503 matches
-
o dată gândirea sa ecumenică, capabilă să-i accepte până și pe opozanții creștinismului, aluzia la Celsus cuprinde și un sens mai profund. Filozoful grec a fost primul care a semnalat înrudirea dintre creștinism și alte doctrine bazate pe procesul MOARTE → RESURECȚIE (Cybele, Mithra, Sabasios etc.), ba chiar a afirmat că, "în comparație cu alte filozofii, ea [morala creștină - n.n.] nu propovăduiește nimic demn și nou"420. Chiar dacă ar fi greșit să-i atribuim un asemenea radicalism anticreștin și lui Breb, e evident că
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a lui J. M. W. Turner, este că toate mitologiile și religiile lumii au un fond imagistic și doctrinar comun, identificabil în actul sacrificării ritualice a unui rege-profet sau a unui om-zeu, care simbolizează astfel fenomenul primordial al morții și resurecției naturii. După cum am putut constata până acum, ideea unității de substanță a doctrinelor mitico-religioase apare și la Sadoveanu (inclusiv sub forma specifică a analogiei între Iisus, Mithra și Osiris, care formează obiectul unor capitole speciale în cartea antropologului englez 427
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Borcilă, Mircea, "Tra Blaga e Coşeriu. Dalla metaforica del linguaggio a una poetica de la cultura", în Nicoleta Neșu (ed.), Romania culturale oggi. Quaderni di Romania Orientale, vol. 2, Bagatto Libri, Roma, 2008, pp. 253-271. Borcilă, Mircea, "Resurecția mitului în studiile integraliste", în Caietele de la Putna, vol. 4: Fertilitatea mitului, 2011, pp. 158-167. Borcilă, Mircea, "Bringing Coseriu Home: Reflections on the Fate of his Legacy in our Changing World", în Eugenia Bojoga, Oana Boc și Dumitru-Cornel Vîlcu (eds
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și Patrizia Tabossi (eds.), Idioms, pp. 57-78; Idem, The Poetics of Mind; Idem, "Idiomaticity and Human Cognition", în Martin Everaert, Erik-Jan van der Linden, André Schenk și Rob Schreuder (eds.), Idioms, p. 97-116. 317 V. în acest sens Mircea Borcilă, "Resurecția mitului în studiile integraliste", în Caietele de la Putna, vol. 4: Fertilitatea mitului, 2011, pp. 158-167. 318 Idem, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei". 319 Ibidem, p. 69. 320 Ibidem, p. 70. 321 Ibidem, p. 71. 322 Ibidem, p. 72. 323 Ibidem
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Datoria, Solidaritatea, Zorile, Carmen Sylva, Unirea ș.a. Asemenea inițiative definesc un tip de angajament social, un fel de a se raporta la valorile comunității, pe care Xenopol a știut să le fructifice. Ideea lui de bază pare să fi fost resurecția colectivă, pe seama mobilizării elitelor și a expansiunii binelui la orice nivel, oricând și oriunde. Când scotea, la Botoșani, efemera publicație Reînvierea (1903), Xenopol se situa deplin pe linia discursului regenerativ de la Putna, ca și atunci când Îi Îndemna pe studenți să
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
Tudor Pamfile. Revistă de limbă, literatură și artă literară, Șezătoarea. Revistă pentru literatură și tradițiuni populare, Unu, Junimea literară, Făt-Frumos, Freamătul literar, Iconar. Între lucrările mai recente fundamente pe ideea de localism creator se cuvine amintit volumul lui Gheorghe Manolache, Resurecția localismului creator: o experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare (2006), care reconstituie biografia acestui concept și a mișcării care l-a promovat (Thesis), patronată de liderul Alexandru Dima. Un an mai târziu, Lucia Olaru Nenati publica Arcade septentrionale. Reviste, personalități
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Istoria civilizației române moderne, Editura Minerva, București, 1997. Malița, Liviu, Eu, scriitorul, Editura Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1997. Mannheim, Karl, Ideology and Utopia, Lund Humphries, Londra, 1954. Manoilescu, Mihail, Tragica predestinare a geniului moldovenesc, Editura Moldova, Iași, 1993. Manolache, Gheorghe, Resurecția localismului creator. O experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2006. Median, Gheorghe, Nicolae Iorga și Botoșanii. Legături epistolare, Editura Agata, Botoșani, 2006. Murgescu, Bogdan, România și Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010), Editura Polirom, Iași, 2010
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
the History of Ideas, 70, nr. 4, 2009, p. 641. 24 Apud J. E. Malpas, în Ibidem, p. 642. 25 Alexandru Dima, Fenomenul românesc sub noi priviri critice. Studii și comentarii, Editura Ramuri, Craiova, 1938, p. 30. 26 Gheorghe Manolache, Resurecția localismului creator. O experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2006, p. 32. 27 A. Dima, Fenomenul românesc..., p. 33. 28 Lucia Olaru Nenati, Arcade septentrionale. Reviste, personalități și grupări literar- culturale din Țara de Sus
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
