1,533 matches
-
droguri și a alcoolului. I-a strigat isteric doctorului, în timp ce se îndepărta: - Ce-o să-mi faci papino? Fiică-ta mă vrea pe mine, mai mult decât colivia de aur în care încerci să o ții zăbrelită și trebuie să te resemnezi cu ideea că nu ai încotro! Nu ai tu probe, despre acuzațiile care mi le aduci. Dacă aș vrea, doar un semn ar trebui să fac și ea m-ar urma până la capătul pământului, departe de tine. Nu a fost
PETRECERE NEFASTĂ (9) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368513_a_369842]
-
zvonul ei m-apasă Pe când și-amână tata, din nou convalescența; Nu boala simte el, zăcând acum în casă, Ci datoriei simte, că i-a venit scadența. Așa cum stai culcat cu fața la perete, Acolo pe măsuța mică pusă lângă pat, Așteaptă resemnate palide rețete, Și parcă înfiorate că nu le-ai ascultat. Pentru acuta boală n-ai timp să te-ngrijești, Durerea ți se plimbă în plăpândul trup și taci Gândind dobânzi și rate ce nu poți să plătești Și-o rată
RECVIEM -TATĂLUI MEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364795_a_366124]
-
lor malefice, se hrănește cu vaietul semenului său și strigă după aceea, în gura mare, că Dumnezeu a vrut să-i dea tot ceea ce are ca o alegere binemeritată faptelor lui, indiferent că sunt sau nu, în detrimentul semenului său. Mă resemnez că va veni o zi când totul va fi ordonat și că vom înțelege adevărata noastră menire pe Pământ. Cuvântul doare, dar nu ucide, iar cei ce au din naștere harul de a înțelege cuvântul sunt legați de Dumnezeu. Vorba
CAPITOLUL 1) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349597_a_350926]
-
să clasificăm păcatele și patimile noastre omenești, gândindu-ne că unele sunt mai mai mari sau mai grave decât altele, uitând de concluzia Sfântului Vasile cel Mare „că nu există păcate mari sau mici ci numai păcate!...” Și chiar ne resemnăm și ne consolăm cu gândul că nu avem păcate chiar atât de mari ori atât de multe, nădăjduind cu toții în marea bunătate, dragoste și milostivire a lui Dumnezeu spre iertarea păcatelor noastre, uitând faptul că El este atotbun și atotmilostiv
IPOCRIZIA – INFATISAREA SI PURTAREA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349671_a_351000]
-
îi spun: „Shakka hai să-l luăm pe Daniel de la Metrou” ea sare în sus de bucurie și este înaintea mea la mașină. Cand nu pot să o iau cu mine, îi spun: „Shakka tu rămâi acasă scumpo!”. Eu se resemnează și rămâne bosumflata. Shakka doarme cred că 20 de ore din 24 de ore și mai are un mare noroc, cum pune capul jos închide ochii... spre deosebire de mine care câteodată mă chinui ore întregi. Acum Shakka stă cuminte lângă mine
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
apă, Nu sunt nici foc, nici vânt, poate m-am născut prea târziu sau poate prea curând. Ce am fost cândva, astăzi nu mai sunt, iar ce sunt azi îmi pare rău că nu am fost mereu. Dar m-am resemnat, am rămas ceea ce sunt, Viața mi-a dat tot ce am visat, un suflet pe acest pământ! 15 august 2010 NEMURITORI PRECUM POETUL Lui Mihai Eminescu Te-am iubit sub plopii tăi Când treceam în miez de noapte Sau în
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
cineva prin lucrurile făcute de el, un poem sau o pagină de proză poate să-ți spună câteodată totul despre autorul ei. Lili BOBU: O țară mică precum Republica Moldova poate să aibă o literatură mare, fără a rămâne cu privirea resemnată peste zări... Nicolae DABIJA: O țară mică la întindere poate fi mare din punct de vedere cultural. Exemple ne-ar servi Grecia, Serbia, Armenia ș.a. Creatorii din Republica Moldova n-ar trebui să aibă complexe. Pentru ei, poarta de intrare în
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
simțim descătușați și liberi, eu și tatăl meu”. Înregistrasem pauza în care băiatul respiră adânc și-mi aduce alte mărturisiri: „mamei îi lipsesc ghețurile, păstrează în dulap cizmele de blană, șuba, căciula. Așteaptă să ajungă și aici zăpezile, s-ar resemna numai cu ploile, ea visează ghețarii i-ar primi chiar în Mediterană odată cu balenele și ea ar ieși cu barca la vânătoare” ... Am râs amândoi de tabloul imaginar, dornici de puțină iarnă. Eu visam iernile mele, zăpada, viscolul scurt cu
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
necazurile, toate dispar odată cu noi. Mă disculpam de una singură și brusc încep nelegiuita faptă: începusem să le rup. Săvârșeam actul cu barbarie și durere cu mâinile mele și cu sentimentul că ochii atâtor prieteni mă priveau. Mai înțelepți, mai resemnați cu viața efemeră, îmi lăsau impresia că îmi îngăduie fapta și răzvrătirea. În acele momente eram convinsă că eu și semnatarii acestor pagini - eram în plin masacru - suntem supuși aceluiași destin. La ce le-aș păstra pentru un alt timp
