728 matches
-
constituționale" 84. Gheorghe Brătianu a refuzat și a explicat că "menținerea actului de la 4 ianuarie, după proclamarea Maiestății Sale Regale, înseamnă părăsirea expectativei [declarate de conducerea PNL] și intrarea în plin conflict cu Coroana"85. Pentru că PNL nu a acceptat Restaurația, iar tânărul Brătianu a refuzat să se solidarizeze cu această poziție, Vintilă Brătianu l-a exclus din partid pe nepotul său, la 7 iunie 1930. În scrisoarea adresată președintelui partidului, Gheorghe Brătianu își afirma convingerea că atitudinea PNL față de Restaurație
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Restaurația, iar tânărul Brătianu a refuzat să se solidarizeze cu această poziție, Vintilă Brătianu l-a exclus din partid pe nepotul său, la 7 iunie 1930. În scrisoarea adresată președintelui partidului, Gheorghe Brătianu își afirma convingerea că atitudinea PNL față de Restaurație nu trebuia să ducă la "o acțiune de învrăjbire națională"86. Acceptarea actului Restaurației de către Gheorghe Brătianu a declanșat procesul prin care o parte a liberalilor, nemulțumiți de conducerea autoritară din partid, dar și de atitudinea acestuia față de Restaurație s-
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
l-a exclus din partid pe nepotul său, la 7 iunie 1930. În scrisoarea adresată președintelui partidului, Gheorghe Brătianu își afirma convingerea că atitudinea PNL față de Restaurație nu trebuia să ducă la "o acțiune de învrăjbire națională"86. Acceptarea actului Restaurației de către Gheorghe Brătianu a declanșat procesul prin care o parte a liberalilor, nemulțumiți de conducerea autoritară din partid, dar și de atitudinea acestuia față de Restaurație s-au desprins, formând un nou Partid Național Liberal. Referindu-se la motivele care i-
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
față de Restaurație nu trebuia să ducă la "o acțiune de învrăjbire națională"86. Acceptarea actului Restaurației de către Gheorghe Brătianu a declanșat procesul prin care o parte a liberalilor, nemulțumiți de conducerea autoritară din partid, dar și de atitudinea acestuia față de Restaurație s-au desprins, formând un nou Partid Național Liberal. Referindu-se la motivele care i-au determinat pe unii dintre liberali să opteze pentru gruparea politică de sub conducerea lui Gheorghe Brătianu, fruntașul georgist Constantin Toma afirmă că aceștia reclamau: "libertatea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
opțiune permitea unora dintre conducătorii organizațiilor liberale din țară și din Capitală să-și exprime "cuvântul lor de dragoste și devotament față de M.S. Regele Carol al II-lea"87. Spre deosebire de Gheorghe Brătianu, liderii vechiului PNL au făcut declarații dure la adresa Restaurației, pe care o considerau "o primejdioasă aventură". În ședința Comitetului executiv, pentru a fi în asentimentul președintelui partidului, I.G. Duca a ținut un discurs în care afirma că a accepta Restaurația ar echivala cu "un act de dezonoare"88. Potrivit lui
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu, liderii vechiului PNL au făcut declarații dure la adresa Restaurației, pe care o considerau "o primejdioasă aventură". În ședința Comitetului executiv, pentru a fi în asentimentul președintelui partidului, I.G. Duca a ținut un discurs în care afirma că a accepta Restaurația ar echivala cu "un act de dezonoare"88. Potrivit lui Constantin Argetoianu, I.G. Duca și-a explicat poziția față de Restaurație ca pe o expresie a solidariatății cu Vintilă Brătianu, pentru a evita impresia că ar fi dorit să-i ia locul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Comitetului executiv, pentru a fi în asentimentul președintelui partidului, I.G. Duca a ținut un discurs în care afirma că a accepta Restaurația ar echivala cu "un act de dezonoare"88. Potrivit lui Constantin Argetoianu, I.G. Duca și-a explicat poziția față de Restaurație ca pe o expresie a solidariatății cu Vintilă Brătianu, pentru a evita impresia că ar fi dorit să-i ia locul la conducerea partidului. I.G. Duca afirma, de asemenea, că el s-a opus la excluderea lui Gheorghe Brătianu din
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
actul încoronării se realizase "cu forme legale", liberalii gălățeni cereau conducerii centrale a partidului să revină la tradiția sa monarhică 91. Fragilitatea situației politice a liderului organizației liberale din Iași, care se situase în afara partidului prin poziția de acceptare a Restaurației, dispărea, lăsând locul unei acțiuni politice colective care își construia coerența și legitimitatea 92. La 15 iunie 1930 a avut loc întrunirea de la sala Frascati, din București, considerată de participanți drept Congres general al PNL. În realitate, întrunirea din 15
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pe regele României". De aceea, scopul noului partid era: "să reia legăturile sale normale și firești cu purtătorul Coroanei", care reprezenta "o garanție a rânduielii stabilite în treburile politice, simbol al unității statului și al prestigiului său"95. Poziția față de Restaurație avea să fie liantul care îi va lega pe membrii partidului întemeiat de Gheorghe Brătianu. Abordând problema crizei dinastice și a actului de la 4 ianuarie 1926, Ion Sân-Giorgiu exprimă dezacordul georgiștilor față soluția adoptată de guvernul liberal condus de Ionel
