431 matches
-
premeditată. Problema este că, după Călinescu, mulți cercetători ai așa-numitei literaturi vechi au izolat operele de climatul care le-a produs, le-au extras abuziv din matca lor potrivită și le-au adus în contemporaneitate. Vechii noștri cronicari sau retori de amvon, oameni ai bisericii sau harnici traducători, ba chiar și onești compilatori au devenit scriitori cu acte în regulă și, mai rău de atât, au fost siliți să se transforme în... "contemporanii noștri". Metoda aceasta s-a generalizat sub
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
că așază pronunțarea nu numai pe locul I, ci și pe al II-lea, și pe al III-lea, fiindcă pronunțarea nu este numai lucrul cel mai important, ci și singurul lucru important. 2.9 Gestul Gestul este considerat de retorii antici drept parte inseparabilă în pronunțarea discursului, este acea actio apreciată de Cicero ca „un fel de elocință a corpului”. Sunt deseori invocate personalități ale oratoriei care au câștigat mai curând prin „acțiune”, gest și mișcare, decât prin elocință. De
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
care stilistica personajului din sport părea definitiv partajată între academismul plebeu al lui Mircea Sandu, expresionismul grotesc al lui Mitică Dragomir și reprezentarea rudimentar-naivă a lui Gigi Becali - exemplele extreme, cel de aurolac parțial recuperat, gen Pițurcă, sau cel de retor scuturat din cînd în cînd de frisoanele iluminării, gen Cornel Dinu, rămîn irelevante -, Traian Ungureanu a avut vigoarea morală și energia mentală de a reașeza sportul, în general, și fotbalul, în particular, într-o zonă definitorie și emblematică pentru însăși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
ploieșteni era insuportabil, dar și, pe de altă parte, pe insistența celor din urmă ca monumentul marelui scriitor să fie prevăzut cu pălărie, ceea ce, pentru Brâncuși, era inacceptabil și ofensator. Pălăria putea fi un element de compoziție rezonabil pentru un retor ca Baraschi (a se vedea rezultatul mai mult decît modest din Piața Caragiale!), însă în nici un caz pentru elipticul Brâncuși, a cărui specialitate nu era, totuși, creația vestimentară. Dincolo de acest episod, mai mult sau mai puțin anecdotic, se pune, de la
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15576_a_16901]
-
temperaturi de topire mai mari de 1.473 K (1.200°C). c. Sisteme de control prin calculator și de monitorizare special configurate pentru oricare din cuptoarele specificate în 2B227.a sau b. 2B228 Echipamente de fabricare și asamblare a retorilor, a echipamentelor de aliniere a rotorilor, mandrine și mătrițe pentru formarea de silfoane, după cum urmează: a. Echipamente de asamblare a rotorilor pentru asamblarea secțiunilor tuburilor rotorilor de centrifuge cu gaz, șicanelor și închiderilor de la capete. Notă: 2B228.a include mandrine
LISTA din 25 august 2005 produselor şi tehnologiilor cu dubla utilizare supuse regimului de control la export*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171459_a_172788]
-
temperaturi de topire mai mari de 1.473 K (1.200°C). c. Sisteme de control prin calculator și de monitorizare special configurate pentru oricare din cuptoarele specificate în 2B227.a sau b. 2B228 Echipamente de fabricare și asamblare a retorilor, a echipamentelor de aliniere a rotorilor, mandrine și mătrițe pentru formarea de silfoane, după cum urmează: a. Echipamente de asamblare a rotorilor pentru asamblarea secțiunilor tuburilor rotorilor de centrifuge cu gaz, șicanelor și închiderilor de la capete. Notă: 2B228.a include mandrine
HOTĂRÂRE nr. 983 din 25 august 2005 pentru aprobarea listelor produselor şi tehnologiilor cu dubla utilizare supuse regimului de control la export şi la import. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170739_a_172068]
-
readusă în biserica. În 425, Teodosiu a fondat Universitatea de la Constantinopol. Până atunci, orașul Atena era centrul principal al învățământului pagan, fiind căminul școlii filosofice. Universitatea avea 31 de profesori care predau gramatică, retorică, dreptul și filosofia, dintre care trei retori și zece gramaticieni țineau cursurile în latină, iar cinci retori și zece gramaticieni își țineau cursurile în greacă. Deși latina era limba oficială a imperiului, greaca era cea mai vorbită din imperiu. Noua clădire cuprindea săli mari de cursuri pentru că
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Constantinopol. Până atunci, orașul Atena era centrul principal al învățământului pagan, fiind căminul școlii filosofice. Universitatea avea 31 de profesori care predau gramatică, retorică, dreptul și filosofia, dintre care trei retori și zece gramaticieni țineau cursurile în latină, iar cinci retori și zece gramaticieni își țineau cursurile în greacă. Deși latina era limba oficială a imperiului, greaca era cea mai vorbită din imperiu. Noua clădire cuprindea săli mari de cursuri pentru că profesorilor le era interzis să își țină cursuri particulare, având