15 1.1.3. Constituirea eticii mediului / 18 1.1.4. Noutatea eticii mediului / 22 2. Reconsiderarea sferei moralității / 27 2.1. Extinderea sferei moralității / 27 2.2. O problemă de meta-etică: "statut moral" și "însemnătate morală" / 32 2.3. Resurecția ideii de valoare intrinsecă / 38 2.4. Principiul de incluziune și ierarhia intereselor / 46 3. Câteva medieri teoretice / 49 3.1. Structuri argumentative / 49 3.1.1. Descriptiv și normativ / 50 3.1.2. Problema demarcației / 53 3.1.3
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sfârșitul secolului al nouăsprezecelea de biologul german Ernst Haeckel, iar în 1935 Tansley a propus deja noțiunea de ecosistem, conceptele fundamentale ale ecologiei, noua ei perspectivă teoretică și specificul ei metodologic survin în conștiința publică relativ lent, abia pe fondul resurecției sensibilității față de natură. Indiscutabil, ecologia ca știință și revigorarea sentimentului grijii față de natură se potențează reciproc în conștiința publică într-un echilibru refelxiv. Altfel spus, sentimentul de tip romantic găsește în ecologie ca știință temeiul rațional și împreună cu aceasta duce
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
relaționale a conștiinței ecologiste, Morin identifică nucleul generativ în relația dintre înțelegerea ecosistemică a naturii și revizuirea viziunii tradiționale asupra naturii. Filosoful francez enumeră următoarele componente procesuale ale formării conștiinței ecologiste 9: • Reintegrarea mediului înconjurător în conștiința antropologică și socială. • Resurecția ecosistemică a ideii de natură. • Aportul decisiv al biosferei la formarea conștiinței planetare. Drept urmare, prin efectul cumulat al acestor procese de redefinire, reconceptualizare și reorientare, rezultatul este acela că, la nivel fundamental, radical, recunoaștem că "problema ecologică ne obligă să
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mod liber dacă să acționezi sau nu; d) acțiunea ca atare afectează bunăstarea și/sau libertatea altor ființe 13. Drept urmare, conștientizarea problemelor privind mediul înconjurător și dezvoltarea cunoașterii, în special, a cunoașterii lumii vii, sub toate aspectele ei, dar și resurecția sensibilității față de natură, au favorizat reflecția morală cu privire la mediul natural. Dar ce rol poate avea etica în rezolvarea crizei mediului înconjurător? Unii autori identifică două poziții cu privire la acest subiect 14: • Prima poziție, care a fost dominantă imediat după 1990, consideră
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
putem identifica comportamente și funcții teleologice. Totuși, intuițiile noastre morale sunt contrariate de un asemenea demers care începe să pară unul reducționist, care pierde, în cele din urmă, însăși specificul moralității. Oare altă strategie ar fi mai potrivită? 2.3. Resurecția ideii de valoare intrinsecă În continuare îmi propun să supun investigației noțiunea de valoare intrinsecă și să încerc astfel găsirea unui temei care să asigure construcția teoretică a eticii mediului. Voi aduce în discuție de la bun început, cu fiecare pas
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
asumarea unei anumite modalități de articulare a teoriei este o chestiune de alegere, iar nu una de adevăr. Mă opresc asupra a cinci asemenea căi de construcție pe care le consider dominante în literatura de specialitate. O primă abordare vizează resurecția noțiunii de valoare intrinsecă pe fondul criticii utilitarismului și a antropocentrismului. O a doua dezvoltare este posibilă prin luarea în considerare a rezultatelor cercetării din științele vieții. A treia analiză ne întoarce la presupozițiile specifice utilitarismului și la noțiunea de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
faptul că diversele religii propun și un cod etic, atunci devine evident faptul că finalitatea morală a credințelor religioase nu poate fi pusă la îndoială. Diversele religii presupun o anumită atitudine față de natură și față de diversele entități naturale. De altfel, resurecția interesului pentru natură în diverse etape culturale din istoria umanității, așa cum ar fi cazul romantismului, este pusă în relație cu o raportare de tip mistic la natură și fenomenele acesteia. Prigogine și Stengers 173, pornind de la o evaluare a relației
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
voalat al imaginii imposibile, moartea e inimaginabilul, nonsensul exteriorității care voalează, "realitatea fără apeluri, făcută din lucruri de pe afară". Moartea imaginii nu e spectaculară, nu aduce în scenă decât ștergerea și vacuitatea, "apariții aburite", dar și - prin răsturnarea perspectivei - posibila resurecție a lumii interioare. Căci, prin reducție, eclipsarea exteriorului face cu putință manifestarea interiorului; exteriorul mort, pus în paranteza desfigurării, devine vălul transparent, diafania prin care se întrevede lumea din noi: "lumea din noi, dacă am putea să o ridicăm cu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
