2,146 matches
-
de făcut, apoi în celălalt, ca pe vremuri și gata, esti aproape de clipă adevărului - mai ai pe tine doar frunză lui Adam. Acesta este momentul de cumpănă, cel în care mulți au căzut în țărâna, ori au fost doborați de remușcări. Tu ține-te tare, nu te lasă, gândește-te că nu-s puțini nici cei care au reușit. Așa că smulge-ți frunză, blestemata de frunză, pe care ne-a fost dat s-o purtăm ca semn al dorinței de a
CUM SĂ TE LEPEZI de RAUL BAZ în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349232_a_350561]
-
astfel sfârșitul, e lipsită de oarece sensibilitate. Citind o nuvelă a lui Cehov, unde un actor e cuprins subit de un dor fără sațiu după satul său natal, Veazma, e și ea apucată de o criză de isterie generată de remușcările de a face lucruri împotriva conștiinței ei, cu toate că „delațiunea devenise un sport național” în care „toată lumea pâra pe toată lumea” (p.76). Tragicul personaj gogolianio-caragialesc doar că nu se mutase în apartamentul ei unde își întețise cererile de a o lua
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
gineri,Li s-au topit aripile de ceară,Dar vor rămâne tot frumoși și tineri.Numai pe noi o să ne strângă-n gheară Crepusculul, fie că-i luni sau vineri.- Leonte Petre -Sursa foto: Internet... PROVĂMĂ simt mereu cuprins de remușcări,C-am pus adesea piedica la pușcăși n-am trimis cuvântul care mușcă,Să-nfrângă geruri și întunecări. Prea multe vorbe am închis în cușcă,Nu le-am lăsat să zboare peste mări,Să fie tunetul din patru zări,Care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385026_a_386355]
-
mișcare Pură destrăbălare În valuri tu tresalți Reverși, apoi te strângi Tot dorul se destramă Trăind aceeași dramă Tu râzi și iarăși plângi Suspini și iar zâmbești Nespusă alintare Lupte senzoriale Ademenire de povești Lovești, apoi regreți Sărată refulare Cumplită remușcare Visezi și -apoi te cerți Iubești și iar urăști Amor și nepăsare Sau doar freamăt de mare Pe trupu-mi ars dorești Blue Mireille, 20 iulie 2016 Referință Bibliografică: Freamăt de mare / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2028
FREAMĂT DE MARE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382337_a_383666]
-
ostentativ tace zâmbind cu fața-i de lut în viață. Tabloul paisprezece Cele trei trupuri nude în alb s-au regăsit cu organele ude de lut însângerat, năclăit. Tabloul cinsprezece Ombilicul toți trei și-l taie fără teamă, sau mari remușcări, apoi se îneacă făcând baie în multiplele interpretări. Tabloul șaisprezece Femeile se ridică barbatu-i în vână, totul se strică nimic nu se-nfrână. Tabloul șaptesprezece Ispitit de femei masculul se-ndreaptă spre ceea ce fac de obicei, către cea mai
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
inima sângerează, Să disimulez deznădejdea, Iar lacrimile să cadă odată cu ploaia, Ca nimeni să nu îmi cunoască amărăciunea. M-aș ascunde chiar eu într-o fază a lunii, Iar în spatele ei întunecat, Să-mi debarasez starea contemplativă Și, împins de remușcare, să acționez, Să-mi duc la îndeplinire misiunea. Eu, cel de ieri și de azi, Înfășurat în perdelele norilor, Să răsar odată cu trecerea ploii și... Nestingherit, să luminez sub raze de har, Împăcat încă o dată cu mine însumi. Amintirea eșecului zilnic
VIAŢĂ TRANSFORMATĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382551_a_383880]
-
încrâncenată dorință de redescoperire, apare Ea - Iubirea, mai întâi sub forma unui vis frumos, mai apoi frântă în zbor de dorințe sau gânduri nespuse. O iubire intensă și marcantă, ce s-a volatilizat, închizând poarta, fără umbră de regret sau remușcare. O iubire căreia poeta i se adresează când tandru, când distant și rece, reverberând dureri și atingând sensibile amintiri. Dar, în orice prag de amurgire, acestei iubiri aproape uitate, îi ia locul cerul plin de stele, pădurile fermecate de vrajă
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
Acasă > Versuri > Visare > UN ULTIM ZÂMBET Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2050 din 11 august 2016 Toate Articolele Autorului Un ultim zâmbet, Și-apoi plec spre toamnă, Fără regrete, Fără remușcări, C-aș fi putut rămâne Printre ierburile verii, Un fluture, O floare de salcâm . M-am șters la ochi, De lacrima tăcută, Alung tristețea, Duca-se-n pustiu! Pășesc încrezătoare Către culme, Spre viile Și codri aurii. Un anotimp de
UN ULTIM ZAMBET de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383880_a_385209]
-
