38,153 matches
-
evocate, chiar prin preluarea unor cuvinte străine (denumirile în limba de origine) - și una de atenuare a divergențelor, de punere în prim plan a asemănărilor, prin folosirea - chiar improprie - a terminologiei cu care ascultătorul sau cititorul e obișnuit: cea a religiei sale. În momentul de față, zona cea mai sensibilă - sub influența evenimentelor politice internaționale - este cea care privește modul de prezentare a islamismului: există pe de o parte tendința de a-l asocia cu terorismul, de a-l vedea ca
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
ne opri asupra discursului jurnalistic: cel mai potrivit indicator al mentalităților, stereotipurilor, tendințelor generale dintr-un anumit moment istoric. În jurnalism, fiecare dintre cele două tendințe pomenite se poate asocia cu strategii caracteristice de captare a cititorului: sublinierea diferențelor dintre religii amplifică latura spectaculoasă, inedită, pitorească a articolului de ziar; atenuarea diferențelor, în schimb, sporește gradul de accesibilitate al textului și activează interesul publicului, întotdeauna mai mare pentru lucrurile care îi sînt mai apropiate. Mai multe exemple din presa românească de
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
activează interesul publicului, întotdeauna mai mare pentru lucrurile care îi sînt mai apropiate. Mai multe exemple din presa românească de azi ilustrează mai ales tendința “ecumenică” (în sensul lărgit al termenului) de subliniere a asemănărilor, a punctelor comune dintre diferitele religii, prin folosirea unui lexic unitar, chiar prin extinderi semantice ad-hoc. În prezentarea unor sărbători, credințe, rituri religioase, sînt folosite desigur cuvinte cu sens religios general: post și rugăciune - “o lună de post și rugăciuni” (vlg = Viața liberă - Galați; arhiva Internet
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
astfel de inedit transfer semantic, lămurit de context: ”Botezul băiatului este o altă zi de sărbătoare la Techirghiol. La vîrsta de 5-6 ani, musulmanii își botează flăcăii, prin tradiționala circumcizie” (EZ 16.02.2003). În reportajele și știrile despre alte religii se păstrează, desigur, unii termenii specifici de bază: moschee, geamie, sinagogă, templu, casă de rugăciune, imam, rabin. Deja impuși, caracteristici, aceștia sînt uneori glosați, explicați prin biserică sau preot: “imamul Aziz Osman, echivalentul preotului creștin, începe rugăciunea de dimineață” (EZ
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
romantismului german. Istoricul discută caracterul colectivității, psihologia comună și valorifică legendele medievale, dar nu așează toate acestea sub semnul diferențialismelor etnice, rasiale și lingvistice. Naționalismul său este unul social, în care istoria argumentează unitatea teritorială. Vechile organizări statale, personalitățile, eroii, religia, generate de trecutul istoric, nu se opun proiectului de construire a armoniei în temeiul cuplului conceptual Peuple - Nation” (p. 24). În viziunea lui Jules Michelet le Peuple devine fondatorul lui la Nation. Comentează Victor Neumann: „Devine Națiune acel Peuple care
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
rusesc, austro-ungar, sovietic). Pentru multe dintre aceste populații bulgari, români, unguri, pentru a nu mai vorbi de etniile din fostul spațiu iugoslav, chiar și acum, după căderea regimului comunist, principalele repere în identificarea apartenenței naționale rămîn limba, etnografia, geografia și religia. Aceasta duce la o politică a diferențelor și, implicit, la conflicte sîngeroase, precum cele din Cecenia, Bosnia sau provincia Kosovo. Una peste alta, în lumea contemporană, distincția se face între, pe de o parte, ceea ce în politologie poartă numele de
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