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
putea șterge petele care nu se spălau cu nici un solvent și nimeni nu era dispus să-l ajute, iar jocul lui - ultimul - din actul piesei în devenire voia să lase cuvânt Demnității! Ca mulți alții întemnițați, s-ar fi putut resemna cu anii detenției redusă la jumătate într-o conduită „bună, penitenciară” plătindu-și greșelile în haine de pușcăriaș. Cu spiritul protestator încins putea scrie în detenție povești pentru copii, piese de teatru sau propria lui „împotmolire” satirizând cu marele lui
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > SONETE Autor: Sabina Măduța Publicat în: Ediția nr. 1387 din 18 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului M-AM RESEMNAT CU GREU M-am resemnat cu greu, cu îndârjire, Cu buze strânse-am refuzat otrava, Zbătându-mă din greu cu-mpotrivire Nevrând să-i gust durerii slava. Plesnită aspru peste ochi și gură Înfrântă de opreliști fără număr, M-am
SONETE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349375_a_350704]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > SONETE Autor: Sabina Măduța Publicat în: Ediția nr. 1387 din 18 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului M-AM RESEMNAT CU GREU M-am resemnat cu greu, cu îndârjire, Cu buze strânse-am refuzat otrava, Zbătându-mă din greu cu-mpotrivire Nevrând să-i gust durerii slava. Plesnită aspru peste ochi și gură Înfrântă de opreliști fără număr, M-am prăvălit, nemernică făptură, Căzută în
SONETE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349375_a_350704]
-
slujitorilor Bisericii și a credincioșilor, în Analele Sighet, vol. VII, București, Fundația Academia Civică, 2000, p. 103); același episcop a înfruntat ordinele partidului de detronare a sa și desființare a scaunului de Huși, pentru ca în cele din urmă să se resemneze cu inevitabila aplicare a voinței comuniste, în speranța unei căderi apropiate a sistemului (A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. II, f. 171; Magazin Istoric, an XXVIII, nr. 7, iulie 1994); se pare că acest ierarh a fost
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
slujitorilor Bisericii și a credincioșilor, în Analele Sighet, vol. VII, București, Fundația Academia Civică, 2000, p. 103); același episcop a înfruntat ordinele partidului de detronare a sa și desființare a scaunului de Huși, pentru ca în cele din urmă să se resemneze cu inevitabila aplicare a voinței comuniste, în speranța unei căderi apropiate a sistemului (A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. II, f. 171; Magazin Istoric, an XXVIII, nr. 7, iulie 1994); se pare că acest ierarh a fost
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
ca racii fierți, așa cum le este culoarea la stindardul lor de comuniști”. Ce nu a spus bunica de supărare cred ca nimeni nu s-ar fi dorit în atenția sa de centenară. Până la urmă tata a fost nevoit să se resemneze, însă nu aceasta a fost jalea cea mare, ci aceea când au venit să-i ia caii din grajd căruța și tot ce avea el agonisit pentru lucrarea pământului, alături de vaca care ne dădea laptele de zi cu zi nouă
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
-i în semn de mulțumire, creșterii și educației mele creștine de mai târziu. Cina de Vinerea și Sâmbăta Mare era frugală, aproape chiar lipsea, foamea fiind potolită de gândul Sfintei Împărtășanii de a doua zi și de doldora pregătirilor care așteptau resemnate Lumina Învierii și banchetul Sfintelor Paști. Aproape că nici nu dormeam, după ce mă lăia, mă scălda Bunica cu iarbă mare, iasomie și pelin spre a fi cel mai chipeș cocon în costumul național sau în costumul nou de tergal, cu
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
dădea seama că pentru prima oară vorbeam cu toată seriozitatea de treaba asta. Unde să pleci, păcatele mele? Unde văd cu doi ochi i-am spus, dar aici nu mai stau. În cele din urmă a înțeles și s-a resemnat. Cu bunicul, sfătuitorul meu de o viață, nu mai puteam discuta, fiindcă dăduse în mintea copiilor. Dar cum să plec? Interlocutorul nostru se oprise și își făcuse privirea roată, de parcă ar fi căutat ceva în jurul său. Trăsese aer în piept
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
