1,034 matches
-
Așchii. La rubrica de cărți noi sunt recenzate lucrări de Sașa Pană, Geo Bogza (Jurnal de sex), Ion Barbu (Joc secund), Al. A. Philippide (Stânci fulgerate), O. Goga (Precursori), B. Fundoianu (Priveliști). Revista își respectă programul propus și prin rubricile „Reminiscențe”, „Cu mâța-n sac”, „Poticneli”, unde sunt semnalate neajunsuri ale vieții literar-artistice sau se fac observații critice. Alți colaboratori: Mihail Cruceanu, Agatha Grigorescu-Bacovia, Emil Isac. M.Pp.
INDREPTAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287547_a_288876]
-
urma să expună în versuri istoria omenirii, de la crearea și „căderea” omului până la imaginea unei societăți viitoare, utopica „Sânta Cetate”, în care vor domni armonia, rațiunea, „spiritul”, simbolizând „victoria omului asupra zeului Forța”. Este o încercare temerară, neizbutită, în care reminiscențele din Biblie, din Paradisul pierdut al lui Milton, din Infernul și Paradisul lui Dante, din Legenda secolelor a lui Victor Hugo și din utopiile lui Jules Michelet și Pierre Leroux nu se contopesc într-o creație unitară. Artificial și discursiv
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
marea „călătorie în moarte”, viziunea rămâne subliniat mioritică, spre a sugera fuziunea lină cu materia: „Șopârle verzi, din verzile păduri, / vor înălța fierbințile lor guri / pân-la urechea mea, să-mi dea povețe, / ziua și noaptea drumul să mă-nvețe...” Dincolo de reminiscențe argheziene (îngeri, halucinații), ciclul Spital fixează experiențe cărora neliniștile, introspecția și proiectarea în dramele altora le imprimă un tragism răscolitor. Poeme ca Febră, Solii pământului, Păsările devin veritabile documente existențiale, psihologice și etice, despre condiția umană în situații-limită. Pompiliu Constantinescu
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
necesar cel mai imperialist, dar politicile sale imperialiste vor constitui cauza major) a r)zboiului pe glob. În aceeași perioad), Joseph Schumpeter a scris binecunoscutul s)u eseu, oferind o explicație imperialismului, contrar) celei economice. ,,Elementele precapitaliste, ceea ce a supraviețuit, reminiscențele, și factorii de putere” arunc) statele în aventurile imperialiste. Clasele militare, odat) ce au fost necesare consolid)rii și extinderii propriilor state, dup) ce și-au îndeplinit misiunea, nu dispar. Ele supraviețuiesc. Ele cer conținu) angajare și prestigiu. Sunt susținute
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
războiului și din primii ani postbelici. Versul e totdeauna liber și nerimat, adesea discursiv în chip insidios, derutant prin inadecvarea formulărilor la conținut: banalul apare în alianță cu insolitul, prozaicul cu poeticul uneori sublim, realul cu oniricul și fabulosul livresc. Reminiscențe de simbolism decadent sunt încorporate într-o imagistică de tip suprarealist, pătrunsă de spiritul expresionismului. Modurile poetice mai ușor identificabile sunt evazionismul fantezist, profesat cu deosebit răsunet în epocă de Constant Tonegaru, și ironismul lui Geo Dumitrescu, temperat prin exprimarea
LITUON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
de romantism, parnasianism și simbolism. Parnasiene sunt poemul Levante și Calavryta al lui Duiliu Zamfirescu, poemul macedonskian Ospățul lui Pentaur, o Fantezie blondă a lui Cincinat Pavelescu, Către lună de I.C. Săvescu. La Al. Petroff (Helina), parnasianismul este tulburat de reminiscențe simboliste (exacerbare senzorială, note muzicale). Din satanismul baudelairian - bogat ilustrat în revistă - Macedonski reține implicațiile titaniene și frământările scindării între puritate și păcat, în timp ce I.C. Săvescu îi adaugă expresia unui orgoliu creator victorios. La aceeași sursă trimit plăcerile „îngrozitoare”, stările
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
