969 matches
-
în viitor. De asemenea, abilitățile astfel dobândite se adaugă la resursele interioare la care va apela individul în viitor. Consilierea în criză se desfășoară la două niveluri (Rapoport, 1970): nivelul emoțional - la care clientul este sprijinit să ventileze emoțiile acut resimțite și să dobândească o oarecare înțelegere emoțională (nu cognitivă!) a crizei. Sistemele de suport sunt identificate la acest nivel, consilierea având ca principal obiectiv sprijinirea clientului și concentrarea tuturor punctelor de sprijin existente în sistemele de suport identificate; nivelul acțional
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
mod obișnuit, senzația de verticalitate sau de înclinare a corpului pare a veni de la periferie, în special de la nivelul tălpilor și de la articulațiile gleznelor, atunci când ne aflăm în poziția stând; senzația de mișcare rectilinie - este mai mult sau mai puțin resimțită. Ea apare la începutul și sfârșitul unei mișcări a corpului în linie dreaptă sau când viteza variază; senzația de rotație se instalează la începutul și sfârșitul mișcării. Senzațiile provocate de rotație sunt foarte persistente, o rotație îndelungată având ca urmare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
1878 până la 1906, "populația Dobrogei s-a dublat, iar grupul etnic românesc este, astăzi, de patru ori mai numeros"2807. În același timp, autorii memoriului arătau că "o cale ferată care să lege cele două județe dobrogene este o trebuință resimțită"2808 de către locuitori. O altă doleanță a locuitorilor Dobrogei cuprinsă în memoriul citat era aceea "de a fi egali în drepturi cu cetățenii patriei mamă"2809. La 18 martie 1906 publicația Tribuna Dobrogei din Constanța prezenta sosirea primarului Ion Bănescu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din Fălticeni; în această perioadă, aflîndu-se într-o ambianță intelectuală propice dezvoltării însușirilor native din casa Lovineștilor din Fălticeni, își descoperă disponibilități neașteptate de candoare (prin contrast, brutalitatea tatălui său avea să-l obsedeze constant) și o nevoie de prietenie resimțită acut de-a lungul întregii vieți. 1913-1916 Termină cu succes studiile gimnaziale și își pregătește examenele în particular. 1918-1919 Perioadă când își scrie primele tatonări poetice, pierdute ulterior; urmează clasa a VI-a la Liceul "Unirea" din Focșani. 1919-1921 Ultimele
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
atunci stranii sau fără loc. În consecință, vor putea fi considerate lipsite de sens. Este ceea ce se petrece de obicei când lumea celuilalt, a celui străin, aduce în față diferențe cu adevărat radicale. Astfel de diferențe nu sunt decât arareori resimțite ca pașnice, inofensive (Tzvetan Todorov). De regulă, par să 88 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE ascundă ceva suspect, un potențial apt să neliniștească. Iar ceea ce neliniștește în acest fel capătă imediat semn negativ. Însă pentru a vedea în lumea celuilalt
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
lui Heidegger, aduc în atenție tocmai limitele limbajului nostru. Cu aceasta, ele descoperă limitele care ne sunt proprii și ne constituie ca atare. Doar că asemenea limite nu pot fi formulate și descrise în „enunțuri cu sens“. Se fac totuși resimțite, se arată la un moment dat ele însele, așa cum vedem în paginile unor scriitori sau în meditația religioasă. Astfel se lasă recunoscute, să spunem, puterea timpului și teama ascunsă în fața acestuia, sentimentul de vină, bucuria îndeplinirii unui ritual vechi sau
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
acest lucru nu poate fi spus: faptul omenesc de viață, existența nemijlocit trăită (§ 6.44). Adevărurile ei simple se arată într-o măsură ele însele, după cum se poate vedea în unele scrieri literare, în viziuni artistice și religioase. Se lasă resimțite simplu și în lumina lor proprie, cu acea transparență ce nu poate fi căutată înadins. Un lucru asemănător poți constata și cu privire la reflecția filozofică, mai ales în acele situații când nu-și poate propune să descrie ceva în mod neutru
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
atunci stranii sau fără loc. În consecință, vor putea fi considerate lipsite de sens. Este ceea ce se petrece de obicei când lumea celuilalt, a celui străin, aduce în față diferențe cu adevărat radicale. Astfel de diferențe nu sunt decât arareori resimțite ca pașnice, inofensive (Tzvetan Todorov). De regulă, par să 88 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE ascundă ceva suspect, un potențial apt să neliniștească. Iar ceea ce neliniștește în acest fel capătă imediat semn negativ. Însă pentru a vedea în lumea celuilalt
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
lui Heidegger, aduc în atenție tocmai limitele limbajului nostru. Cu aceasta, ele descoperă limitele care ne sunt proprii și ne constituie ca atare. Doar că asemenea limite nu pot fi formulate și descrise în „enunțuri cu sens“. Se fac totuși resimțite, se arată la un moment dat ele însele, așa cum vedem în paginile unor scriitori sau în meditația religioasă. Astfel se lasă recunoscute, să spunem, puterea timpului și teama ascunsă în fața acestuia, sentimentul de vină, bucuria îndeplinirii unui ritual vechi sau