fiind, și a luat lumea în cap, a plecat de acasă și a cheltuit toată avuția în petreceri și destrăbălare. A ajuns, până la urmă, într o cruntă mizerie, tocmindu se păstor al unei turme de porci. Cuprins de regrete și remușcări, dar și de oarece edificări, se întoarce acasă cu gândul că ar fi fericit dacă ar ajunge argat în casa părintească. Spre uimirea sa, tatăl îl primește cu mare fast, dându i veșminte curate și pregătind o masă mare, pentru
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
în viața lui ca o mană cerească. Dar faptul că omorâse un om, chiar dacă un nemernic care-i vroia răul ,îi alungase încet ,încet, orice urmă de sentiment.Sau de ce naiba o fi fost ! În zilele imediat următoare,îl cuprinseseră remușcările, conștiința îl îndemna să se predea ,dar teama groaznică de a suporta ororile din pușcărie îl îndemnase să n-o facă. Acum ,nu mai avea atâtea remușcări..... Se trântește enervat pe canapeaua pufoasă din camera apartamentului lui Madelene. - Cerșești dragostea
VIAȚA LA PLUS INFINIT (13) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384063_a_385392]
-
sentiment.Sau de ce naiba o fi fost ! În zilele imediat următoare,îl cuprinseseră remușcările, conștiința îl îndemna să se predea ,dar teama groaznică de a suporta ororile din pușcărie îl îndemnase să n-o facă. Acum ,nu mai avea atâtea remușcări..... Se trântește enervat pe canapeaua pufoasă din camera apartamentului lui Madelene. - Cerșești dragostea ? Scumpa mea,dragostea nu se cerșește,se câștigă ! - Iar eu n-am reușit să ți-o câștig ,nu-i așa ? Nu am făcut destule pentru tine, te-
VIAȚA LA PLUS INFINIT (13) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384063_a_385392]
-
voința bună este o voință pură, deci morală; datoria este cea care determină acțiunile prin forma legii morale, iar legea morală nu este altceva decât expresia rațiunii pure practice, adică a libertății, din care derivă și starea de conștiință morală - remușcarea. El enunță porunca moralității: „Acționează astfel încât maxima voinței tale să poată oricând valora în același timp ca principiu al unei legislații universale”. Datoria, pentru el, constituia singura lege morală, celelalte le considera principii deoarece permit excepții, de care însă o
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
de Dumnezeu la dăruirea acestui „judecător nemituit” ca să ne facă mai înțelepți, să ne descotorosim de păcate încă din această lume în care suntem. Și dacă conștiința nu ne părăsește niciodată, dacă ea este judecătorul nostru - spun - înseamnă că nici remușcarea - mustrarea de cuget, părerea de rău, regretul, nici el nu pleacă din sufletele noastre; nu trebuie nici să apese prea tare, dar trebuie să existe. Cred că numai oamenilor orgolioși le poate lipsi părerea de rău. Preotul Boris Răduleanu (1905-1990
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
gândirii arsă avortăm ce-am fost și ne punem drept satane pe cruce Am devenit noroi, plini de dorințe, vrem numai bani nu mai suntem capabili să fim, nici măcar un ieri să fim un șubred ruginit sau un ceas de remușcare în închisoarea vieții noastre Ne este foame mereu, ne mâncăm propria carne fiul nu mai este pentru noi, nici măcar durerea neputinței mi-am fracturat un picior al minții mâna o mai am încă-n atele Mănânc șchiop și merg fără
SĂ NU-MI MAI FIE SETE MÂINE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383521_a_384850]
-
Și când te gândești că era cât pe-aci... Ce-ai cerut! Știu eu!?... Palme ai cerut, palme primești! Acest răspuns o răscoli din toate măruntaiele și nu numai că îi dădu dreptate soțului ei, ba chiar fu zguduită de remușcări. Scurtă așadar pe cât posibil discuția cu prietena, o dădu pe glumă fără a fi convingătare, desigur, o servi cu o cafea, mai pălăvrăgiră un timp vrute și nevrute, apoi aceasta plecă, iar Lucia se felicită că a avut tăria de a nu
LUCIA (CAPITOLUL II) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382782_a_384111]
-
din zilele lui libere,ar fi dorit să-i vadă, însă de fiecare dată a amânat,respingerea ei îi anula decizia de fiecare dată. Simte cum o neliniște cumplită îi invadează sufletul. Lacrimi de suferință și în același timp de remușcare îi inundă ochii ,fața, și-apoi se scurg încet spre piept. Acolo unde ar trebui să locuiască inima..... Vede totul în ceață, în noaptea neagră de mai . Ia curba foarte repede ,niciodată nu i-au plăcut liniile curbe ,a preferat
VIATA LA PLUS INFINIT (4) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382911_a_384240]
-
de când lumea. Ceea ce îmi conferă un mic avantaj în a răspunde, este legat de amintirea anilor de adolescență și de incipientă tinerețe, când văd, supărător de clar propria mea atitudine față de părinți, față de care port și acum pe umerii aplecați, remușcarea. E adevărat că, nu-mi amintesc să fi ridicat nici măcar o dată vocea la părinții mei. Era rodul educației primite de la ei? Era consecința greutăților prin care a trecut întreaga mea familie, greutăți la învingerea cărora am participat - nolens volens - ca
