21,931 matches
-
ceea ce face ca o persoană care își exercită activitatea în cadrul acestuia să se circumscrie sferei funcționarilor reglementați de art. 308 din Codul penal, text care se adresează oricărei persoane care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) din Codul penal ori în cadrul oricărei persoane juridice. ... VI. Opinia specialiștilor consultați În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) raportat la art.
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
penal actual definește noțiunea de „funcționar public“ în baza unor criterii obiective. Astfel, art. 175 alin. (1) lit. b) din Codul penal definește noțiunea de „funcționar public“ ca fiind persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură. Codul administrativ, adoptat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, definește la art. 5 lit. y) funcția publică ca fiind ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite în
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
retribuită sau nu, în serviciul unei unități dintre cele la care se referă art. 145. Codul penal Art. 175 - Funcționar public (1) Funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație: a) exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești; ... b) exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură; ... c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
de alte persoane (1) Dispozițiile art. 289-292, 295, 297-300 și art. 304 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice. (2) În acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime. ... VIII. Opinia judecătorului-raportor Opinia judecătorului-raportor
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
la această normă în cuprinsul art. 147 fiind una explicită. Codul penal în vigoare, prin dispozițiile art. 175 alin. (1), prevede că „funcționar public“, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație: a) exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești; ... b) exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură; ... c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală). Potrivit dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal, în sensul legii penale, funcționar public este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești. În raport cu cele arătate anterior, se reține că prerogativele la care face referire art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
prerogativele respectivei puteri în stat: conducători auto, îngrijitori, muncitori, paznici etc.“. Potrivit dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. b) din Codul penal, în sensul legii penale, funcționar public este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură. Referitor la înțelesul sintagmei „funcție de demnitate publică“, prin Decizia nr. 20/2014, precitată, s-a arătat că „Funcția de demnitate publică este definită de Legea-cadru nr. 284/2010
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
juridice de drept privat declarate de interes public sau utilitate publică. Potrivit dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. c) din Codul penal, în sensul legii penale, funcționar public este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia. În această ipoteză
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
Decizia nr. 1/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală) și categoria denumită în doctrină a „funcționarilor privați“, care include persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) din Codul penal ori în cadrul oricărei persoane juridice. ... ... 3. Statutul juridic al partidelor politice Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 14/2003
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
în categoria persoanelor juridice la care se referă art. 308 alin. (1) teza finală din Codul penal, astfel încât persoana care deține o funcție de conducere în cadrul entității asociative, sub rezerva exercitării, permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, a unei însărcinări de orice natură în cadrul acesteia, se încadrează în categoria „funcționarilor privați“ la care se referă textul legal evocat. În consecință, în raport cu obiectul prezentei sesizări, având în vedere sfera de cuprindere a dispozițiilor art. 145
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
I.3. Promovarea incluziunii socio-profesionale pentru toate categoriile de populație Situația actuală Având în vedere caracterul monoindustrial al microregiunii bazată pe activitatea de exploatare minieră, necesitatea recalificării profesionale a foștilor mineri este un imperativ, dar și o provocare. Nivelul ridicat al remunerațiilor pentru sectorul minier și opțiunea pensionării anticipate alimentează un grad crescut de rezistență la schimbare, susținut de mândria profesională specifică lucrătorilor în acest sector de activitate. Diversificarea moderată a competențelor profesionale și cunoștințele tehnologice limitate reprezintă obstacole pentru apariția unor
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
a Deciziei Curții Constituționale nr. 279 din 23 aprilie 2015, dispozițiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul muncii nu își mai produc efectul și dau naștere unui drept de creanță constând într-o despăgubire echivalentă cu remunerația cuvenită salariaților, pe durata suspendării, în cauzele nesoluționate definitiv la data publicării deciziei instanței de contencios constituțional în Monitorul Oficial al României, Partea I.“ ... 37. În cuprinsul acestei decizii s-a arătat că „Decizia Curții Constituționale nr. 279 din 23
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
38. Totodată, la paragrafele 55 și 56 din aceeași decizie s-a reținut că de la data încetării efectelor art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul muncii se va naște dreptul la despăgubire al angajatului echivalent cu remunerația pentru perioada în care a fost suspendat, ca urmare a dispariției unei norme care nu poate produce niciun efect juridic. S-a arătat că acest drept de creanță nu se va mai întemeia pe dispozițiile art. 52 alin. (2) din
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
nr. 279 din 23 aprilie 2015, în situația în care raportul juridic guvernat de dispozițiile legii constatate ca fiind neconstituțională nu a fost definitiv consolidat, în patrimoniul salariatului ia naștere un drept de creanță constând într-o despăgubire echivalentă cu remunerația cuvenită pe toată durata suspendării, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale. ... ... X. Înalta Curte de Casație și Justiție X.1. Asupra admisibilității recursului în interesul legii 93. Verificarea regularității învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție impune analizarea condițiilor
