1,588 matches
-
lor decât sătenii. De asemenea, diferența între importanța acordată lui Dumnezeu ls sat și oraș era statistic semnificativă. Datele din REF Ref126753346 \h \* MERGEFORMAT Figura 5 și REF Ref126753357 \h \* MERGEFORMAT Figura 6, indică o reducere importantă a diferenței dintre religiozitatea sătenilor și cea a orășenilor între anii 1993 și 2005. Deși importanța acordată religiei și lui Dumnezeu se află la cote mai crescute în oraș, comparativ cu situația de acum 12 ani, totuși diferențele între cele două medii rezidențiale rămân
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
acordată religiei și lui Dumnezeu se află la cote mai crescute în oraș, comparativ cu situația de acum 12 ani, totuși diferențele între cele două medii rezidențiale rămân statistic semnificative. Rezultatele analizelor longitudinale validează pe de o parte ipoteza unei religiozități mai scăzute în mediul urban, dar și pe cea a revitalizării religioase în ansamblul populației României în anii tranziției. Tranziția a generat insecuritate existențială și acest fapt și-a pus amprenta pe orientarea populației către religie. Figura SEQ Figura \* ARABIC
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
impactul mediului rezidențial asupra practicii religioase dispare. Rezultatul nu duce la concluzia că nu există diferențe între mediul rural și cel urban în ceea ce privește practica religioasă, ci că aceste diferențe nu se datorează rezidenței urbane, ci altor factori, precum nivelul de religiozitate. Analizând din perspectivă longitudinală, efectul genului persoanei crește între 1993 și 2005. Cu alte cuvinte, femeile sunt predispuse să își transpună credință religioasă în comportament. O evoluție inversă se observă în cazul vârstei, al cărei efect asupra frecventării bisericii este
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
scăzut în 2005 comparativ cu 1993. Asta înseamnă că, dacă în 1993 cei vârstnici erau mai dispuși să meargă la biserică, în 2005 și tinerii au început să facă acest lucru, vârsta nemaifiind un factor diferențiator în ceea ce privește manifestarea externă a religiozității. Pentru a determina factorii care influențează gradul de religiozitate am testat efectul variabilelor de status sociodemografic, precum și efectul orientării către tradiționalism, al satisfacției față de propria situație și al socializării religioase. Conform rezultatelor analizei de regresie lineară, prezentate în REF Ref126763891
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
dacă în 1993 cei vârstnici erau mai dispuși să meargă la biserică, în 2005 și tinerii au început să facă acest lucru, vârsta nemaifiind un factor diferențiator în ceea ce privește manifestarea externă a religiozității. Pentru a determina factorii care influențează gradul de religiozitate am testat efectul variabilelor de status sociodemografic, precum și efectul orientării către tradiționalism, al satisfacției față de propria situație și al socializării religioase. Conform rezultatelor analizei de regresie lineară, prezentate în REF Ref126763891 \h \* MERGEFORMAT Tabel 2, apartenența la sexul feminin și
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de regresie lineară, prezentate în REF Ref126763891 \h \* MERGEFORMAT Tabel 2, apartenența la sexul feminin și gradul de tradiționalism exercită cea mai puternică influență asupra credinței religioase. Alături de acești factori, socializarea religioasă, vârsta și venitul au un impact semnificativ asupra religiozității individuale. Practic, românii cei mai religioși sunt cei cu un nivel crescut de tradiționalism, preponderent femei, vârstnice, socializate într-un mediu religios și cu venituri scăzute. Rezultatele analizelor de regresie sunt consistente cu cele obținute de Sandu (1999, p. 194
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 1. Regresie logistică - Variabila dependentă: practica religioasă în România anilor 1993, 1999 și 2005 2005 1999 1993 B Wald B Wald B Wald Constanta -1,42 22,8 -1,35 11,4 -1,56 10,6 Religiozitate 1,16 138,5*** 0,95 63,8*** 1,30 97,4*** Venit pe membru în gospodărie (0,00) (1,3) (0,00) (1,7) (-0,01) (0,1) Sex feminin 0,50 19,0*** 0,85 29,0*** 0
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
clasifică corect 73% dintre cazuri. 1993: Cox & Snell R2 = 0,247; Nagelkerke R2 = 0,347; pentru Testul Hosmer & Lemershow χ2 = 8,966, p = 0,345. Modelul clasifică corect 77% din cazuri. Tabel SEQ Tabel \* ARABIC 2. Regresie lineară - Variabila dependentă: religiozitatea în România în 1993, 1999 și 2005 2005 1999 1993 B β B β B β Constanta -0,18 -0,88 0,04 Feminin 0,34 0,2*** 0,33 0,2*** 0,27 0,2*** Venit 0,00 -0
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în cazul tradiționalismului. De fapt, se poate spune că orientarea spre tradiționalism și apartenența la sexul feminin cresc șansele ca un individ să împărtășească o credință religioasă, în 2005 comparativ cu 1993. Rezultatele analizei centrate pe explicarea variației nivelului de religiozitate individuală, indică un impact semnificativ al mediului rezidențial asupra credinței religioase. Cu alte cuvinte, rezidenții din mediul urban împărtășesc în mai mică măsură valorile religioase, comparativ cu cei din mediul rural. Datele susțin ipoteza unei secularizări crescute a orașului în comparație cu