cînd noapte/ timpul tot mai sfîrșelnic mai bate din aripi// parc-aș fi/ umbra cuvîntului/ pe care îngerul meu rătăcit/ stă să-l rostească” ( Timpul mai bate). Însă n-au fost oare cei mai mulți poeți români care s-au apropiat de religie mai curînd niște “eretici” decît drept-credincioși? N-a scris oare unul dintre ei că Raiul e luminat de flăcările Iadului? Asemenea lui V. Voiculescu poetul nostru se luptă cu verbul, meșteșugărește, dar și cu o dîrzenie torturantă precum cu o
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
tip filosofic, Augustin o păstrează înlăuntrul culturii sale creștine. Cultura literară este primejdioasă pentru că, tocmai în ciuda deșertăciunii ei, a caracterului insipid și decadent, avea un teribil succes la intelectualii timpului. Din tocmai acest motiv era ea o rivală primejdioasă pentru religia creștină. Literatul roman, în genere, era greu de convins că a avea cultură nu înseamnă mare lucru dacă adevăratul ideal era altul decât sfințenia. Așa se face că Augustin, care nu disprețuia deloc pe Cicero sau pe Vergiliu, se teme
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
care aceștia le primeau din partea reprezentanților culturii contemporane și îndeosebi din partea retoricii sofiste. Retori precum Aelius Aristides, Fronto, medicul Galenus, Celsus, Porfir, Iulian Apostatul, Libanius, Symmachus ș.a. au supus unor atacuri înverșunate scrierile prin intermediul cărora creștinii apărau și susțineau superioritatea religiei lor. Cei dintâi îi desconsiderau pe autorii creștini pentru simplitatea și lipsa de eleganță artistică de care dădeau dovadă în expunerea adevărurilor de credință și pentru faptul că operele lor nu corespundeau regulilor a ceea ce, în general, era socotit a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
an după vicenalii”) (p. 79)<footnote La p. 186, nota 113, apare „consacrează” în loc de „consacră”. footnote>; aceeași eroare apare și în ediția lui Arieșan (p. 121). Termenul respectiv se referă la cel de-al treilea - și ultimul - act care, în religia romană, însoțea ridicarea unui monument religios, respectiv inauguratio, săvârșit de augures, consecratio, realizat de pontifices, și dedicatio, care revenea, sub Republică, magistraților superiori (consuli, praetori) în calitatea lor de oameni politici și preoți, iar în timpul Imperiului, așadar, și în cazul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și nu a fost învins de nimeni, pentru că nu s-a luptat cu nimeni după reluarea purpurei, ci a fost alungat din Roma de însuși Maxentius. În nota 70 de la p. 181 se vorbește despre „auspices trimise de Iovius (!)”; în religia romană n-a existat o asemenea divinitate, cea care trimitea auspiciile numindu-se Iupiter, Iovius fiind o epicleză preluată de Dioclețian în calitatea lui de „epifanie” a lui Iupiter. În nota 110 (p. 185), referindu-se la informația din 18
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
special controversa asupra anului 82 a.Chr, considerat în istoriografia românească ca moment de început pentru domnia regelui dac). Urmează descrierea evenimentelor politice din timpul domniei lui Burebista, asupra cărora nu vom insista. Această primă parte se încheie cu analiza religiei geto-dacilor, remarcându-se abordarea separată a religiei geților de cea a dacilor, ca element de diferențiere etnică între aceștia. Partea a II-a, intitulată Dacica (p. 71-160), se referă la intervalul cronologic cuprins între moartea regelui Burebista și cucerirea Daciei
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
considerat în istoriografia românească ca moment de început pentru domnia regelui dac). Urmează descrierea evenimentelor politice din timpul domniei lui Burebista, asupra cărora nu vom insista. Această primă parte se încheie cu analiza religiei geto-dacilor, remarcându-se abordarea separată a religiei geților de cea a dacilor, ca element de diferențiere etnică între aceștia. Partea a II-a, intitulată Dacica (p. 71-160), se referă la intervalul cronologic cuprins între moartea regelui Burebista și cucerirea Daciei de către romani. În debutul acestei părți este