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
că fapta nu este prevăzută de legea penală, dreptul la despăgubiri se naște în patrimoniul salariatului în temeiul legii, pentru toată perioada suspendării contractului individual de muncă, sau acesta are un drept de creanță constând într-o despăgubire echivalentă cu remunerația cuvenită, pe toată durata suspendării, supus confirmării jurisdicționale, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale? ... 100. Din analiza hotărârilor judecătorești atașate actului de sesizare se desprinde concluzia că reformularea problemei de drept este consecința preluării întocmai a modului în
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
a Deciziei Curții Constituționale nr. 279 din 23 aprilie 2015, dispozițiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul muncii nu își mai produc efectul și dau naștere unui drept de creanță constând într-o despăgubire echivalentă cu remunerația cuvenită salariaților, pe durata suspendării, în cauzele nesoluționate definitiv la data publicării deciziei instanței de contencios constituțional în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... 143. S-a reținut, în considerentele acestei decizii, că „la momentul la care instanța este chemată
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
despăgubire se acordă salariatului pe toată durata suspendării contractului de muncă (paragraful 53). Astfel, de la data încetării efectelor art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul muncii se va naște dreptul la despăgubire al angajatului echivalent cu remunerația pentru perioada în care a fost suspendat, ca urmare a dispariției unei norme care nu poate produce niciun efect juridic (paragraful 55). Acest drept de creanță nu se va mai întemeia pe dispozițiile art. 52 alin. (2) din Codul muncii
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul muncii, întrucât raportul juridic guvernat de dispozițiile legii constatate ca fiind neconstituționale nu a fost definitiv consolidat, salariatul are dreptul de a obține o reparație bănească constând într-o despăgubire echivalentă cu remunerația cuvenită pe perioada suspendării contractului individual de muncă, începând cu data emiterii deciziei de suspendare și până la reintegrarea efectivă, moment care se poate plasa anterior publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016, prin care a fost
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
nr. 431 din 17 iunie 2015, în situația în care raportul juridic guvernat de dispozițiile legii constatate ca fiind neconstituționale nu a fost definitiv consolidat, în patrimoniul salariatului ia naștere un drept de creanță constând într-o despăgubire echivalentă cu remunerația cuvenită, pe toată durata suspendării, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 septembrie 2022. PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
completările ulterioare, sau onorariile stabilite pentru procedura prevăzută de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ordinea cronologică a înregistrării documentelor la filială. ... c) în cazul finalizării dosarului de un alt practician decât cel desemnat inițial, remunerația cuvenită fiecărui practician în cauză se va stabili de consiliul de conducere al filialei, până la 10.000 lei, în baza tarifelor și standardelor de cost. (la 15-10-2024, Alineatul (1) , Articolul 118 , Capitolul XIII a fost completat de Punctul 3. , Articolul
STATUT din 29 septembrie 2007 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/260961]
-
procedură de către judecătorul-sindic, se va solicita un singur onorariu din fondul de lichidare de până la 10.000 lei, la care se adaugă cheltuielile făcute în procedură. În cazul finalizării dosarului de un alt practician decât cel desemnat inițial, remunerația cuvenită fiecărui practician în cauză se va stabili de consiliul de conducere al filialei până la 10.000 lei, conform art. 118 alin. (1) lit. c) , în baza analizei deconturilor depuse de practicienii care au activat în dosar. Această plată se
STATUT din 29 septembrie 2007 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/260961]
-
unui onorariu mai mare decât cel pe baza căruia a fost desemnat. (5) În toate situațiile, într-un dosar închis fără să fi existat bunuri, unde costurile procedurale se acoperă pe seama fondului de lichidare, se poate acorda o singură remunerație, care se va încadra în plafonul stabilit la alin. (3) . (6) în situația desemnării unui practician în insolvență de către reprezentanții unei asociații sau fundații pentru derularea procedurilor de lichidare, aceștia au obligația să avanseze cheltuielile de lichidare, inclusiv onorariul
STATUT din 29 septembrie 2007 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/260961]
-
în care un practician în insolvență a fost numit prin înlocuirea altui coleg și la preluarea procedurii și nici ulterior nu existau fonduri în procedură, dar procedura a avut fonduri pe parcursul derulării acesteia, iar precedentul practician le-a distribuit, remunerația noului practician se va stabili de consiliul de conducere al filialei, în baza tarifelor și standardelor de cost. (la 15-10-2024, Articolul 118 , Capitolul XIII a fost completat de Punctul 6. , Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 2 din 27 septembrie 2024
STATUT din 29 septembrie 2007 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/260961]
-
de participare la asociere convenită de părți este: Cabinetul individual .......... - ..........%; Cabinetul individual .......... - ..........%. Aporturile prevăzute la art. 3 , aporturile în clientelă și activitatea profesională concretă au reprezentat criteriile de stabilire a cotei prevăzute la pct. 1 . ... 2. Toate cheltuielile necesare asocierii (remunerațiile pentru practicienii în insolvență salarizați, salariile, retrocedările de onorarii pentru practicienii în insolvență colaboratori, cheltuielile de întreținere, chirii, amortizări, taxe și impozite aferente bunurilor folosite în interesul asocierii, costul materialelor, consumabile, investiții, utilități și dotări, precum și orice alte cheltuieli
STATUT din 29 septembrie 2007 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/260961]
-
muncă într-un anumit procent din salariul de bază. De asemenea, în cuprinsul art. 1-6 din același capitol se face referire la elementele care compun salariul de bază, iar după mențiunile privind calculul salariului de bază se arată că pentru remunerația aferentă salariului de bază (deci indiferent de forma în care este stabilită valoarea salariului de bază) angajatorul poate acorda sporuri pentru condiții de muncă. ... 22. De reținut este și faptul că, în baza art. 5 alin. (2) din capitolul II
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]