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
tocmai acest lucru nu poate fi spus: faptul omenesc de viață, existența nemijlocit trăită (§ 6.44). Adevărurile ei simple se arată întro măsură ele însele, după cum se poate vedea în unele scrieri literare, în viziuni artistice și religioase. Se lasă resimțite simplu și în lumina lor proprie, cu acea transparență ce nu poate fi căutată înadins. Un lucru asemănător poți constata și cu privire la reflecția filozofică, mai ales în acele situații când nuși poate propune să descrie ceva în mod neutru. Deși
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Interesul pentru aceste însemnări crește în măsura în care de convingem de neliteraturizarea lor. Ibrăileanu nu uzează de o memorie pitorească și reversibilă, ca Ion Creangă, nici de una umoristică (C. Mille) sau filozofică (I. Al. Brătescu-Voinești), ci de nuda confesiune, aproape necontrolată, resimțită ca o necesitate a autoanalizei. Mai mult un jurnal intim, prin însuși modul de compunere: "Încep să-ți scriu câteva lucruri de altădată, așa cum mi-or veni sub condei, fără nici un plan și fără nici o pretenție". Amintirile sunt, de fapt
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
respectarea personalității distincte a fiecăruia, ci și a intereselor sale specifice. Binomul "securitate-cooperare" a servit drept fundament pentru adoptarea unui nou concept de securitate, cel de "securitate prin cooperare" (cooperative security). Apărut în condițiile Războiului Rece din nevoia tot mai resimțită de a se depăși barierele ridicate de blocurile militare opuse, noul concept se deosebește radical de conceptul tradițional al "securității colective", așezat la baza N.A.T.O. și a Tratatului de la Varșovia. Aplicându-se în afara blocurilor militare, conceptul "securității prin cooperare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
externe și diplomației românești. Decizia de înființare a ei, inițiată de Ministerul Afacerilor Externe, a fost luată la doi ani de la adoptarea cunoscutei "Declarații de independență" de către Plenara C.C. al P.C.R. din aprilie 1964. Asociația s-a născut din nevoia resimțită de a avea un for științific de specialitate cu audiență internațională, prin intermediul căruia noile opțiuni de politică externă ale României să devină cunoscute în mediile academice, universitare și de cercetare, din țară și în special din străinătate. Crearea A.D.I.R.I.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
focalizăm mental pe locația piramidelor din Egipt; 9. Cazuri de revenire neintenționată în corpul fizic. REZOLVARE: Evităm să mai avem în minte gânduri, imagini referitoare la corpul fizic pe timpul decorporalizării. Aceastea ne vor aduce automat înapoi în corp. 10. Senzații resimțite în plan energetic la nivelul centrilor IV, V, VI, VII. REZOLVARE: Dacă aceste senzații apar în timpul procesului de decorporalizare, ne detașăm de ele și ne focalizăm pe tărâmul astral propus spre explorare. Urmărim ca în timpul exercițiilor de dinamizare a centrilor
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
existența. Amețită, i se părea acum că ar recunoaște locul, că ar umbla în sens invers pe un drum știut cumva. Oboseala și înnoratul punea pe vederea ei ceva noapte și cine știe ce reminiscență insinua în ființa ei o voluptate, altcândva resimțită. Fu o clipă. Se uită mirată la Nory, care îi ședea alături. - Stă spre șosea! zise. Apoi se uimi de proporțiile uriașe ale sensibilitatei Dacă cineva ar fi vroit să le transforme în dimensiuni precise, ar fi clădit pentru fiecare
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
spune că orbii văd doar spectrul și chipul aform al durerii, ei sunt unicii care o pot privi fața în față, clipă de clipă, asemeni unor vizionari răpiți de hipnoza revelației lor fără contur și delimitare. Deficiența majoră a trupului resimțită de suflet drept cruntă anathemă, orbirea se prezintă ca pierdere sau lipsă dintru început a vederii. Despre orb se spune că nu are lumina ochilor adică acea putință de a vedea. El nu poate răzbate rostuindu-și un drum al
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
dar nesemnificativ al strategiilor de burnout. Ceea ce contează în dezvoltarea sindromului de burnout nu ar fi mecanismele de apărare ale individului cât mai ales natura și numărul stresorilor la care individul este expus. Strategiile de burnout pot atenua impactul stresului resimțit, dar nu calitatea lor este cea care face diferența dintre persoanele afectate de burnout și cele echilibrate; • a doua perspectivă pune accentul pe strategiile de burnout. Ele pot influența semnificativ nivelul de stres resimțit și marchează natura interacțiunii dintre om
