1,193 matches
-
de orgoliu și de vanități mărunte; menirea de a risipi „maladia confuziunii” și de a restabili adevărul revine pamfletului. Imaginea șocantă avea să tortureze și să distrugă o încredere în sine „imorală”. Se impunea, deci, să țâșnească, incandescentă, din adâncurile repulsiei și urii, dar trebuia să depășească pragul inconștientului, trăind apoi ca figură de artă, parte dintr-o compoziție de originalitate și stil. Pamfletul era văzut și ca remediu împotriva tocirii limbajului prin clișee și uz. De aceea, numeroase pamflete au
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
Histoire de France sous Louis XIII, Paris, 1842, vol ÎI, Prefață footnote>. Françoit Guizot în lucrarea intitulată Mémoires pour servir à l’histoire de mon temps, tradusă în limba engleză pentru prima dată în anul 1856:"Ludovic a simțit o repulsie instinctiva pentru ministrul său, față de care nu a arătat decât fidelitate de bun simț față de un servitor pe care nu-l iubea". <footnote François Guillame Pierre Guizot, Mémoires pour servir à l’histoire de mon temps, M. François Guizot, Memoirs
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
se reflectau siluetele feminine. Le tria, le pipăia, le cântărea farmecele. Apoi alegea... Iar eu mă uram! Căci nu mă puteam abține să nu-l admir pe vânătorul acela de femei. Da, exista în mine cineva care - cu groază, cu repulsie, cu rușine - se extazia în fața puterii bărbatului cu pince-nez. Toate femeile erau ale lui! Se plimba prin imensa Moscovă ca în mijlocul unui harem. Nu avea nevoie să fie iubit, nu-i păsa de ceea ce puteau să simtă față de el alesele
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
este o istorie imediat animală, socială, economică și politică. Provocarea noastră, pe care e posibil să n-o putem duce la capăt, ar fi să ne sustragem, în raport cu procedeele de inovare tehnică, tuturor judecăților de valoare, tuturor reacțiilor afective, de repulsie sau de seducție. Să abandonăm postura religioasă și morală în favoarea detașării agnostice și senine, a unei contabilități minuțioase și sobre a costurilor și cîștigurilor fiecărui utilaj al gîndirii, fără stridențe sau extaz. Or, un sistem de transmisie simbolic, începînd cu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
le aplice fie nici nu știe să le citească, dacă știe să citească nu știe unde să caute, iar dacă știe și una și alta nu înțelege. Și atunci totul se transformă în grotesc. Dar ceea ce a păstrat românul este repulsia față de orice fel de supunere. Să ne amintim respingerea intenției de împroprietărire a obștii din 1921, la I.G. Duca. Dar, oricum, ideea rămâne și este observabilă și astăzi, ba chiar mai mult la oraș. "La noi toți ar fi voit
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și perfect clasate. Dacă, în pofida marii varietăți a situațiilor, există un consens unanim după care: violeturile și indigourile sunt triste, albastrurile și verzurile sunt odihnitoare, galbenurile și portocaliurile tonice, iar rosurile excitante; nu putem totuși stabili care sunt atracțiile sau repulsiile față de anumite culori, valabile pentru absolut toți oamenii așa cum se constată la animale sau la unele organisme interioare. Dar preferințele cromatice exprimă și dominanta temperamentală a individului, de vreme ce culorile au rămas și cu un efect fiziologic. Marele nostru om de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
abandonul școlar, la părăsirea precoce a școlii, în favoarea unui mediu mai puțin coercitiv, de regulă cel al străzii sau al grupurilor de tineri necontrolați. Cauzele acestei dezadaptări școlare constau fie în probleme individuale de natură afectivă (de exemplu, teamă sau repulsie față de școală, apărute în urma unor pedepse severe sau a unor conflicte repetate cu părinții, profesorii), fie în determinări psiho-nervoase de natură congenitală (de exemplu, hiperexcitabilitate, dezechilibru emoțional, autism, impulsivitate excesivă etc.). Desigur, în evaluarea corectă a eșecului școlar trebuie să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
forme de sociabilitate care sunt în mod necesar apanajul unei minorități. Cel mai înalt grad de exclusivism îl întâlnim la elitele ce prezintă anumite trăsături tipice castelor, așa cum au fost ele puse în evidență de Celestin Bouglé (1908): ierarhie, ereditate, repulsie. În această privință, Tocqueville, reflectând asupra factorilor care au dus la Revoluția Franceză, a semnalat un contrast net între aristocrațiile franceză și engleză de la sfârșitul Vechiului Regim. Prima avea tendința să adopte comportamente de castă, izolându-se de celelalte categorii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lui Platon în numele pretinsului său maestru, Socrate, omul liber, magicianul cuvântului, strălucitul vorbitor, faunul ironic care străbate străzile cetății ca interpelator glumeț și pe care nu-l interesează să viziteze adâncimile unor peșteri ipotetice. Antistene, Diogene și Aristip împărtășesc aceeași repulsie teoretică și fizică pentru Platon. Cum îl întâlnesc, îl critică, își bat joc de el, îl ironizează, îl agresează - la care acesta din urmă răspunde în același registru, atunci când nu declanșează el însuși ostilitățile... Diogene întreabă - și mă bucur că