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
acestei lucrări enumeră și face o scurtă analiză a trupelor romane din Dacia (legiuni și unități auxiliare) pornind de la inscripții și Columna lui Traian. Autorul face unele precizări privind rolul militarilor în acțiunea de romanizare a provinciei prin limbă și religie, subliniind și aspecte de particularizare/provincializare a lumii romane, în special după principatul lui Hadrianus. Textul prezintă unele inadvertențe, inerente unei lucrări de această amploare, existând trimiteri greșite în cazul unor surse epigrafice (p. 165, p. 169). Concluziile autorului sunt
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sau scene mitologice ori la obiecte cu destinație cultică, articolele reunite în prezentul volum, unele publicate mai demult, dar toate actualizate, poartă amprenta seriozității și a lucrului bine făcut. Mihai Bărbulescu este unul dintre cei mai mari specialiști în istoria religiei romane în Dacia, colaborator la LIMC, editor al numeroase piese originale cu semnificație religioasă, cunoscător avizat al istoriografiei problemei, formator de școală în mediul academic și științific clujean, astfel încât citirea textelor prezente nu poate fi decât profitabilă. Atalia Ștefănescu-Onițiu este
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de școală în mediul academic și științific clujean, astfel încât citirea textelor prezente nu poate fi decât profitabilă. Atalia Ștefănescu-Onițiu este lector la Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul catedrei de Sociologie-Antropologie a Facultății de Sociologie-Psihologie. Specializarea autoarei acestui volum este religia romană, studiile ei pornind de la analiza aspectelor religioase înfățișate în opera lui Ovidius, terminând cu o temă specifică, anume religia din mediul militar în Dacia romană. Lucrarea de față reprezintă, de fapt, teza de doctorat susținută în anul 2006 și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
lector la Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul catedrei de Sociologie-Antropologie a Facultății de Sociologie-Psihologie. Specializarea autoarei acestui volum este religia romană, studiile ei pornind de la analiza aspectelor religioase înfățișate în opera lui Ovidius, terminând cu o temă specifică, anume religia din mediul militar în Dacia romană. Lucrarea de față reprezintă, de fapt, teza de doctorat susținută în anul 2006 și coordonată de Doina Benea. Volumul este împărțit în mai multe secțiuni: cuvânt înainte din partea coordonatoarei Doina Benea (p. 7-8), abrevieri
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
163-178), o bibliografie consistentă (p. 179-198), repertoriul materialului epigrafic (p. 199-246), un catalog al reprezentărilor figurative (p. 247 261) și câteva diagrame cu repartiția cultelor în cadrul militarilor din Dacia (p. 262-263). Cele șase capitole ale lucrării sunt: 1. Introducere în religia militară romană (p. 15-23; conține subcapitolele 1.1. Stadiul cercetărilor referitoare la religia militarilor în Imperiul Roman și 1.2. Religia militarilor din provincia Dacia. Stadiul cercetărilor); 2. Câteva considerații privitoare la armata Daciei romane (p. 24-35; conține subcapitolele 2
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
al reprezentărilor figurative (p. 247 261) și câteva diagrame cu repartiția cultelor în cadrul militarilor din Dacia (p. 262-263). Cele șase capitole ale lucrării sunt: 1. Introducere în religia militară romană (p. 15-23; conține subcapitolele 1.1. Stadiul cercetărilor referitoare la religia militarilor în Imperiul Roman și 1.2. Religia militarilor din provincia Dacia. Stadiul cercetărilor); 2. Câteva considerații privitoare la armata Daciei romane (p. 24-35; conține subcapitolele 2.1. Legiunile și 2.2. Trupele auxiliare); 3. Religia militarilor din trupele auxiliare