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de burnout pot atenua impactul stresului resimțit, dar nu calitatea lor este cea care face diferența dintre persoanele afectate de burnout și cele echilibrate; • a doua perspectivă pune accentul pe strategiile de burnout. Ele pot influența semnificativ nivelul de stres resimțit și marchează natura interacțiunii dintre om și mediu. Au o importanță esențială în prezicerea vulnerabilității individului la stres; • cea de-a treia poziție teoretică subliniază importanța efectului de interacțiune dintre stresori și strategiile de burnout. Ambele elemente vor marca felul
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cu un loc al controlului extern au convingerea că evenimentele sunt influențate de șansă și noroc, fără ca ei să poată avea un impact semnificativ asupra a ceea ce li se întâmplă. Studiile arată că există o corelație inversă între controlul intern resimțit și percepția stresului. Persoanele care simt că pot influența ceea ce li se întâmplă, că evenimentele importante pentru ei sunt sub controlul lor, se percep ca fiind mai puțin stresate. A doua însușire specifică persoanelor stresate este modelul comportamental de tip
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
social și simptomele psihologice resimțite de asistenții medicali șefi. Au colectat date de la 300 de asistenți medicali din toate spitalele militare din SUA. Au constatat ca stresul perceput atât cel profesional, cât și cel non-profesional coreleaza pozitiv cu simptomele psihologice resimțite. Locul de control intern și suportul social prezintă o relație negativă cu simptomatologia legată de stres. Acest studiu este ilustrativ și pentru stresul crescut resimțit de personalul medical comparativ cu grupul de control. Cohen și Edwards (1989) inventariază factorii de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
dezvolta un sindrom patologic (Foa și Riggs, 1993). Ambele puncte de vedere sunt plauzibile și rămân la stadiul de ipoteze ce necesită încă cercetare, pentru că abordarea retrospectivă nu prezintă garanții. Cercetările indică sistematic legătura dintre sindromul de stres posttraumatic, intensitatea resimțită a simptomatologiei și alterarea schemelor cognitive. În cazul persoanelor ce au fost abuzate în copilarie, distorsiunile cognitive legate de sine și de lume sunt considerate responsabile pentru majoritatea efectelor negative ulterioare: anxietate, dificultăți interpersonale, disfuncții sexuale. Credințele afectate de traumă
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
traumatic secundar, simptomatologia în cauză decurgând natural ca urmare a implicării empatice. Unele persoane sunt mai vulnerabile decât altele, dar dincolo de factorii de risc, diferențele interindividuale sunt determinate și de strategiile de burnout adoptate pentru combaterea și prevenirea efectelor stresului resimțit. Dezvoltarea de strategii de burnout eficiente va ajuta păstrarea sănătății fizice și psihice a specialistului, garantând însă și o mai bună îngrijire a pacientului. Lazarus (1993) definește conceptul de burnout ca fiind efortul cognitiv și comportamental de a controla stresul
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cele orientate asupra emoțiilor, între cele concentrate asupra situației și cele focalizate asupra dispoziției. Burnout-ul orientat pe rezolvarea problemei folosește strategii organizate de rezolvare a problemelor adaptate stresorului în cauză, iar burnout-ul orientat asupra emoțiilor își propune să gestioneze distresul resimțit ca rezultat al influenței factorului stresant. Funcția burnout-ului orientat asupra problemei este de a modifica relația dintre persoană și mediu acționând asupra factorului de stres fie el intern sau extern. Pe de altă parte, burnout-ul orientat asupra emoțiilor are rolul
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
momentul potrivit; a nu acționa pripit, prematur; • căutarea de susținere instrumentală: căutarea de informații, sfaturi, asistență. În cadrul burnout-ului orientat asupra emoțiilor au distins între: • căutarea de susținere socială: căutarea de susținere morală, înțelegere și compasiune; • împărtășirea emoțiilor: centrarea asupra distresului resimțit și împărtășirea lui pentru diminuarea presiunii; • dezangajarea comportamentală: reducerea eforturilor de a face față factorului de stres; • dezangajare mentală: antrenarea în activități menite să reorienteze atenția de la problema stresantă; • recadrarea pozitivă: reevaluarea pozitivă a situației cu schimbarea punctului de vedere
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
consideră că este înconjurată de prieteni și oameni dragi care pot să îi vină în ajutor va face față mai ușor chiar dacă va căuta susținerea lor sau nu. Profesiile expuse stresului traumatic secundar sunt adesea supuse regulii confidențialității. Împărtășirea neliniștilor resimțite poate fi cenzurată astfel, iar efectele benefice ale susținerii sociale pot fi alterate. Strategiile de burnout adecvate și eficiente în cazul personalului medical nu diferă semnificativ față de cele folosite de alte categorii profesionale ce sunt expuse riscului de stres traumatic
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]