave, capabile să provoace reînceperea consumului cu scopul de ași restabili echilibrul social în care se simțea comfortabil. După dependența generată: droguri ce creează dependență fizică droguri ce creează dependență psihică droguri ce creează dependență mixtă: fizică și psihică După
Cuvânt înainte. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Ichim Costica Romică () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1903]
-
tehnice de calcul se instalează în locurile de lucru ale celulelor constituite în cadru COCCC. În rețelele de calculatoare se vor utiliza elemente logice: sistemele software ale echipamentelor de calcul; protocoalele de comunicații; sistemul de gestiune al bazelor de date relațional; pachete de programe pentru prelucrarea și sinteza datelor; programe pentru afișarea datelor și multimedia; software aplicativ pentru asigurarea informațională și sprijinul proceselor decizionale etc. În procesul de realizare a sistemului de comunicații și a celui informatic aparținând SNPCT, se va
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
prin reunirea credincioșilor între ei (fără credinciosul "singur împotriva tuturor"), și convertirea la Adevăr (la orice adevăr, oricare ar fi el) înseamnă integrarea în comunitatea celor care îl mărturisesc. A se uni cu, a face parte din. Ființa religioasă este relațională, ființa relațională este religioasă. Hristos se află în voi fiindcă voi vă aflați în el, și voi sînteți în el devenind una din "cărămizile însuflețite ale templului". Cei 12 apostoli nu sînt de 12 ori un apostol, sînt dintr-o dată
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
credincioșilor între ei (fără credinciosul "singur împotriva tuturor"), și convertirea la Adevăr (la orice adevăr, oricare ar fi el) înseamnă integrarea în comunitatea celor care îl mărturisesc. A se uni cu, a face parte din. Ființa religioasă este relațională, ființa relațională este religioasă. Hristos se află în voi fiindcă voi vă aflați în el, și voi sînteți în el devenind una din "cărămizile însuflețite ale templului". Cei 12 apostoli nu sînt de 12 ori un apostol, sînt dintr-o dată un singur
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Vizibilitatea socială a reformaților se diminuează, întrucît catolicismul lasă mai mult de văzut și de înțeles, iar protestantismul de citit. Culturile radioului și ale imaginii l-au făcut pe ultimul să piardă mult, cel puțin în Franța, din capacitatea sa relațională. "Teleevangheliștii" americani pot s-o facă pe grozavii, micul ecran n-are nici o afinitate cu sola scriptura și justificarea prin credință. Interioritatea morală își are propriile exigențe ecologice. Redescoperim cu plăcere limbajul medieval al imaginilor și vechile arte ale cuvîntului
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în toate celelalte. Reînnoirea charismatică împotriva tradiției hermeneutice. Experiența trăită împotriva reflecției intelectuale. Valorile spiritualității ori valorile intelectualității. Mărturia sau argumentarea. Acel "a trăi împreună propriul angajament este ceva fizic, este experiența fantastică a lui Dumnezeu, o sărbătoare sălbatică și relațională care vă face să-l trăiți pe Hristos în direct", cum se spune despre grupurile de rugăciune în plină afirmare la marginile Bisericii, acolo unde, pe drept cuvînt, ne putem proclama "conectați direct la sensibilitatea contemporană". Sau conformismului controlat al
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
variabilelor Observăm existența câtorva întrebări perene în domeniul comunităților. Ce considerăm ca fiind o comunitate? Cum este fondată o comunitate? Care sunt granițele comunității? Am văzut mai sus cum s-a schimbat în timp accentul de la dimensiunile morfologice la cele relaționale, de la cele materiale la cele ce țin de spirit. Să mergem un pas mai departe pe această direcție, pentru a surprinde mai clar greutatea relativă a fiecărui criteriu și a fiecărei dimensiuni în parte. 4.1. Structură și relație Cum
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
extinde foarte mult, chiar până la statul-națiune și mai departe, către lume ca întreg. Capitolul III Comunitatea Morgana 1. Definiție operațională (n definirea conceptului de comunitate pornim de la următoarele elemente: a) dimensiunea spațială b) dimensiunea cantitativă c) dimensiunea structurală d) dimensiunea relațională e) dimensiunea funcțională f) dimensiunea temporală Definind comunitatea din punct de vedere morfologic, primele două coordonate pot fi tratate (mpreună, cu at(t mai mult cu c(t aceasta este reclamată ș( de relativitatea inerentă prezentă (n evaluarea cuprinderii lor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