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
diagrame cu repartiția cultelor în cadrul militarilor din Dacia (p. 262-263). Cele șase capitole ale lucrării sunt: 1. Introducere în religia militară romană (p. 15-23; conține subcapitolele 1.1. Stadiul cercetărilor referitoare la religia militarilor în Imperiul Roman și 1.2. Religia militarilor din provincia Dacia. Stadiul cercetărilor); 2. Câteva considerații privitoare la armata Daciei romane (p. 24-35; conține subcapitolele 2.1. Legiunile și 2.2. Trupele auxiliare); 3. Religia militarilor din trupele auxiliare ale Daciei romane (p. 36-74; cuprinde subcapitolele 3
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Stadiul cercetărilor referitoare la religia militarilor în Imperiul Roman și 1.2. Religia militarilor din provincia Dacia. Stadiul cercetărilor); 2. Câteva considerații privitoare la armata Daciei romane (p. 24-35; conține subcapitolele 2.1. Legiunile și 2.2. Trupele auxiliare); 3. Religia militarilor din trupele auxiliare ale Daciei romane (p. 36-74; cuprinde subcapitolele 3.1. Studiu epigrafic și 3.2. Reprezentări de cult); 4. Religia militarilor din legiunile Daciei (p. 75-99; include subcapitolele 4.1. Studiu epigrafic și 4.2. Reprezentări de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
la armata Daciei romane (p. 24-35; conține subcapitolele 2.1. Legiunile și 2.2. Trupele auxiliare); 3. Religia militarilor din trupele auxiliare ale Daciei romane (p. 36-74; cuprinde subcapitolele 3.1. Studiu epigrafic și 3.2. Reprezentări de cult); 4. Religia militarilor din legiunile Daciei (p. 75-99; include subcapitolele 4.1. Studiu epigrafic și 4.2. Reprezentări de cult); 5. Religia militarilor Daciei romane (p. 100-145; include subcapitolele 5.1. Culte greco-romane, 5.2. Culte orientale, 5.3. Culte africane, 5
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
trupele auxiliare ale Daciei romane (p. 36-74; cuprinde subcapitolele 3.1. Studiu epigrafic și 3.2. Reprezentări de cult); 4. Religia militarilor din legiunile Daciei (p. 75-99; include subcapitolele 4.1. Studiu epigrafic și 4.2. Reprezentări de cult); 5. Religia militarilor Daciei romane (p. 100-145; include subcapitolele 5.1. Culte greco-romane, 5.2. Culte orientale, 5.3. Culte africane, 5.4. Culte microasiatice, 5.5. Culte egiptene, 5.6. Culte celto-germanice, 5.7. Culte traco-moesice, 5.8. Situația social-etnică a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
4. Culte microasiatice, 5.5. Culte egiptene, 5.6. Culte celto-germanice, 5.7. Culte traco-moesice, 5.8. Situația social-etnică a dedicanților și legătura cu credințele religioase, 5.9. Locuri de des coperire - locuri de cult, 5.10. Temple, 5.11. Religia militarilor din Dacia în timpul Dinastiei Antoninilor, 5.12. Religia militarilor pe parcursul secolului III) și 6. Mobilitatea socială în cadrul armatei, mediul provincial și impactul asupra vieții religioase (p. 146-157). Nu vom prezenta conținutul volumului pe capitole, ci vom face doar câteva
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Culte celto-germanice, 5.7. Culte traco-moesice, 5.8. Situația social-etnică a dedicanților și legătura cu credințele religioase, 5.9. Locuri de des coperire - locuri de cult, 5.10. Temple, 5.11. Religia militarilor din Dacia în timpul Dinastiei Antoninilor, 5.12. Religia militarilor pe parcursul secolului III) și 6. Mobilitatea socială în cadrul armatei, mediul provincial și impactul asupra vieții religioase (p. 146-157). Nu vom prezenta conținutul volumului pe capitole, ci vom face doar câteva observații la subiect și vom evidenția elementele pozitive sau
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]