exotic, aspirația spre orizonturi necuprinse. Simbolismul său, apropiat de cel minulescian, înregistrează totuși o notă mai discretă, mai interiorizată. Peisajul marin, sugestiv prin imensitate și profunzime, va deveni o sursă preferată de inspirație (Pe țărmul mării, 1941). Se mai remarcă reminiscențe parnasiene (ciclul de sonete din volumul Cristale, 1936) și clasice (în poemele ce evocă vestigii ale Antichității sau în pastelul dobrogean). Deși cade uneori în manierism, neștiind să evite clișeele sau o anume monotonie, G. rămâne un poet ce se
GHERGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287246_a_288575]
-
instituția Universității mai este păstrată ca loc specific al cunoașterii, dacă numărul instituțiilor universitare se află În inflație? Nu există inițiativă care să pornească de la nivelul universităților și să-și găsească loc În centralitatea sistemului, datorită centralizării excesive a administrativului, reminiscență evidentă a trecutului. Modelul tranziției noastre este Încă fluid. Din această cauză, Îl resimt reversibil. E adevărat ceea ce ai spus tu, Ruxandra, că la Începutul anilor ’90 exista un sens foarte tare al tranziției, care venea dintr-o stare de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Țop-țop, cu ilustrații de Gabriel Bratu, Craiova, 1974; Poezii, îngr. Liviu Călin, București, 1975; Versuri, îngr. și introd. C. D. Papastate, Craiova, 1978. Traduceri: Traduceri libere, Craiova, 1908; Maurice Maeterlinck, Justiția, București, [1910], Pasărea albastră, Craiova, 1920; Traduceri libere și reminiscențe din Émile Verhaeren, Henri de Régnier, Paul Verlaine, Sully Prudhomme, Edmond Haraucourt, Craiova, 1921; Anatole France, În anul 2270, București, 1925; Lafcadio Hearn, Legende japoneze, București, f.a. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Cronica literară, VLT, 1906, 22; C.Z. Buzdugan, Poezia
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
cotidian. În pofida acestor modulații, universul imaginar al autoarei rămâne extrem de coerent, continuând să reverbereze aceleași obsesii, accentuate și acutizate în versurile din urmă. M. scrie o tragică poezie a existenței, cu rădăcini în experiența bacoviană, din care răzbat inițial câteva reminiscențe intertextuale: „Vecinii, colegii, bârfa și îndrăzneala de a ți se spune că trăiești/ La periferia societății./ Dar seara-i adâncă și ploaia violetă, amurgul violet,/ Cerul violet, boala și groaza viorii violete, marea violetă...” (Provincie veche). Aidoma precursorului său, poeta
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
propun să atragă atenția asupra unor neajunsuri ce fac omului de rând viața amară (un titlu grăitor - Din dramele mizeriei). Rubricile susținute în „Ararat” și în „Universul” surprind instantanee care, în ochii gazetarului sufletist, au o anume relevanță. Altele sunt „reminiscențe” (Din alte vremi) sau istorioare („pățanii”), uneori nostime, mai adeseori fade, cu palide sclipiri de umor. Mici exerciții narative, ele caută să-și coloreze anecdotica prin conturarea câte unui profil (de pildă, „apașul gazetăresc”). Prozele din Schițe-filme (1913), fie glumețe
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
convertire. Pacea și prosperitatea de odinioară sunt departe; de-acum, oamenii trebuie să ducă o viață mai curată; lumea a îmbătrânit și devastările barbarilor arată că sfârșitul ei e aproape. Folosirea modelelor clasice e foarte limitată; apare și câte-o reminiscență din Prudențiu. Întâlnim și violări ale legilor metrice; rima este folosită frecvent. I-au fost atribuite lui Oriențiu și alte scrieri minore a căror autenticitate nu e totuși sigură. Bibliografie. Ediții: CSEL 16, 1, 1888 (C. Schenkl); C.A. Rapisarda
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
două fragmente în traducere latină (a căror autenticitate este contestată de E. Schwartz și susținută de F. Diekamp) în opera lui Facundus din Hermiane (Apărarea celor Trei Capitole IV) și la Pelagius (care le-a preluat de la Facundus); bogate în reminiscențe biblice, fragmentele se caracterizează prin duritatea limbajului cu care Chiril este acuzat că hulește. Opoziția față de Chiril nu pare însă să se fi asociat și cu o atitudine în favoarea lui Nestorios. Un citat din Ioan Damaschinul ne furnizează un fragment
