22,650 matches
-
degeaba eacția mea la lectura nuvelelor lui Stelian Tăbăraș nu se poate transcrie decât în forma ei englezească: "What's the point?!". Povestirea e (deși stilul e plat) cursivă, dar nu duce nicăieri sau, schimbând intonația citatului din N. Carandino reprodus pe a doua copertă, "ideile nu sunt ostentative". De pildă, nuvela Scrisoare târzie te lasă nedumerit: nu prea există acțiune, darmite deznodământ, și nici ca "nuvelă de atmosferă" (rurală) nu convinge. O oarecare structură a ei - prezent - flashback - prezent - subzistă
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/14218_a_15543]
-
cu interes, impresionanta statură a suveranului, care era îmbrăcat într-o haină strălucitoare. Un bărbat frumos, armonios clădit, cu mișcări sigure, purtînd pe obraz un zîmbet cu o expresie luminoasă, pe care pînă atunci, nu l-am văzut altfel decît reprodus în fotografii din gazete, făcute cu ocazia a cine știe căror evenimente importante ale țării de la care nu trebuia să lipsească. Am deslușit în mulțimea personalităților care îl înconjurau pe suveran, o figură cu trăsături nobile, cu păr argintiu și
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
Leo Butnaru La nouă dimineața, E Arctica. Sylvia Plath La unul din poli pe catedrale de ghețari unde se află Vaticanul pinguinilor imperiali papalitatea păpătorilor de heringi argintii-albaștri acolo mi s-a întâmplat un poem laconic încât poate fi reprodus și aici - (pe creasta unui nor - semiluna ca o focă de foc pe vârful aisbergului din tărâmurile unde exoticile noastre dorinți se întretaie cu recea realitate) - de fapt trecuta și prezenta zămislire întâmplându-se la Neptun în dreptul vilei Stancu unde
Poeme și poeți ținându-se de mână by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/14471_a_15796]
-
Florin Tornea, Maria Banuș, Al. Șahighian, Nicolae Nasta. Formula filei intercalate este, evident, un rod al precipitării, ceea ce, de facto, exclude premeditarea. Dacă Zdrobite cătușe ar fi fost intonat (unde?) în seara de 30 decembrie 1947, revista l-ar fi reprodus, cu onorurile de rigoare, în pagina 1 a primului ei număr. Mai departe. Textul din Flacăra al lui Aurel Baranga nu coincide decît în strofa primă cu ceea ce va deveni, puțin mai tîrziu, imnul Republicii Populare Române. Strofele 2 și
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
tă-un"), lăsîndu-i compozitorului libertatea de a alege: "Bref, choisissez à votre guise ce qui vous convient le mieux."2) în forma oficială a imnului, intonată pînă în 1947, versurile sunau în conformitate cu voința poetului: "Rai vesel, pămîntesc,/ Cu mare, falnic nume!" Reproduc alăturat textul tipărit pe coperta posterioară a carnetului meu de note din anul școlar 1941-1942. Pledoaria din România literară se încheie paradoxal, printr-o stranie autosubminare: "oare n-ar fi bine să revenim la imnul compus de Ed. Hübsch în
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
și limbajele noii forme de ficționalitate. La intersecția dintre ultimile tehnici electronice și literatură, cartea descoperă în hypertextualitate un fenomen în expansiune, imprevizibil și contradictoriu. Cum termenul le e probabil necunoscut celor mai multora dintre cei care citesc această recenzie, reproduc de pe prima pagină a cărții definiția lui: "Hyper-textul este pe de o parte un program computerizat care oferă utilizatorului posibilitatea de a se deplasa ramificat și într-un mod non-liniar printr-un text electronic, iar pe de alta, chiar rezultatul
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
A. Diaconu le comentează în detaliu. Urmează un al doilea capitol de texte și comentarii, de data aceasta autori care nu au intrat în manuale, considerați însă reprezentativi. Sase sînt numele asupra cărora se oprește Mircea A. Diaconu. Le voi reproduce pe toate, pentru că în orice discuție asupra poeziei postmoderne românești, selecția, mai ales cînd e una minimă, devine o problemă importantă, dată fiind imaginea de grup compact, de generație, a celor care au scris poezie postmodernă la noi: Magda Cîrneci
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
decupat deci ușa, conferindu-i încărcătura simbolică a întregii clădiri, investindu-i parțialitatea cu sarcina ansamblului, încercînd - atît cît am crezut de cuviință, cuviința unui pictor modern totuși - să "concretizez" cît mai adecvat făptura unică a ușii, să "descriu", să "reproduc" stilurile sedimentate în timp. Și patinate de vreme". Sînt uși ale Iașiului vechi, pe care titlul albumului le propune într-o hotărîtă antiteză - Uși celebre, Uși umile. Dar în fața unora dintre ele aș crede iarăși că antiteza e duplicitară. E
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