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și amenințătoare" a Partidului Liberal față de de această instituție duseseră, în opinia georgiștilor, la "deplina descalificare a factorului constituțional tricefal". În aceste condiții, reîntoarcerea lui Carol "devenise o necesitate de stat", iar gestul lui Gheorghe Brătianu de a fi acceptat Restaurația a reînviat tradiția monarhică a liberalilor și a reabilitat partidul, aflat în deplină degringoladă politică. Ion Sân-Giorgiu afirma că finalitatea creării Partidului Liberal "regenerat" era ca acesta să devină instrumentul de guvernare cel mai însemnat al regelui 97. Analiza discursurilor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fi dorit Carol, acea "dramatică zguduire a unității Partidului Liberal", așa încât, efectul politic determinat de desprinderea georgiștilor a fost, totuși, redus. De la o întrunire la alta, obiectivele noii grupări politice se limpezeau. La Constanța, referindu-se la intransigența liberalilor în privința Restaurației, precum și la metodele autoritare folosite de Vintilă Brătianu pentru a rezolva disensiunile din interiorul partidului, Gheorghe Brătianu declara că formațiunea sa politică dorea "o înnoire a unei concepții învechite și o înnoire de metode". La Cluj erau precizate alte deziderate
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
conducerea partidului înscrierea vechiului liberal, fost ministru al Cultelor, Constantin Banu. Încă din octombrie 1930, ziarul "Dreptatea" semnala dezacordul între acesta și conducerea vechiului Partid Liberal, atât în privința politicii sale economice, cât și în privința atitudinii adoptate de Vintilă Brătianu față de Restaurație. În scrisoarea de adeziune adresată conducerii georgiste, C. Banu își exprima, în același timp, nemulțumirea față de tendințele autoritare manifestate deja de rege, prin impunerea guvernului de tehnicieni condus de Nicolae Iorga 142. Alte înscrieri în partid sunt semnalate pentru această
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
impuse de scurgerea timpului. Raportorul afirma că, după moartea lui Ionel Brătianu, în vechiul Partid Național Liberal s-au păstrat ordinea și disciplina, dar au dispărut spontaneitatea și coeziunea spirituală, care-i asigurau dinamismul. Aceste lipsuri, devenite evidente cu ocazia Restaurației, au determinat apariția noii formațiuni politice. Participanții la congres au primit salutul reprezentanților provinciilor unite cu România în 1918: Nicolae Zigre, în numele Ardealului, Iuliu Coste, în numele Banatului, Ștefan Ciobanu, pentru Basarabia și Grigore Nandriș, în numele Bucovinei. Conform prevederilor noului Statut
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
desfășurat, un barometru al conștiinței civice și al implicării membrilor partidului în existența acestuia, contribuind la impulsionarea activității unora dintre organizațiile georgiste județene. 2. 2. Dinamica vieții interne de partid: adeziuni și disidențe Pozițiile adoptate de PNL-Gheorghe Brătianu față de problemele Restaurației, a crizei economice și a regimului politic i-au atras simpatia opiniei publice, dar și adeziunea unor personalități culturale sau politice provenite din vechiul Partid Național Liberal, din alte partide, sau a unor personalități culturale care nu mai desfășuraseră activități
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au fost înregistrate adeziunile profesorului universitar Paul Negulescu și cea lui Ștefan Șendrea care adresaseră, scrisori în acest sens președintelui partidului și președintelui organizației georgiste din județul Bacău, Atta Constantinescu 217. Cei doi solicitanți arătau că în afara poziției adoptate față de Restaurație, fuseseră atrași și de abilitatea dovedită de șeful georgiștilor de a apăra tradițiile liberale, încurajând, în același timp, speranțele celor tineri. Cel mai surprinzător nume din lista celor care au aderat la formațiunea politică de sub conducerea lui Gheorghe Brătianu în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Covurlui, intenționa să se reîntoarcă în vechiul Partid Liberal, împreună cu toată organizația din Galați. Georgistul gălățean explica, în scrisoarea adresată lui Gh. Brătianu, că decizia de a se întoarce în rândurile vechiului PNL fusese determinată de modificarea poziției acestuia față de Restaurație, precum și de necesitatea conservării unității Partidului Liberal. În noile condiții, mișcarea condusă de Gheorghe Brătianu era caracterizată de semnatarul scrisorii, drept o acțiune cu caracter personal 235. La Iași, georgiștii din sectorul Bivolari, precum și cei din organizațiile din Nicolina și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