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
proprietatea unei corporații occidentale, dar nu fără a ceda salariaților acesteia un procent semnificativ din acțiuni (8%). Desigur, în spatele asociației salariaților se afla un număr mic de capitaliști autohtoni, dar faptul că mai aveau nevoie și mai puteau utiliza această reminiscență a primei perioade de privatizare (ansamblul salariaților) este mai semnificativ decât istoria personală a ceea ce am putea considera „ultimii mohicani” ai privatizării în favoarea capitaliștilor autohtoni. Cum era de așteptat, în asemenea condiții, privatizarea propriu-zisă a început dinspre periferie către centru
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prin limbaj a personajelor, împărțite neapărat în bune și rele. Temele care îl urmăresc pe H. sunt două. Cumplitul amăgit sau Izvorul demoralizațiii (1847) e o farsă în care zgârcenia își primește până la urmă pedeapsa. În Săracul cinstit (1851), cu reminiscențe din Baba Hârca a lui Matei Millo, titlul vorbește de la sine. Dincolo de sentințele morale, comedia conține note de critică socială. Începutul comediei-vodevil Ucenicul șarlatanului (1851), unde sunt puși față în față un june franțuzit, abia întors din străinătate, cu ifose
HALEPLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
ireductibilă opoziție cu aspectele întunecate ale politicii din anii premergători celui de-al doilea război mondial. Însemnările din Castele în Spania (1946) revin la metoda încercată cu succes în Pe marginea epopeei, punând laolaltă într-un text doar aparent fragmentat reminiscențe, pagini de jurnal, încercări dramatice în cheie pirandelliană, consemnări diverse, izvorâte din contemplarea actualității, adnotări pe marginea cărților, articole ș.a. H. se dovedește și aici, ca și în culegerea de aforisme intitulată Confidențe (1940), un analist lucid și obiectiv al
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
mai nou, de influență bogomilică, atribuind geneza colaborării dintre Dumnezeu și diavol. Subiectele referitoare la plante, animale sau la diferite forme de relief cunosc cea mai mare răspândire. L. etiologică relevă în majoritatea cazurilor o viziune antropomorfă, o concepție animistă, reminiscențe ale unei mentalități primitive despre univers. Cea de-a doua categorie tematică include motive referitoare la destin (ursitoare, spirite prezicătoare ș.a.), subiecte legate de spiritele naturii (ale apelor, ale munților, ale nopții, ale văzduhului), de metamorfozări (pricolici, strigoi ș.a.) și
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
relație cu lapidaritatea lui René Char. Sonurile apolinice din grupajul Arpegii (și din alte stihuri) nu sunt fără asemănare cu acelea din Farmecele lui Paul Valéry. Trei cicluri din culegerea Lucruri și stele (2003) interpretează motive explicit autohtone (datini, sărbători, reminiscențe istorice, elemente de peisaj), multe evocând scene din copilărie cu specific local, transilvan, valorificând inedit procedee din folclor. Cu toată lunga tradiție a poetizării unor obiceiuri, poetul care a scris versurile din Ritualuri (1987) imprimă icoanelor construite de el un
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
70, cu gazetari - ca protagonistul Mihai Lupașcu - și tovarăși de „bine”, cu pescari, miliție, întâmplări din combinat, fabrica de pește, inundații sau celebra „practică” din agricultură. Dincolo de opoziția, aproape ca la Fănuș Neagu, dintre București și Brăila, cartea se vrea - reminiscență a paginilor de reportaj - mai mult un basm modern, în „45 de nopți”, timp în care se parcurge drumul de la ancestral către industrializare, de la tezaurul vechi al „oamenilor apelor” - ai unui pământ cu „taine” și „adevărat rai” - la o țară