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
este aproape o chestiune de șansă dacă fiecare dintre ele va întâlni la un moment dat argumentul potrivit cu dispoziția sa, adică acel argument care să-i permită să perceapă binele ca motiv pentru alegere. Dumnezeu, însă, conform acestei analogii, este retorul perfect, adică știe foarte bine ce situație este potrivită fiecărui suflet pentru ca acesta să poată avea acces la motivul alegerii binelui. Aceasta este grația: Dumnezeu ne oferă acele percepții care, în acord cu preștiința sa, constituie tocmai situația fericită pentru ca
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
literară”, oratorică, versus cultura filosofică. După ce Socrate luptase împotriva sofiștilor iar Platon împotriva lui Isocrate, îi regăsim pe latini grupați în jurul acestor două idealuri: Seneca (reprezentând o cultură filosofică totuși incomplet degajată de oratorie) se distanțează de tatăl său, Seneca Retorul; Marc Aureliu se opune maestrului său Fronto, retor; Augustin se opune lui Symmachus și lui Praetextatus . Boethius, prin Consolarea filosofiei, părăsește delectările Muzelor poetice în favoarea unei „doamne” mai alese: Filosofia. Splendoarea inegalabilă a acestei alegorii este în măsură să dea
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
împotriva sofiștilor iar Platon împotriva lui Isocrate, îi regăsim pe latini grupați în jurul acestor două idealuri: Seneca (reprezentând o cultură filosofică totuși incomplet degajată de oratorie) se distanțează de tatăl său, Seneca Retorul; Marc Aureliu se opune maestrului său Fronto, retor; Augustin se opune lui Symmachus și lui Praetextatus . Boethius, prin Consolarea filosofiei, părăsește delectările Muzelor poetice în favoarea unei „doamne” mai alese: Filosofia. Splendoarea inegalabilă a acestei alegorii este în măsură să dea o cheie de interpretare întregului text. Oarecum tot
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
Alopex. Socrate se face vinovat de crima de a nu recunoaște zeii recunoscuți de cetate și de a introduce divinități noi; în plus, se face vinovat de coruperea tinerilor. Pedeapsa cerută: moartea". Meletos era un poet obscur, iar Lycon era retor; sufletul procesului pare să fi fost Anytos, un tăbăcar bogat care reprezenta interesele comercianților, fiind așadar puternic și influent. Socrate i-a reproșat public faptul de a nu se gândi la educația fiului său decât pentru a face din el
Socrate () [Corola-website/Science/298868_a_300197]
-
Autorul anonim al ""Trata despre Sublim"" a fost impresionat de exactitatea nuanțelor emotive găsite de poetă. În secolul al II-lea alături de Mimnerm și Arhiloh, poeziile create de Sappho erau foarte citite de publicul iubitor de poezie; în acea vreme, retorii Maximos din tyr, Himerios, Synesios continuau să admire și să comenteze creația poetei. Influența poeziei safice s-a resimțit în lirica latină. Catul a tradus liber unele poeme, imitând-o în expresia pasională a versurilor de iubire pe care le-
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
este un retor latin de la începutul secolului I î.Chr. Nu există informații asupra vieții lui sau exemplare ale lucrărilor sale. Opera sa este cunoscută din lucrările lui Quintilian și el un retor latin, care în "Institutio Oratoria" citează figuri retorice de stil
Cornificius () [Corola-website/Science/307731_a_309060]
-
este un retor latin de la începutul secolului I î.Chr. Nu există informații asupra vieții lui sau exemplare ale lucrărilor sale. Opera sa este cunoscută din lucrările lui Quintilian și el un retor latin, care în "Institutio Oratoria" citează figuri retorice de stil pe care le-a preluat dintr-un “Tratat de figuri de stil” al lui Cornificius. Există însă o lucrare de retorică, nesemnată, apărută în perioada războiului civil Roman, probabil în
Cornificius () [Corola-website/Science/307731_a_309060]
-
s-a pierdut. Autorul precizează că a scris lucrarea pentru a-i face un serviciu prietenului său Herennius, promițând să mai scrie și alte lucrări (despre gramatică, probleme militare și administrație politică) pentru instruirea acestuia. El își exprimă disprețul pentru retorii de rând care predau în școli, considerând că sunt dialecticieni capabili să despice firul de păr dar în același timp nu îndrăznesc să vorbească și să-și pronunțe propriul nume, de teamă de a se exprima în mod ambiguu. În
Cornificius () [Corola-website/Science/307731_a_309060]
-
