457 matches
-
-Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. În opinia instanței, în cazul de față se pune o problemă de aplicare a legii, și nu una de constituționalitate. De asemenea, nu se poate pune problema retroactivității legii, deoarece impozitul este stabilit numai pentru perioada de după intrarea în vigoare a ordonanței, și nu retroactiv, pentru perioada anterioară. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două
DECIZIE nr. 330 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253830_a_255159]
-
inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale în cauzele care aveau ca obiect contestația la executare. Pentru a pronunța o astfel de soluție, instanța de contencios constituțional a statuat că până la încetarea stării de tranziție, în virtutea principiului constituțional al retroactivității legii penale mai favorabile, dispozițiile art. 320^1 din Codul de procedură penală se aplică tuturor inculpaților care au fost trimiși în judecată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 , dar care au depășit momentul procesual al începerii
DECIZIE nr. 998 din 22 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 408^2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248311_a_249640]
-
deoarece, așa cum rezultă din denumirea sa marginală, textul are în vedere o judecată, aparținând, cu excepția situațiilor tranzitorii, numai fondului și care, deopotrivă, trebuie să fie operabilă numai până la pronunțarea unei hotărâri definitive. Prin urmare, nu este susceptibilă de aplicabilitatea principiului retroactivității legii penale mai favorabile. Așa fiind, Curtea mai constată că Legea nr. 202/2010 a fost publicată în Monitorul Oficial al României la data de 26 octombrie 2010 și a intrat în vigoare la 30 de zile de la publicare. Prin
DECIZIE nr. 998 din 22 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 408^2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248311_a_249640]
-
că prevederile art. II alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 29/2011 , care dispun că noile sancțiuni aplicabile contravențiilor săvârșite în cazul declarațiilor recapitulative se aplică doar faptelor constatate după data intrării în vigoare a ordonanței, sunt neconstituționale, contravenind principiului retroactivității legii contravenționale mai favorabile. În continuare, face referire la deciziile Curții Constituționale nr. 228/2007 și nr. 399/2003. Totodată, dispozițiile criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție raportat la prevederile art. 11 și 20 din Constituție, art.
DECIZIE nr. 101 din 28 februarie 2013 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251807_a_253136]
-
de neconstituționalitate, Curtea reține că o normă juridică acționează în timp din momentul intrării ei în vigoare și până în momentul ieșirii sale din vigoare și se bucură de prezumția de constituționalitate. Sunt și excepții de la acest principiu general, cum sunt retroactivitatea și ultraactivitatea legii penale și contravenționale mai favorabile ( Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011). Prin Decizia nr. 932 din 14 decembrie 2006 , publicată în Monitorul
DECIZIE nr. 101 din 28 februarie 2013 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251807_a_253136]
-
din 13 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 27 aprilie 2007, Curtea a statuat că efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare. Astfel, retroactivitatea legii presupune existența unei noi reglementări care se aplică inclusiv situațiilor și raporturilor juridice născute sub imperiul legii vechi. Din perspectiva legii contravenționale mai favorabile, aceasta privește nu numai aplicarea retroactivă a reglementării noi care scoate din sfera ilicitului contravențional
DECIZIE nr. 101 din 28 februarie 2013 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251807_a_253136]
-
sau instituie noi moduri de executare a sancțiunilor, care sunt mai favorabile contravenientului, legii noi trebuie să i se permită să retroactiveze, tocmai pentru a se respecta principul constituțional înscris în art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală. Respectarea principiului retroactivității legii contravenționale mai favorabile incumbă, pe de-o parte, celui care este chemat să aplice legea (organul care constată și aplică sancțiunea contravențională/instanța de judecată), iar, pe de altă parte, legiuitorului, care nu poate împiedica producerea efectului retroactiv al
DECIZIE nr. 101 din 28 februarie 2013 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251807_a_253136]
-