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
exercițiul spiritual efectuat în comunitate, egalitarism în izolare, frugalitate și sobrietate, austeritate, sărăcie. De ce ar neglija cineva în așa măsură conținutul gândirii epicuriene și ar face-o să exprime contrariul a ceea ce spune ea de fapt, dacă nu din cauza unei repulsii față de însuși principiul hedonismului? Desigur, ataraxia epicuriană seamănă foarte mult cu fericirea asceților, cu binele suveran al celor care renunță, însă o trăsătură a doctrinei marchează diferența, și ea este una importantă: refuzarea durerii, lupta contra suferinței. Pentru că ura față de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
judecată.) Cu un ochiu râde, și cu altul plânge. (Psihologii redau această situație prin sintagma „ambivalență afectivă”: persoana În cauză se bucură și se Întristează, În același timp, față de ceva; resimte atât plăcere, cât și neplăcere; atât atracție, cât și repulsie. Trebuie observat Însă faptul că poate exista nu numai o ambivalență afectivă, dar și una intelectuală sau chiar volițională: În plan intelectual, se manifestă prin acordarea, În același timp, a unei importanțe egale unor idei opuse, care se contrazic; În
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
consideră trădat În iubire și, implicit, Îndreptățit să urască. Μ Chiar și iubirii i-ar plăcea să păstreze, măcar din când În când, un simț al măsurii: un exces de ofertă, manifestat Încontinuu sau Într-un moment nepotrivit, poate crea repulsie. Μ Marile iubiri nu sunt frauduloase; doar În cele mici partenerii se complac În schimburi de replici mincinoase; de obicei, cel care admite compromisurile sau trădările În propria-i judecată le admite și În iubire. Μ Acea iubire este spiritualizată
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
aceasta), să mă compromit cu această lume și să beneficiez implicit de dreptul de a avea, cu mare probabilitate, acces la probe și indicii. Dar la o astfel de obiecție eu aș răspunde că aceasta nu este posibil, pentru că tocmai repulsia ideii de a intra în această lume politică se identifică cu potențialul meu curaj intelectual de a spune adevărul, adică de a da nume. Curajul intelectual al adevărului și practica politică sunt două lucruri inconciliabile în Italia. Intelectualului - profund și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Îngrășămintele soseau târziu, iar tractorul promis se lăsa așteptat la nesfârșit. Aceste neajunsuri, la care se adăuga și mențiunea că orice profit (eveniment foarte rar) obținut de pe urma terenului comunal trebuie considerat venit al comitetului sătesc, determinau ca oamenii să aibă repulsie față de muncă. Teoretic, sistemul de control politic și al forței de muncă era strict și fără portițe de scăpare. Satele erau Împărțite În secțiuni (mitaa) care, la rândul lor, erau divizate În mai multe celule (mashina, formate din zece gospodării
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
20) blocând traficul fluvial, priveliște întregită de stufărișul și nisipul din preajmă, ca și de pichetele grănicerești, rusești și turcești, situate de o parte și de alta a Dunării 32. Ajuns în Galați, orașul i-a creat o stare de repulsie datorită murdăriei stradale întâlnite și poate că și datorită uniformelor purtate de „miliția“ locală, foarte asemănătoare, spunea el, celor ale soldaților ruși. Motive serioase îl vor fi determinat să afirme că nu și-ar fi dorit astfel de loc pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și profesională. Romanele semnate de L. sunt relativ omogene și ca tehnică, și ca teme, majoritatea personajelor, psihologi de meserie sau numai buni psihologi, fiind tineri absolvenți, rebeli împotriva a tot ce poate însemna ipocrizie și convenție socială. Având o repulsie organică față de rutină, integrarea lor în cotidian este extrem de anevoioasă, cu atât mai mult cu cât nu reprezintă „cazuri izolate”, ci aparțin unei generații de „inadaptați”, de fapt inadaptabili, ce își caută refugiul în sensibilitate, în imaginație, în propria lume
LOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287845_a_289174]
-
mine, Noica este, din păcate, unul dintre reeducații obținuți dintre intelectualii de elită, care și după Închisoare Își continuă, Într-un fel, autoreeducarea. Experiența sa de detenție este sfâșietoare, dar nu are nimic moral În ea și stârnește chiar oarecare repulsie din punct de vedere etic. Pe de altă parte, chiar dacă a suferit această reeducare și apoi autoreeducare și a fost un Înfrânt, Noica a fost creatorul unei „școli” ce a dat gânditori și oameni liberi În timpul regimului comunist. Și prin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