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
j. Soroca - 27.II.1942, Idel, Federația Rusă), poet și dramaturg. După studii făcute la Școala Normală „Petru Maior” și la Liceul „A.D. Xenopol” din Soroca, a fost învățător. Deportat în Siberia, moare în lagăr. Poeziile lui R., cu unele reminiscențe din Mihai Eminescu și George Coșbuc, dezvoltă motivul dragostei și pe acela al suferinței, care recheamă hamletiana întrebare asupra existenței (Tentațiune). Prezicându-și parcă propria soartă, a dat expresie sentimentului morții și a invocat prăbușirea iluziilor. A scris și două
RUSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289409_a_290738]
-
Comentarii”, „Recenzii”, „Note”. Lui Lucian Blaga îi aparțin îndeobște contribuțiile de reflecție filosofica, în care se regăsesc preocupările lui dominante: Despre viitorul filosofiei românești, Getica (privitor la „particularitățile stilistice” ale spiritualității dace), Despre permanentă preistoriei (continuitatea prin vreme a unor reminiscențe arhaice), Fenomenul istoric (considerații de filosofie a istoriei), Kant și metafizica, Organism și societate (cu trasarea deosebirilor). Tot el face publice amintiri despre Mahatma Gandhi sau realizează o privire de sinteză asupra istoriografiei, din Antichitate până în epoca modernă. La rândul
SAECULUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289428_a_290757]
-
În 2002 participă la realizarea volumului Portret de grup cu Laurențiu Ulici. Elogii, invocații și elegii, versurile lui S. din Vară de amiază și Amiaza lui Empedocle (1983) se înscriu frecvent într-o dicțiune solemnă, ceremonioasă, care amintește prin câteva reminiscențe tonalitatea și tiparul poeziei lui Lucian Blaga, precum și „plastica” lirică a lui Adrian Maniu. Asimilarea lecțiilor modelatoare este evidentă, dincolo de transcrierea în cheie proprie a sugestiilor: „Eu cred în cel ce caută. Tăcerea-i este duhul. / Eu știu: nu lespedea
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
literară” ș.a. Ținând, într-o măsură, de memorialistică, nuvelele și povestirile sale au, de obicei, personaje din mediul rural. Reprezentativă este Uitutul. Povestire din munții Bucovinei. Autorul reușește să treacă adesea de simpla relatare, ca în povestirea Un omor. Din reminiscențele unui criminalist. Contribuie la aceasta umorul blând și complice, care colorează faptele din realitate și așază scrierile lui în apropierea unor specii folclorice precum snoava. Dar capacitatea de invenție este redusă, ceea ce face ca substanța povestirilor să fie inconsistentă. Cu
STEFANELLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289902_a_291231]
-
nedreptate perpetuă. Monografie a feminității, surprinsă în câteva posibile ipostaze - sensibilitate, frivolitate, agresivitate, gingășie -, cartea e alcătuită din mici schițe caracterologice. Aventură la Brașov (1980; Premiul Asociației Scriitorilor din București) continuă firul întâmplărilor narate în Băiat de București, cu unele reminiscențe autobiografice. Dacă anterior fusese investigat universul mirific al copilăriei, acum e urmărită adolescența. Obiceiuri brașovene, întâmplări și întrebări iscate de vârsta protagonistului ar fi putut suscita interesul lectorului dacă prozatorul nu le-ar fi înscris într-o exagerată tentă didacticistă
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]
-
poetice, Povestea preafrumoasă a lui Mihail Voievod, cum domni în Vlahia, cum tăie pe turcii care se aflară acolo, cum săvârși multe fapte vitejești și pe urmă fu ucis cu pizmă, fără luptă, cuprinzând 1312 versuri în greaca populară, cu reminiscențe savante, dar și cu neologisme de epocă, se constituie într-o cronică a anilor 1593-1601, structurată în capitole, cu titluri ce jalonează principalele evenimente: campania la Dunăre și dincolo de fluviu, bătălia de la Călugăreni, eliberarea Transilvaniei și intrarea lui Mihai în
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]