oferta de a colabora la guvernul de uniune națională dorit de rege, Gheorghe Brătianu lăsa să se întrevadă un dezacord față de metodele de guvernare promovate de suveran. În această situație, georgiștii care părăsiseră vechiul Partid Liberal din cauza atitudinii acestuia față de Restaurație, precum și aceia care aderaseră la formațiunea politică de sub conducerea lui Gheorghe Brătianu cu speranța că ar avea șanse mai mari de a ajunge la guvernare într-un timp scurt, au început să dea semne de nerăbdare. În luna mai, "Viitorul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a fost impus de Iuliu Maniu, care urmărea să obțină, astfel, controlul asupra acestei instituții. Lipsa de interes față de problemele de stat manifestată de prințul Nicolae, care dorea reîntoarcerea lui Carol, a diminuat autoritatea Regenței, contribuind la întărirea curentului carlist. Restaurația monarhică era dorită de tot mai mulți oameni politici. Obligat să-și onoreze jurământul de credință față de regele Mihai și față de Regență, premierul, Iuliu Maniu, nu putea să accepte fățiș Restaurația. Totuși, unele evenimente au demonstrat că, în anumite condiții
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a diminuat autoritatea Regenței, contribuind la întărirea curentului carlist. Restaurația monarhică era dorită de tot mai mulți oameni politici. Obligat să-și onoreze jurământul de credință față de regele Mihai și față de Regență, premierul, Iuliu Maniu, nu putea să accepte fățiș Restaurația. Totuși, unele evenimente au demonstrat că, în anumite condiții, o parte din membrii guvernului ar fi adoptat o atitudine pozitivă față de posibilitatea revenirii lui Carol în țară. Iuliu Maniu trimisese un emisar care să discute cu Carol condițiile unei eventuale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acceptată și de alți lideri politici. În aprilie 1930, Carol avusese o întâlnire cu generalul Al. Averescu, pe care îl lăsase să înțeleagă că Partidul Poporului, al cărui lider era, ar putea să joace un rol politic esențial în momentul Restaurației. Ca urmare, Al. Averescu a trimis o circulară tuturor organizațiilor acestui partid, cerându-le să-și exprime opinia față de "problema constituțională". Organizațiile din toate părțile țării au declarat că doreau revenirea lui Carol 368. La 7 iunie 1930, când Carol
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
La 7 iunie 1930, când Carol s-a întors în țară, Iuliu Maniu a acceptat faptul împlinit și a propus o cale de compromis, încercând să impună anumite condiții 369. Era nevoie de un nou guvern care să prezideze actul Restaurației. În consecință, guvernul condus de Iuliu Maniu și-a dat demisia, iar Gh. Gh. Mironescu a fost numit în fruntea unei noi formațiuni guvernamentale. După ce Parlamentul a decis anularea actului de la 4 ianuarie 1926 și a adoptat proiectul de lege
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Iorga. Pentru a asigura succesul noului cabinet, în alegerile anunțate pentru luna iunie, era necesară o alianță electorală cu un partid puternic, precum vechiul PNL. Regele nu îl iertase însă, pe deplin, pe I.G. Duca pentru poziția lui față de actul Restaurației, din iunie 1930. Neîncrezător în I.G. Duca și, în același timp, dornic să mențină sciziunea liberalilor, suveranul a lăsat impresia că îl preferă pe Gheorghe Brătianu, cerând ca partidul georgist să fie cuprins în gruparea guvernamentală. Planurile regelui au fost
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de guvern pe orice alt liberal cu autoritate, în afară de I.G. Duca. La rândul său, fruntașul georgist Atta Constantinescu afirma că unificarea nu se putea realiza, în nici un caz, sub șefia lui I.G. Duca, din cauza atitudinii adoptate de acesta în ziua Restaurației 587. Dorind să evite întărirea PNL printr-o fuziune cu partidul georgist, regele urmărea cu atenție relațiile dintre cele două grupări politice. Astfel, un material informativ îi atrăgea suveranului atenția asupra posibilității ca, în cazul fuziunii dintre cele două grupări
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
precum și la rezultatele obținute de georgiști, în fiecare secțiune de votare 646. Capitolul 6 Principalele probleme ale vieții politice românești, din perspectiva georgiștilor 6.1. Poziția georgiștilor față de monarhie La începutul existenței sale partidul condus de Gheorghe Brătianu a acceptat Restaurația fără rezerve, sperând că fidelitatea îi va fi răsplătită 647, dar foarte curând politica duplicitară a regelui a determinat modificarea atitudinii georgiștilor față de suveran. Într-o luare de poziție din mai 1932, Gheorghe Brătianu lăsa să se întrevadă dezacordul său
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
parte. Informațiile referitoare la colaborarea lui Gheorghe Brătianu cu foștii georgiști, după 1940 sunt foarte puține și, oricum rarele episoade se petrec în contexte politice care depășesc obiectivele acestei lucrări. Concluzii Constituirea PNL-Gheorghe Brătianu, în iunie 1930, imediat după actul Restaurației regale, a reprezentat o manifestare a nemulțumirilor, până atunci latente, din PNL. A fost o răbufnire a acelor liberali care, deranjați de conducerea autoritară exercitată de familia Brătianu, aspirau la locuri mai importante în partid și doreau să acceadă mai
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]