școlarizare, tipul școlilor absolvite, status-ul social moștenit, status-ul social dob(ndit, nivelul veniturilor, natura ocupației, nivelul aspirațiilor. Toate acestea vizează raportarea la o grilă axiologică comună iar termenul "omogenitate" trimite aici la preponderență ș( nu la exclusivitate. Dimensiunea relațională vizează tipurile de raporturi ce se stabilesc (stabilite) (ntre membrii comunității. Este vorba de acea "densitate morală" despre care vorbea Durkheim, dar la un nivel care (l depășește pe cel ce vizează un minim de relații pentru a se vorbi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Solidaritate organică Complexitate. Viață guvernată de legături interindividuale Complicație Statusuri prescrise Statusuri dobândite Societate de status Societate contractuală Statusuri totale Statusuri parțiale Rural Urban Educație dependentă de status Status dependent de educație Acceptare ridicată a rolurilor Distanțare fără rol Textură relațională densă Textură relațională slabă Putere bazată pe valori locale Putere bazată pe valori cosmopolite Textură de roluri de slabă densitate Textură de roluri de mare densitate Clasele sociale o diviziune printre altele Clasele sociale diviziune dominantă Funcții latente Funcții manifeste
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Viață guvernată de legături interindividuale Complicație Statusuri prescrise Statusuri dobândite Societate de status Societate contractuală Statusuri totale Statusuri parțiale Rural Urban Educație dependentă de status Status dependent de educație Acceptare ridicată a rolurilor Distanțare fără rol Textură relațională densă Textură relațională slabă Putere bazată pe valori locale Putere bazată pe valori cosmopolite Textură de roluri de slabă densitate Textură de roluri de mare densitate Clasele sociale o diviziune printre altele Clasele sociale diviziune dominantă Funcții latente Funcții manifeste Relații de conjuncție
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de mai sus, arată că în cadrul toleranței față de alte persoane, sunt cuprinși de fapt trei factori (vezi tabelul 3.3), pe care i-am numit toleranță etnică și rasială, toleranță comportamentală și toleranță politică. Se poate observa că în cadrul toleranței relaționale, ponderea cea mai mare în explicarea variației totale o are toleranța etnică și rasială. Explicația plasării bolnavilor de SIDA în cadrul toleranței comportamentale este legată probabil de faptul că aceste persoane sunt puternic supuse stereotipului și stigmatizării în România, iar responsabilitatea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vecini (procente) Sursa datelor: EVS 1999 Notă: pentru musulmani si evrei nu exista date comune pentru toate țările din Europa, de aceea ele nu au fost figurate pe grafic. Cum se comportă românii din perspectiva celor trei tipuri de toleranță relațională? Există diferențe semnificative în funcție de variabilele sociodemografice? Acestea sunt întrebările la care am încercat să răspund în continuare, testând media celor trei factori în funcție de diferite variabile, prin Anova. Diferențieri interesante apar în funcție de aproape toate variabilele sociodemografice luate în calcul, astfel (datele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
regiuni sunt Dobrogea, Crișana-Maramureș, Transilvania (probabil nu întâmplător, aici amestecul etnic fiind foarte pronunțat) și ariile culturale Constanța-Tulcea, Brașov-Sibiu și Cluj-Mureș. * Cele mai intolerante regiuni sunt Moldova, Muntenia și Oltenia (vezi graficul 3.3) Tabel 3.3: Tipuri de toleranță relațională (analiză factorială) KMO = 0,876 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei doi factori: 58,5 %, din care Primul factor Al doilea factor Al treilea factor 37,9 % 12,1 % 8,5 % Factorul Indicatori (saturații) Descrierea factorului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
presupune implicare în protejarea mediului înconjurător, reprezintă unul din aspectele cele mai relevante ale postmodernității. Românii au o opinie mai moderată decât celelalte țări europene față de perspectiva de a sprijini protejarea mediului cu bani personali. Grafic 3.3: (In-)Toleranța relațională în funcție de regiunile României Preocupările ecologiste sunt mai puțin prioritare pentru românii din rural față de cei din urban. Cei din rural consideră că mediul înconjurător trebuie protejat, dar cu cât mai puține costuri personale (vezi graficul 3.4). Astfel, cei mai mulți sunt