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
perspectivă longitudinală, efectul mediului de rezidență este mai scăzut în 2005, decât în 1993. Practic, după 15 ani de la ridicarea restricțiilor impuse credinței și practicii religioase, precum și după o perioadă de transformări sociale majore, distanța dintre sat și oraș în ceea ce privește religiozitatea începe să scadă. Concluzii Datele analizate susțin ideea secularizării mai accentuate a mediului urban. Orașul, spațiu liber de constrângerile comunității locale și deschis contactului cu alte culturi și religii, având populație mai educată și implicată predominant în industrie și servicii
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și la rolul acesteia în viața lui. Întrebarea care se ridică este legată de evoluțiile viitoare ale religiosului în spațiul românesc. Vor rămâne românii printre cei mai religioși dintre europeni? Cum va evolua raportul sat-oraș din punct de vedere al religiozității, va continua trendul actual de creștere a credinței și practicii religioase sau se vor seculariza ambele spații și distanța se va reduce prin scăderea importanței sociale acordate religiei? În contextul reducerii riscurilor sociale generate de perioada de tranziție, predicția care
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Gautie, Mary, 1997, „Church Attendance and Religious Belief in Post-communist Societies”, în Journal for Scientific Study of Religion, vol. 36 (2), pp. 289-296. Gheorghe, Manuela, 2004, Religie și schimbare socială în România, Editura Fundației Axis, Iași. Gheorghiu, Elena Iulia, 2003, „Religiozitate și creștinism în România postcomunistă”, în Sociologie Românească, nr. 3, pp. 102-121. Gillet, Olivier, 2001, Religie si naționalism. Ideologia Bisericii Ortodoxe Române sub religmul comunist, Compania Altfel, București. Halman, Loek, Draulans, Veerle, 2004, „Religious beliefs and practices in contemporary Europe
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Religion: A Test of Structural Location Theory”, în American Sociological Review, vol. 52 (4), pp. 472-481. Voicu, Bogdan, 2005, Penuria pseudomodernă a postcomunismului românesc (vol. II), Editura Expert Projects, Iași. Wilson, Bryan, 2000, Religia din perspectivă sociologică, Editura Trei, București. Religiozitate și scepticism religios Cosima Rughiniș Acest capitol este dedicat unui subiect puțin studiat în peisajul social românesc: scepticismul religios. Definiția de la care am pornit în această cercetare se referă la scepticismul religios ca lipsă a credinței în Dumnezeu din domeniul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
orizontul lor intelectual și spiritual. Religia este o orientare către lume care structurează profund viața credincioșilor; prin urmare, este dificil de studiat acest fenomen doar prin intermediul câtorva întrebări. Pentru a capta măcar parțial diversitatea de tip și de grad a religiozității, am folosit secvențial trei categorii de indicatori: 1) referitori la credință, 2) referitori la relevanța autodefinită a credinței și 3) referitori la comportament. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 1. Exemple de indicatori direcți ai scepticismului religios Tip de orientare religioasă Indicatori
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ales să analizez împreună trei categorii atât de diferite deoarece ponderea lor numerică în populația românească este foarte scăzută. După 1989 vizibilitatea socială a persoanelor agnostice sau atee a scăzut dramatic. Această diminuare se datorează pe de o parte revigorării religiozității și pe de altă parte reducerii dezirabilității sociale a acestei orientări față de viață, asociate cu comunismul și cu măsurile sale represive. În cercetarea care stă la baza acestui studiu, realizată în mediul urban în 2005, o proporție covârșitoare de 97
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
care își afirmă credința în Dumnezeu, pentru câte este religia mai degrabă irelevantă în viața cotidiană? - ce ne arată diverși indicatori indirecți cu privire la răspândirea scepticismului religios? - care este reacția societății urbane românești contemporane față de scepticismul religios? Indicatori de credință ai religiozității REF Ref118800745 \h \* MERGEFORMAT Graficul 1 rezumă răspunsurile subiecților intervievați la câteva întrebări privind credința religioasă. După cum se poate observa, există o variabilitate a răspunsurilor între itemi: proporția persoanelor care cred în iad este semnificativ mai mică decât a celor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ci numai în funcție de sex. Declarațiile sunt surprinzător de omogene, dat fiind că, în general, opiniile, valorile și atitudinile oamenilor sunt puternic influențate de generație și de educație. Putem observa aici că tranziția postcomunistă a avut un efect uniformizator puternic în ceea ce privește religiozitatea declarată. Indicatori de relevanță ai religiozității Indicatorii de relevanță sunt prezentați pe scurt în REF Ref126291719 \h \* MERGEFORMAT și REF Ref118803655 \h \* MERGEFORMAT . Aproximativ 13% dintre subiecții care cred că Dumnezeu există consideră religia puțin sau foarte puțin importantă în