peste formele și figurile spațiale imaginare ca un burete viu. Substanța comună care circulă diferențiat prin imagini, felul lor de a fi de față, fie ca vorbim despre un arbore intergalactic, despre un sol care își aștepată locuitorii sau tace resemnat în pustiul de verde și albastru, toate formele dețin o tensiune de rafinată apariție și dispariție cromatică, de aceeași intensitate și factură, de același straniu important și sugestiv. Imaginația pictorului care aproximează lumi noi, neștiute și culorile vii sau pastelate
PENTEGOS de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348171_a_349500]
-
mai putea spera într-o minune de a-i reîntâlni. Credeți că în lungile mele nopți de chin nu m-am gândit la bieții părinți cât de mult m-au căutat îndurerați de pierderea copilului lor? Poate că s-au resemnat de mult, poate că pierderea copilului i-a lăsat cu sufletul o rană de nevindecat pentru tot restul vieții. Dellu constată cu plăcere dar și cu o teamă nedefinită că se instalase între ei o oarecare apropiere în ciuda faptului că
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
să încerce. Se strecură prin gardul de la portița de intrare în ogradă, trase o raită, în joacă, printre orătăniile din curte, mai mult ostenindu-se, nicidecum să prindă ceva, găinile erau ținte prea mari pentru amărâtul de el. Atunci, se resemnă, și, văzând lângă grajd cușca goală a dulăului, intră în ea și se așeză să se odihnească. Când reveni din promenada sa din preajma gospodăriei, dulăul rămase stupefiat, văzând o făptură ciudată, firavă, cu botișor cu mustăți lungi și ochișori vioi
POVESTEA PUIULUI DE VULPE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347663_a_348992]
-
vraf de ciudat efemer. Am dorit să le las în uitare, să șterg șoapta lor și s-alerg doar în ce-a mai rămas. Dar cu cât am fugit mai departe hoinar, gustul lor dulce-amar mai pregnant l-am simțit. Resemnat mă întorn neputând să rezist și în sufletul trist însetat mi le torn. Amintiri, amintiri, colb a toate ce-am fost, îndrăgit adăpost al atâtor rodiri. Cu al vostru trecut, astăzi fără peceți, temelie sunteți pentru-un nou început. A.C.
AMINTIRI, AMINTIRI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350241_a_351570]
-
Mama!... Mama!... El prin parc, la leagăne, suspinând... Acasă, împreună fiind, se simțeau uneori poroși, inutili, abătuți... Fiecare, când și când, încerca să-i spulbere celuilalt căința, să i se substituie, să-i alunge tristețea, să-i alimenteze speranța... Se resemnau, acceptase fiecare în sine, pentru celălalt, ideea adopției. S-au consultat, și-au destăinuit decizia, au coincis... Să mai aștepte totuși, medicina face progrese, uneori și minuni, să mai încerce și între timp să se informeze, să depună dosarul... Și
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361799_a_363128]
-
La porțile din inimi, se tatuau cenzuri Iar totul devenea din ce, în ce, mai tragic! Se învârteau prin noi și morile de vânt..., Nu mai puteam opri nicicum risipa Plângea până și cel mai simplu gând Și noi, ne resemnam..., și nu făceam nimica Un lacăt revoltat a spart încuietoarea Prin florile de măr, am evadat...în soare În urmă au rămas și cufăr și odaia, Și-n resturi mărginite, mai lăcrimează ploaia... foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Noi
NOI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361986_a_363315]
-
umeri, // Tată al Serii, // ochii în copaci logodiți // cu tăcutele cascade // pe sânul meu, // alungă-mi tristețea; // Renaște-mă, Doamne // din lacrimi de curcubeu...” ( Din lacrimi de curcubeu). Târziu, când noaptea își așterne vălul peste sufletu-i ostenit, poeta se resemnează, găsește acea oază de liniște interioară... conștientizând ( ca o iluminare) că: „La urma urmei, // ne-am născut păsări, // unele cu aripi etiolate, // altele, cu aripi în unghiuri bizare, // câteodată, rupte... cerate...”// ... „păsări fiind, // deprindeau meșteșugul vieții în colonii, // unele cântau
RECENZIE. VOLUMUL DE POEZIE „VIAŢA LA IMPERFECT”(BILINGV – ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ), AUTOR ELEONORA STAMATE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365813_a_367142]
-
la începutul secolului 18 noile cerințe ale prozei au fost revendicate cu perseverență în cercurile lui Fontenelle și La Motte. Acesta din urmă cerea folosirea prozei pentru toate genurile poetice, înainte de toate pentru tragedii. Astfel poeziua era silită să se resemneze la situația de a exprima doar un formalism naiv. Asimilarea cu proza o revendica și d`Alembert atunci când declara: „Aceasta este legea aspră dar dreaptă pe care secolul nostrum o dictează poeților; versul nu poate fi apreciat în mod pozitiv
PROBLEMELE FUNDAMENTALE ALE POEZIEI ŞI PROZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365934_a_367263]