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
consumatoriu, etc), și iii. existența unor interese comune împărtășite de membrii comunității. Intenția acestei analize este așadar aceea de a explora inițial interacțiunea socială comunitară, ca o primă dimensiune a forței unei comunități, printr-o sumară analiză a capitalului social relațional în ruralul românesc (vor fi analizați aici itemi legați de încredere interpersonală și apartenență în diverse tipuri de rețele sociale), de a analiza ulterior acțiunea colectivă pe probleme de interes public comunitar, ca o a doua dimensiune a forței comunității
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
inițiativele autorității locale, ca o măsură a interesului comun împărtășit de membrii comunității. Legat de prima și a doua dimensiune, pe care mi-o propun, există studii în literatura românească de specialitate ce argumentează existența unei legături între capitalul social relațional și nivelul de dezvoltare comunitară (Sandu, 2003) sau între capitalul social și acțiunea colectivă (Pop, Rughiniș, 2000). Legat de cea de a doua dimensiune, există studii recente care arată că participarea socială (acțiunea locală) și sentimentul apartenenței la comunitate sunt
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai sus, va fi inevitabil una fragmentară. De altfel, acest risc de a nu regăsi în bazele de date folosite toți itemii de care are nevoie este unul cunoscut și acceptat pentru cercetătorul ce folosește metoda analizei secundare. Capital social relațional în rural Există multe studii în literatura sociologică românească ce explorează direct sau indirect această temă (Mihăilescu, 1997, Pop, Rughiniș, 2000, Sandu, 2003, Voicu, 2005a, etc). Nu îmi propun aici reluarea exhaustivă a acestei teme, dar consider că o analiză
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
multe studii în literatura sociologică românească ce explorează direct sau indirect această temă (Mihăilescu, 1997, Pop, Rughiniș, 2000, Sandu, 2003, Voicu, 2005a, etc). Nu îmi propun aici reluarea exhaustivă a acestei teme, dar consider că o analiză a capitalul social relațional în mediul rural permite înțelegerea acelui al treilea aspect din definiția lui Wilkinson dată comunității, anume cel de interacțiune socială pe probleme de interes comun. De aceea voi încerca să completez analizele deja existente în domeniu cu date provenind din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
încredere și anume încrederea în persoane din elita locală și încrederea în asociațiile agricole din sat. Am considerat că acesta din urmă poate fi un indicator al forței comunității locale, pentru că apartenența la asociații este una din formele capitalului social relațional. Tind să aibă încredere puțină, foarte puțină sau deloc în asociațiile agricole din sat cei ce locuiesc în centre de comună, în sate care au fost cooperativizate, și locuitori ai județelor din afara Transilvaniei (Olt, Neamț, Buzău, Galați, Dolj, Prahova). În
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
grupului de apartenență și capitalul social de conectare între grupuri. Asociaționismul, ca apartenență în diverse tipuri de asociații/rețele sociale și deci de participare comunitară, este efectul capitalului social de tip bridging. Țările ex-comuniste înregistrează niveluri scăzute ale capitalului social relațional formalizat (Voicu, 2005a) și mă aștept ca în rural apartenența în rețele sociale să fie și mai scăzută. Analiza de mai jos vine în continuarea unor studii existente deja în acest domeniu (vezi pe cel menționat mai sus) și le
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în alte sate). Această afirmație este o posibilă ipoteză de verificat în studii viitoare. Datele de la nivel național, arată pentru ruralul românesc, o viață comunitară diferit nuanțată. Astfel, am analizat itemi ce pot fi încadrați în trei dimensiuni: capitalul social relațional, acțiunea colectivă comunitară și informarea și interesul acestora în legătură cu proiectele ce se desfășoară în sat. Dacă analizăm o primă dimensiune a vieții comunitare, cea legată de capitalul social relațional (încredere generalizată, satisfacția față de viața socială și asociaționism), remarcăm un nivel
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]