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
surprinzător de omogene, dat fiind că, în general, opiniile, valorile și atitudinile oamenilor sunt puternic influențate de generație și de educație. Putem observa aici că tranziția postcomunistă a avut un efect uniformizator puternic în ceea ce privește religiozitatea declarată. Indicatori de relevanță ai religiozității Indicatorii de relevanță sunt prezentați pe scurt în REF Ref126291719 \h \* MERGEFORMAT și REF Ref118803655 \h \* MERGEFORMAT . Aproximativ 13% dintre subiecții care cred că Dumnezeu există consideră religia puțin sau foarte puțin importantă în viața lor, în timp ce pentru 42% este
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
importanței religiei în viața lor, față de nota 8,50 în cazul celor de sub 40 de ani; de asemenea, persoanele cu educație gimnazială oferă în medie nota 8,80, față de 8,50 în cazul celor cu educație superioară. Indicatori comportamentali ai religiozității Autoevaluarea declarativă a relevanței religiei este asociată semnificativ cu indicatori comportamentali ai religiozității. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 4. „În afară de nunți, înmormântări și botezuri, cât de des ați mers în ultimul timp la biserică? - în funcție de importanța religiei REF Ref126293734 \h \* MERGEFORMAT
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
40 de ani; de asemenea, persoanele cu educație gimnazială oferă în medie nota 8,80, față de 8,50 în cazul celor cu educație superioară. Indicatori comportamentali ai religiozității Autoevaluarea declarativă a relevanței religiei este asociată semnificativ cu indicatori comportamentali ai religiozității. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 4. „În afară de nunți, înmormântări și botezuri, cât de des ați mers în ultimul timp la biserică? - în funcție de importanța religiei REF Ref126293734 \h \* MERGEFORMAT Graficul 4 arată că dintre persoanele pentru care religia este foarte importantă aproximativ
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
încercat vreodată să convingeți pe cineva că... religia este importantă? religia nu este importantă? 49% 21% 6% 25% Un alt indicator comportamental este întrebarea: „Cât de des vă rugați lui Dumnezeu în afara serviciilor religioase?”. Este interesant de observat că, spre deosebire de religiozitatea măsurată prin indicatori de credință, care nu variază în funcție de educația sau de vârsta subiectului, religiozitatea măsurată prin frecvența rugăciunilor variază considerabil. În ceea ce privește educația, aproximativ 55% dintre cei cu studii liceale și cei cu studii universitare declară că se roagă zilnic
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
21% 6% 25% Un alt indicator comportamental este întrebarea: „Cât de des vă rugați lui Dumnezeu în afara serviciilor religioase?”. Este interesant de observat că, spre deosebire de religiozitatea măsurată prin indicatori de credință, care nu variază în funcție de educația sau de vârsta subiectului, religiozitatea măsurată prin frecvența rugăciunilor variază considerabil. În ceea ce privește educația, aproximativ 55% dintre cei cu studii liceale și cei cu studii universitare declară că se roagă zilnic, dar circa 70% dintre cei cu educație gimnazială sau mai puțin fac acest lucru. Similar
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
că se roagă mai rar de câteva ori pe an sau niciodată; ceea ce indică o relevanță foarte scăzută a religiei pentru viața lor cotidiană. Prin urmare, studiul indicatorilor de relevanță și ai celor comportamentali ne oferă două concluzii interesante. În ceea ce privește religiozitatea, pentru aproximativ 10% dintre persoanele care își declară credința în Dumnezeu religia are o relevanță subiectivă foarte scăzută în viața cotidiană; de asemenea, circa 14% dintre cei care cred în Dumnezeu nu merg la Biserică nici măcar de sărbători. De asemenea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
privind credința indică un puternic efect de conformism în fața răspunsurilor dezirabile social sau personal; am observat că indicatorii comportamentali și de relevanță se pliază pe distincțiile de educație și generație, ceea ce indică o validitate mai mare a lor pentru măsurarea religiozității și implicit a scepticismului religios Indicatori indirecți ai scepticismului religios: vizibilitatea Pentru a ocoli bariera dezirabilității sociale, putem utiliza indicatori indirecți în studiul scepticismului religios. Am întrebat persoanele cuprinse în eșantion dacă au prieteni personali care nu cred în Dumnezeu
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
general; de asemenea, este vorba despre prieteni care nu numai că nu cred în Dumnezeu, dar declară aceasta explicit. Prin urmare, întrebarea solicită subiecților să confirme sau să infirme existența unor relații interpersonale apropiate cu persoane sceptice religios. Educația și religiozitatea oamenilor influențează cercul lor de prieteni în ceea ce privește religiozitatea declarată. Dintre cei cu studii superioare, aproximativ 45% au prieteni care nu cred în Dumnezeu, față de 37% dintre cei cu studii gimnaziale. Dintre cei care se roagă lui Dumnezeu rar sau deloc
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]