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
nesocotința mea și nu m-a lăsat din bătaie până nu și-a răcorit sufletul său, cel foarte masculin. Pentru mine, bătaia lui taică-meu a fost ca o binecuvântare. Chiar am simțit nevoia să-mi alin într-un fel remușcările pentru greșeala făcută. Greșeală?...Hm! a zâmbit Maria: de atâția ani îmi dorisem această miraculoasă greșeală pe care trupul meu de femeie pătimașă mi-a cerut-o cu insistență. Așa am realizat că a meritat să plătesc pentru acele clipe
CAP. 3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383078_a_384407]
-
Hotărăști destine, plănuiești lovituri. Poți, de pildă, să-l împingi pe Filozof să spargă Banca. E sărac. Inteligent. Un om ca el merită să aibă bani. S-ar preocupa, astfel, în liniște, de experiențele lui cu iepuri. Noaptea, cuprins de remușcări, și-ar scrie Tratatul „panaceu”; în final, e arestat pentru jaf. Dar nu o să faci asta. Pe Filozof îl păstrezi pentru o acțiune mult mai importantă. Va trebui să-l asasineze pe Magistrat, dacă nu cumva, pe parcurs, te vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
abate Saunière Începe să se comporte ca un veritabil nabab, permițându-și cheltuieli de-a dreptul exorbitante pentru un biet preot de țară. Concluzia imediată: biserica din Rennes-le-Château adăpostea o comoară pe care norocosul abate și-a Însușit-o fără remușcări. Odată declanșată, se produce și o escaladare de proporții, conjugată cu ramificarea deconcertantă a Întregii nebunii. Modesta biserică rurală este asimilată unui enigmatic templu francmasonic, cele câteva monede de aur găsite de zidari se transformă În tezaurul Îngropat aici de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
s-o cred din clipa În care aflasem că domnul doctor Wagner, de a cărui asasinare fusesem acuzat, trăia bine mersi. Doctorul Wagner... Da, da, putea fi o soluție. Sau poate că nu - rămânea de văzut. L-am lăsat, fără remușcări, de izbeliște pe Zoran și biografia lui lipsă la apel și am plecat decis către biroul cu numărul trei, cel În care pătrunsesem În noaptea aceea nefericită. Ce așteptam de la Întâlnirea cu fostul decedat? Nimic special, poate doar o explicație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
lăsat Citizenul de izbeliște, să meargă și să se oprească de capul lui. Ceea ce acesta și făcea, manifestând o predilecție deosebită spre a doua variantă. Mai pe șleau spus, odată lăsat de la mână, afișajul său mecanic și-a dat fără remușcări obștescul sfârșit. Câteva zile, Fujimori s-a mai uitat din când În când la capricioasele trei limbi, fără nici un rezultat Însă. Într-o după-amiază, când a ieșit În oraș și și-a pus la mână ceasul,Seiko, i s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nu l-a găsit deloc Întâmplător, l-a găsit pentru că l-a căutat. Și l-a căutat fiindcă a fost convinsă s-o facă În schimbul unei recompense corespunzătoare. - De unde știi? - De la Zoran, În nici un caz... - Atunci, de la hoață: copleșită de remușcări, a venit și s-a spovedit la tine! Să fim serioși... Cum ai determinat-o să mărturisească? - Există două metode de convingere, la care nu rezistă aproape nimeni: banii și amenințarea cu moartea. Eu m-am folosit de a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Stăreția Sionului, templieri, catari și tot neamul lor. Mă ajutau câteodată să-mi amintesc anumite detalii din povestirea profesorului Adam care mi se estompaseră În memorie. De multe ori Însă, documentarea reprezenta doar un pretext pentru a mă abandona fără remușcări frecventării gratuite, din pură plăcere, a paginilor respective. N-aș spune că devenisem dependent de aceste lecturi; fapt este Însă că și după Încheierea romanului, căutările pe Google au continuat, zestrea mea de cunoștințe În materie de enigme sporind simțitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
io zilele astea. Nopțile devin din ce În ce mai chinuitoare. Iată, am ajuns și eu care eram atît de perfectă - un aparat fără cusur - să cunosc insomnia. Nu insomnia poeților, nu insomnia Îndrăgostiților sau a căutătorilor de comori sau a ucigașului terorizat de remușcare, nu, o insomnie puhavă, imbecilă, fără gînduri. Stau și număr În neștire, din cînd În cînd Îmi pipăi subțiorile și curbura inghinală, dacă dau de vreun ganglion cît bobul de linte mă trece o boare rece pe șira spinării. Mobilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]