ipoteza că nici autorul volumului Rhetotica nici Cicero nu au produs lucrări originale, dar au utilizat materiale care proveneau de la școala din Rhodos. Nici unul dintre ei nu ar fi utilizat direct aceste materiale dar ar fi reprodus versiuni revizuite de retorii ale căror cursuri le-au urmat, singura parte care le aparține fiind introducerea. Marx mai consideră că acele cursuri pe care se bazează tratatul lui Cicero sunt anterioare celor pe care le-a urmat autorul Rhetoricii. Alții autori moderni au
Cornificius () [Corola-website/Science/307731_a_309060]
-
î.Hr. la Andes (probabil Pietole de astăzi), lângă Mantova (Gallia Cisalpină) într-o familie de agricultori. Primește însă o educație aleasă la Cremona, Mediolanum (azi Milano) și în sfârșit la Roma, unde studiază Retorica, Medicina și Astronomia, fiind elev al retorului Marcus Epidius. Frecventează cenaclul lui Asinius Pollio, de factură neoterică. La Neapolis (azi Neapole), studiază greaca cu poetul și gramaticul Parthenius și mai ales filosofia cu epicureanul Siron. Din această perioadă datează și primele încercări literare, scrieri cuprinse în "Appendix
Publius Vergilius Maro () [Corola-website/Science/302098_a_303427]
-
creștină. Rămasă văduvă la numai 20 ani, ea s-a dedicat cu râvnă și perseverență educației fiului ei, renunțând la recăsătorire. Primele elemente ale educației creștine, Ioan le-a primit de la mama sa Antusa. Educația clasică a primit-o de la retorul Libaniu și de la filosoful Andragatiu, primind valorile retoricii ale clasicilor greci. Se pare că a studiat și dreptul, întrucât ar fi pledat câtva timp. S-a călugărit în anul 368. A trăit într-o peșteră lângă Antiohia. A fost botezat
Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/302162_a_303491]
-
știință particulară, cu obiect de studiu propriu, cât și o metodă generală pentru toate celelalte științe. Astfel, logica este, pentru Abélard, dialectică, fie în sens restrâns (cel care se referă la dialectica în calitate de instrument pentru elaborarea argumentelor probabile, instrument al retorului sau oratorului), fie în sens larg (stoic), pentru care dialectica înseamnă logică, adică o știință. În acest sens larg, logica se ocupă cu construirea argumentelor (de ratione argumentorum compenenda), putând fi definită ca știință a discursului (ratio disserendi). Sarcina sa
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
alt învățător decât pe Vasile. A citit enorm în biblioteca fratelui său, fiind atras în chip special de clasicii greci, nesimțind la început - spre supărarea mamei sale, Emilia -, o atracție prea mare spre creștinism. Când a murit tatăl său, Vasile retorul, el a continuat să trăiască la „umbra familiei” și sub protecția averii părintești, refuzând chiar să-și aleagă o profesie. Și-a completat cultura prin legătura sa cu Libaniu și cu alți oameni de seamă ai timpului. Grație atmosferei din
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
alți oameni de seamă ai timpului. Grație atmosferei din familie, Grigorie a îndrăgit Biserica și a ajuns chiar până la rangul de citeț în ierarhia inferioară, dar apoi fu atras de scrierile filosofice necreștine și voia mai bine să fie numit „retor, decât creștin” (Scrisoarea 11). Pentru motive pe care nu le cunoaștem bine, el s-a depărtat de Biserică, a devenit profesor de retorică și s-a căsătorit. La anul 385, Sfântul Grigorie de Nazianz îl mângâie pe Sfântul Grigorie de
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
î. e.n.) a fost consul și cenzor în Roma.A organizat un program politic împotriva luxului și a fost autorul primei opere scrise în limba latină - "Originis" (170 î.e.n.). Din opera sa s-au păstrat 100 pagini de fragmente. Cicero, cunoscutul retor și filosof roman, a scris lucrări cu caracter filosofic ca: "De republica" (Despre stat) - dialog politic pe tema celei mai bune forme de guvernare și a calităților conducătorului ideal; "De legibus" (Despre legi) - tot un dialog politic pe tema legislației
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
convingerea în forța nepieritoare a ideilor: Personalitatea lui Mihail Fărcășanu a fost caracterizată astfel: ""Era dintre acei intelectuali care văd idei, le trăiesc și le apără până la ultimele consecințe, însă nu cu un fanatism dogmatic și nici cu teatralitatea unor retori, specialiști în acrobații verbale, ci cu luciditate și cu simț al măsurii. Făcea parte dintre acei oameni care, chiar și în cele mai potrivnice circumstanțe ale vieții, izbutesc să păstreze intactă concordanța dintre gând, vorbă și faptă... Pentru Mihail Fărcășanu
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
Marcus Fabius uș sau (n. 35 - d. 100) a fost un retor și pedagog român, fiind, alături de Cicero, unul dintre renumiții oratori și scriitori latini. Originar din Peninsulă Iberica ("Hispania"), a studiat la Romă, devenind profesor de retorica și avocat. I s-a încredințat educația nepoților împăratului Vespasian. Lucrarea să, "De institutione
Quintilian () [Corola-website/Science/309279_a_310608]