al publicației - bimensuală - Lumea vechie, semnat Urechie, Ortens, Aur, Iodoform, cu toate pseudonime ale lui Alceu Urechia, broșură umoristică de un haz cu totul relativ, datată 15 ianuarie 1896 și cu penibile ieșiri antisemite, în articolașul Ștrulovici et Bercovici se reproduceau două liste de subscripții pentru alegeri, în favoarea lui I. Nădejde. În aceste liste, poate autentice, figurează numai nume evreiești, cu modeste sume, între 10 bani și 1 leu și zece bani. În lista cu nr. 8 apare un S. Ipcar
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
amintit faptul că în Viața lui Mihai Eminescu, Ediția a treia revăzută, F.P.L.A., București, 1938, G. Călinescu a publicat pe planșa VI o fotografie "Eminescu la 16 ani" pe care scria: "M. Eminescu, Botoșani 1869", comentată anterior de autor și reprodusă pe coperta revistei "Adevărul literar și artistic", care însă nu-l reprezintă pe poet, ci pe actorul botoșănean: Ion Bălănescu. Falsul s-a continuat pînă azi, el a fost reprodus și în ed. a IV-a a vieții poetului și
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
scria: "M. Eminescu, Botoșani 1869", comentată anterior de autor și reprodusă pe coperta revistei "Adevărul literar și artistic", care însă nu-l reprezintă pe poet, ci pe actorul botoșănean: Ion Bălănescu. Falsul s-a continuat pînă azi, el a fost reprodus și în ed. a IV-a a vieții poetului și recent într-o carte. "În schimb, - scria Al. Piru - portretul lui Eminescu la vîrsta de 16 ani pe care cineva a scris "Botoșani 1869" (cînd Eminescu avea 19 ani), prezentat
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
ca să nu vă mai rețin, a continuat Doamna, vecinul meu de alături are un câine, un ceva, că nu mă pricep la zoologie, dar știți cum latră? - Ham, ham, nu? - Ham-ham?! Glumiți! Rage, domnule, ca un vițel - pot să vă reproduc dacă doriți... - Poftiți, doamnă, reproduceți, da' aveți copiraitu'? Că ne ia autoritățile și CNA-ul de ne vedem la Gherla, printre gratii... - Pentru-atât?! - D-apoi, cum? O concitadină e la pușcărie pentru un ou... - Extraordinar! - Nu e nici un extraordinar
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
a continuat Doamna, vecinul meu de alături are un câine, un ceva, că nu mă pricep la zoologie, dar știți cum latră? - Ham, ham, nu? - Ham-ham?! Glumiți! Rage, domnule, ca un vițel - pot să vă reproduc dacă doriți... - Poftiți, doamnă, reproduceți, da' aveți copiraitu'? Că ne ia autoritățile și CNA-ul de ne vedem la Gherla, printre gratii... - Pentru-atât?! - D-apoi, cum? O concitadină e la pușcărie pentru un ou... - Extraordinar! - Nu e nici un extraordinar, doamnă! E normal, doar știți
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
logic organizate, ci doar amintiri răzlețe, impresii fugare, mărturii și mărturisiri. Să rămînă ca o oglindă - o oglindă spartă, o oglindă tulbure, brumată - a unei îndelungi trăiri departe de țară" (p. 5). Așa cum mărturisește, autorul se mulțumește, cu modestie, să reproducă în stilul său liber-jovial fapte pe care le-a trăit sau la care a fost martor, fără însă a coborî în analiză spre cauze sau a se arăta atras de tentații comparatiste. în absența problematizării, a unui foarte important nivel
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
Dragoș Bucurenci Astăzi se împlinesc 100 de ani de la nașterea lui Corneliu Coposu, una dintre cele mai luminoase figuri ale politicii românești din ultimii 25 de ani. Reproduc aici rândurile publicate de Mircea Dinescu în Academia Cațavencu la moartea Seniorului, cu regretul că nu le-am găsit în altă parte pe Internet, pentru a face cuvenita trimitere către original. Mircea Dinescu Cu zece ani în urmă îndrăznisem să
Mircea Dinescu despre Corneliu Coposu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82357_a_83682]
-
cea mai mare: să meargă la grădiniță! Când aude copii sau adulți vorbind la televizor, exclama rugător: -Mami, să vină copiii la mine! Mami, să vină nenea/tânți la mine! De ce nu vin? A memorat perfect toate reclamele TV! Le reproduce imediat ce aude primul sunet! Știe deja câteva poezii și le perorează înainte să-l rogi să o facă! Detesta să îl contrazici și insistă ferm să îi dai obiectul de care are nevoie. Își exprimă liber și clar iubirea, față de
O picătură de viață by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82432_a_83757]
-
dumincă frumoasă! Există câteva “cuvinte” care pur și simplu mă uimesc că apar înserate în ceea ce povestești!Nu-mi vine să cred...:( @Mihaela V., care? Înaintea respectivelor “cuvinte” este cuvântul cappucino iar la sfarsitul lor, am strigat. Nu le pot reproduce nici măcar în scris dar ți-am indicat între ce cuvinte se află.:( Mihaela V. eu nu beau decît cafea la ibric pentru că sînt îndrăgostit de aburii cafelei.nimeni nu face o cafea că mine.o singură dată am băut o