administrație; * responsabilul comisiei de formare continuă; * responsabilul comisiei metodice de stiinte socio-umane; * membru în colegiul de redacție al revistei “Spiritul Critic”, Pașcani (2008). Performanțe deosebite: a) în activitatea științifică și de cercetare: Tema lucrării stiintifico-metodică pentru obținerea gradului didactic I “Resurecția ontologiei în filosofia contemporană”; Stagii și cursuri de perfecționare: * „Abilitare curriculara”, CCD Iași, 2001; * „Managementul timpului”, CCD Iași, 2002; * „Tehnologia informației și comunicării”, ISJ, 2002; * „Modulul de orientare privind cariera”, organizator - ISJ Iași, 2004; * Cursul “Inițiere IT” și “Utilizare AEL
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
și Afghanistan, influența politicii interne a statelor vecine asupra procesului de democratizare din România postcomunistă etc.), dar și cu privire la subiecte ce vizează "punctele fierbinți" ale hărții globale, cum sunt cele legate de Orientul Mijlociu, relația dintre lumea islamică și cea occidentală, resurecția dictaturilor în diverse părți ale lumii, dilema configurării sistemului relațiilor internaționale din perspectiva monocentrismului ori a multicentrismului, procesul de globalizare. Cel de-al doilea aspect provocator pentru autorul acestei lucrări ține de reușita clarificatoare a demersului său prin îmbinarea inspirată
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
-și reafirme puterea și să depășească criza. Datorită interesului acordat genului în filmul de groază contemporan, ea pierde din vedere importanța rasei și a clasei, iar argumentul său că filmele de groază plasează femeile într-o poziție privilegiată estompează importanța resurecției puterii masculine în Poltergeist II. Într-adevăr, în vreme ce tatăl apărea în Poltergeist ca un personaj secundar, el devine personaj central în partea a doua. Acțiunea filmului începe un an mai tîrziu: tatăl nu are de lucru, iar familia locuiește la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
îl prezintă pe indianul Taylor ca pe reprezentantul unei naturi mai feminine cu care tatăl trebuie să intre în contact (1992:94), dar nu remarcă semnificația de criză a patriarhatului căreia trebuie să-i facă față Steve și nici motivul resurecției puterii masculine. Taylor nu reprezintă feminitatea per se, ci mai degrabă o înțelepciune tradițională și supranaturală, opusă științei și rațiunii "normale", așa că mesajul final este că Steve trebuie să devină mai masculin și mai înțelept pentru a-și reasuma puterea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sale și chiar de propria sa soră, cu condus la stabilirea unei imagini de pedofil a lui Jackson. Cel ce-și trăiește existența prin intermediul mass-media și al imaginilor sale poate sucomba tot prin ele, la fel cum și fenomenul de resurecție prin media este posibil. În vara lui 1994, Jackson s-a căsătorit cu fiica lui Elvis Presley, plasîndu-se astfel în rolul de adult responsabil, de soț și de membru al unei dinastii de regi ai pop-ului, un rol pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu personalitatea pentru a produce o altă formă de forță vitală, un fel de Dumnezeu dar nu Dumnezeu-Tatăl. Mai mult decît atît, în această etapă în care computerul este omniprezent și tehnologia devine demiurgul, nu se poate vorbi de o resurecție a trupului ca în creștinism sau budism 21 . E posibil ca Wintermute să dobîndească o personalitate, dar nu se sugerează că i se va permite să aibă un trup și nici nu se prefigurează ce tip de zeitate ar putea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
îl distrugă, ca și cum această formă de imortalitate (fără trup) este nesatisfăcătoare, ba chiar insuportabilă. (Pînă la urmă, Wintermute îi satisface dorința lui Dixie, distrugîndu-l). Această scenă pare să sugereze că imortalitatea "electronică" nu este de fapt nemurire, că lipsită de resurecția trupească, fericirea eternă nu este posibilă. Este trupul o limitare a modului în care sînt construite ființele umane, computerele putînd exista înafara unui trup această carcasă de carne, necesară omului? Pe de altă parte însă, noi știm, așa cum o știe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nou (ori cu dispariția acestuia, înghițit de o lume a obiectelor). Un astfel de univers ar merita să fie descris în termenii unei schisme postmoderne, constituind o ruptură reală în istorie. Și totuși, poate că Neuromancer ne sugerează că fără resurecția trupului viața eternă nu ne poate mulțumi, sau poate că IA ar fi complet fericit fără să aibă un trup și o formă umană. Cine știe? În orice caz, universul lui Gibson este un univers deschis. Ceea ce se va întîmpla
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Town" cînd a scris Neuromancer și că "mă întrebam dacă ar putea exista un mit al calculatorului care ar putea avea ceva în comun cu mitul automobilului la Bruce Springsteen" (Rolling Stone, 4 decembrie 1986: 107). 21 Această temă a resurecției trupești are în creștinism un caracter esoteric; ea poate fi găsită în Evanghelii, dar nu întotdeauna sub forma unei dogme. În orice caz, anumite secte budiste își reprezentau paradisul sau Nirvana în termeni foarte concreți, cu corpuri reînviate care se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]