le-am propus, alternativ, la sugestia convingătoare a lui Doru Pop, cum am spus deja, termenul de-programare a creierului, acesta li s-a părut, ca și mie, de altfel, mai adecvat decât primii doi. Horia-Roman Patapievici a reacționat cu repulsie la adresa termenilor contra-spălare a creierului și contra-reeducare, considerând că aceștia nu pot desemna ceva pozitiv. O primă rezervă era aceea că termenii respectivi puteau fi Înțeleși ca o acțiune simetrică aceleia de falsificare a conștiinței; o a doua rezervă era
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ca și cum noi, profesorii, ne-am facem nouă Înșine terapie Încărcându-vă pe voi, transformându-vă În ceea ce În psihanaliză se numește un conținător al angoaselor, al anxietăților, al nelămuririlor noastre? Andrada Fătu-Tutoveanu: Vă spuneam că prima reacție este aceea de repulsie, de informație incomodă: reacția sensibilă, Într-adevăr, de a o respinge. După care vine momentul de preluare a acestor obsesii la modul rațional de care vorbeați, de a le discerne, de a le analiza. Într-adevăr, de ce mi se dau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în imaginar a eului macedonskian, lovit și încarcerat în real. Imaginea romantică a geniului, demiurg al unui univers ideal, și mișcarea fundamentală de eliberare din real își corespund, configurând axa în jurul căreia se organizează întreaga rețea de motive și teme. Repulsia în fața unei lumi dominate de „tâmpita burghezime”, conștiința adversităților de tot soiul („Am fost paria-n mijlocul țării mele”) și solitudinea, când mândră, când dureroasă, a geniului converg în mitul liric al damnării, al sorții potrivnice, căreia poetul i se
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
acest caz în relația dintre surescitare, stări afective, agresivitate (Zillmann, 1984). Materialele erotice blânde și delicate generează o surescitare moderată, dar o stare afectivă pozitivă, plăcută, pe când cele explicit sexuale (și „dure”), o surescitare ridicată și stări afective negative, inclusiv repulsie, de unde pornirile agresive. Interesantă și încurajatoare este și constatarea că reclamele inserate în programele ce conțin violență (și pornografie) sunt mai puțin reținute de public decât în alt gen de emisiuni. Astfel încât sponsorii care mizează pe marea audiență a programelor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
societate. În antichitate se considera că Homer cel orb vede ceea ce ceilalți nu văd și nu Înțeleg. Despre evanghelicul orb din naștere, vindecat de Iisus Hristos, se spune că În aceasta se arată lucrările lui Dumnezeu. În cultura modernă europeană repulsia față de cei cu handicap este destul de vizibilă. În cadrul societății moderne „deficiența” reprezintă un dezastru, o nenorocire, o tragedie personală. Nici una dintre aceste idei nu oferă o imagine corectă a persoanelor cu deficiențe. Și aceștia sunt oameni ca și ceilalți. În
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
acestea se corelează cu structurile dominante ale personalității. În plan intern pot avea loc tulburări de tipul: anxietăți și frustări prelungite; ostilitate și neacceptarea colaborării cu cei din jur; slabă dezvoltare afectivă și indiferență; izolarea și evitarea celor din jur; repulsie față de activitate. Acestea determină deficiențe comportamentale de forme și intensități diferite, În funcție de extinderea și profunzimea dereglărilor interioare, concretizându-se spre exterior, prin: reacții afective instabile și de o anumită intensitate: frică, mânie, râs și plâns, agitație motorie, mișcări dezordonate, minciună
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
puține în vremea veche plângerile în legătură cu violurile - „silnicii”, le ziceau cei din Veacul de Mijloc), era un succedaneu aproape obligatoriu al răpirilor. Indicator credibil al stării de sensibilitate, al acelei sensibilități la o violență care perturba intimitatea, pudoarea, macula, năștea repulsie, călca legile moralei, încorpora păcatul și participa din plin la conturarea (diversă) a imaginii femeii, violul adună suspiciuni și prejudecăți (cele cu privire la consimțământ ori la voință), vorbește despre „forță”, despre brutalitatea masculină menită să îngenuncheze „slăbiciunea” femeii (și aici poate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
unui individ este determinată, În primul rând, de imaginea acestuia. Ulterior sunt luate În considerare celelalte calități ale sale. Ea este Înfățișarea persoanei, cea care poate atrage, interesa, fascina sau cea care, dimpotrivă, poate irita, crea o atitudine de rezervă, repulsie. Pe scurt, imaginea unui individ este cea care atrage sau respinge, cea care creează o relație de simpatie sau una de antipatie. Fiecare este atent cu felul său de a se prezenta În fața celorlalți. Rolul imaginii, cum vom vedea, este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]