Ispitirea cafegiului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82528_a_83853]
-
o armonie agreabila în onoarea lui Dumnezeu și desfătarea permisă sufletului.’ (Johann Sebastian Bach) ‘Muzică este adevărata limba universală, proprie întregii omeniri.’( Karl Julius Weber) ‘Muzică pornește de la inimă și se adresează inimilor.’ (George Enescu) ‘Dacă ne-ar reuși să reproducem detaliat în noțiuni ceea ce exprimă muzică, am capătă o deplină și suficientă explicare a lumii.’ (Arthur Schopenhauer) ‘Muzică este felul divin de a spune inimii lucruri frumoase și poetice.’ ‘Muzică este o revelație mai înălțătoare/mare decat toată înțelepciunea și
Sfârşitul verii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82580_a_83905]
-
ascund reacțiile și emoțiile în public și la cât de necioplit le-ar fi părut individul despre care povestești (sau cei pe care ii suportam fiecare din noi). Cel mai tare îmi stăruie în minte o frază din Shogun, (o reproduc fără pretenții de mot-a-mot): “Și ne numesc (notă: occidentalii cuceritori) pe noi barbari și necivilizați”
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
pe Gherea, în timp ce Felix se simte burghez. Otilia admiră biblioteca bine căptușită a lui Pascalopol. Dar are și ea o bibliotecă de unde Felix extrage Mănăstirea din Parma și i-o împrumută vărului său Titi. Acesta, cam cretin, se mărginește să reproducă ilustrațiile. Tot înainte de războiul de întregire, personajele lui Ionel Teodoreanu din La Medeleni au o activitate suținută de lectori. La liceu se studiază Eminescu și Lamartine. Liceanul Dan, cînd e să facă un dar, oferă însă tot volumul lui Samain
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
Selejan face referire mai întâi la atacurile acestuia, apoi ale lui Traian Șelmaru și ale nelipsitului N. Moraru. Sorin Toma începe să publice, mă rog, studiul Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei în ianuarie 1948, în Scânteia. Autoarea cărții precizează că reproduce "documentul nud, așa cum a fost, lăsându-l, pe cât posibil, să se prezinte singur, cât mai complet". Să urmărim deci opiniile "revoluționare" ale lui Sorin Toma. El afirmă, în spiritul cel mai proletcultist, că T. Arghezi "se cantonează definitiv în lumea
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
de un personaj meschin, lipsit de fantezie, Grigore Micu. Martor incompetent al unei mari iubiri, Grigore Micu se lansează în interpretări care amuză, prin inadecvare, dar și înspăimântă, sugerând opacitatea și agresivitatea latentă a simțului comun. Fragmentul pe care îl reproducem în premieră în România literară (romanul în întregime, sub formă de carte, urmând să apară în scurt timp) îl prezintă tocmai pe acest Grigore Micu, terifiant-amuzant erou al timpului nostru. Alex. Ștef|nescu Grigore Micu își imaginase de multe ori
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
Daniel Dubuisson, Alexandra Laignel-Lavastine, în cea de-a doua urmăresc cronologic șubrezenia atacurilor anti-Eliade. Dar să nu fiu cârcotaș și egolatru și să nu insist asupra amănuntelor pro-domo. Spuneam și în recenzia anterioară că marele merit al autorului este că reproduce ireproșabil fragmentele cele mai semnificative din memorialistică, documente, scrisori, care evidențiază, fără rezerve, strălucita personalitate omagiată. Georges Dumézil îi scria, de pildă, entuziasmat prietenului său la 30 decembrie 1958: "Sunt bucuros că, grație Americii, aveți în sfârșit situația și recunoașterea
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
cu un început de orbire și cu o artrită rebelă care transformă în tortură bucuria fizică de a scrie. I-am admirat întotdeauna inteligența, să-i cinstim acum și curajul". (p. 638) Mai sunt alte câteva zeci de captivante caracterizări, reproduse fără reținere de Florin Țurcanu, în pofida concluziilor cărții sale. Am verificat citatele și am remarcat acribia exegetului. Din când în când însă, există și mici... derapaje. Autorul este aspru față de tonul "ditirambic" al unui articol semnat de Dumitru Micu despre
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
lui Nichifor Crainic - Mircea Eliade un sexolog maniac apărut în 1963 în Glasul Patriei. Ostilitatea regimului comunist față de scriitor nu s-a mărginit numai la atât! între 1944-1947, Oscar Lemnaru a publicat peste zece "demascări" în Dreptatea și Dreptatea nouă. Reproduc doar un fragment din prima dintre ele, datat 3 septembrie 1944: "Mircea Eliade, cel care nu de mult cerea sânge și moarte... în presă să nu mai intre nici unul din cei ce au mâinile pătate cu cerneala urii și a
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]