României, Partea I, nr. 764 din 12 noiembrie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu prilejul soluționării unui recurs în interesul legii, dreptul la acțiune era actual, iar pe parcursul judecății devine prematur. Această situație se explică prin retroactivitate. Se afirmă că, printr-o astfel de aplicare a legii, dreptul devine iluzoriu. Totodată, se apreciază că este o problemă de previzibilitate a normei juridice supuse controlului, iar lipsa de previzibilitate și retroactivitatea pun o stavilă accesului liber la justiție
DECIZIE nr. 88 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260934_a_262263]
-
devine prematur. Această situație se explică prin retroactivitate. Se afirmă că, printr-o astfel de aplicare a legii, dreptul devine iluzoriu. Totodată, se apreciază că este o problemă de previzibilitate a normei juridice supuse controlului, iar lipsa de previzibilitate și retroactivitatea pun o stavilă accesului liber la justiție. 12. Pentru motivele invocate, reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea excepției și constatarea neconstituționalității dispozițiilor art. 4, întrucât acestea contravin art. 15 alin. (2) și art. 21 din Constituție, precum și art. 6 din Convenția
DECIZIE nr. 88 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260934_a_262263]
-
să suprime prescripția, să mărească ori să micșoreze termenele de prescripție, să modifice condițiile (regimul) prescripției, sub aspectul începutului prescripției, cauzelor de suspendare, întrerupere sau repunere în termen; ibidem). Întrucât aplicarea legii noi prescripțiilor începute și neîmplinite este afectată de retroactivitate, singura soluție posibilă este aplicarea în continuare a legii vechi care, se spune, în acest moment ultraactivează (supraviețuiește). Potrivit aceluiași autor, acest sistem este nu numai unul simplu, presupunând aplicarea unei singure legi, ci și unul sigur, dând satisfacție principiului
DECIZIE nr. 1 din 17 februarie 2014 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5, art. 201 şi art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil şi ale art. 6 alin. (4), art. 2.512 şi art. 2.513 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260960_a_262289]
-
a avea efecte psihoactive. De asemenea, prevederile art. 118^2 alin. 2 lit. a) din Codul penal din 1969 încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și art. 15 alin. (2) referitor la retroactivitatea legii penale sau contravenționale mai favorabile, precum și dispozițiile art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu denumirea Nicio pedeapsă fără lege, deoarece anterior intrării în vigoare a Legii nr. 63/2012 nu putea fi dispusă
DECIZIE nr. 78 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. e) şi art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, şi a dispoziţiilor art. 118^2 alin. 2 lit. a) din Codul penal din 1969. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260825_a_262154]
-
în varianta existentă la momentul sesizării și asupra prevederilor art. 118^2 alin. 2 lit. a) din Codul penal din 1969. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2) referitor la retroactivitatea legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul părților la un proces echitabil, precum și dispozițiile art. 6 paragrafele 1 și 3 lit. a) referitor la
DECIZIE nr. 78 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. e) şi art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, şi a dispoziţiilor art. 118^2 alin. 2 lit. a) din Codul penal din 1969. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260825_a_262154]
-
social al infracțiunii, deoarece aceasta privește persoana, făptuitorul sau anumite lucruri având legătură cu fapta săvârșită de el și care constituie o amenințare pentru viitor. Curtea constată că sub incidența reglementării constituționale consacrate de art. 15 alin. (2) referitor la retroactivitatea legii penale sau contravenționale mai favorabile pot intra numai normele de drept penal material (substanțial) și nicidecum cele de drept penal procedural care sunt de imediată aplicare. Dreptul penal cuprinde ansamblul normelor juridice prin care se stabilesc ce fapte constituie
DECIZIE nr. 78 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. e) şi art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, şi a dispoziţiilor art. 118^2 alin. 2 lit. a) din Codul penal din 1969. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260825_a_262154]
-
României, Partea I, nr. 764 din 12 noiembrie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu prilejul soluționării unui recurs în interesul legii, dreptul la acțiune era actual, iar pe parcursul judecății devine prematur. Această situație se explică prin retroactivitate. Se afirmă că, printr-o astfel de aplicare a legii, dreptul devine iluzoriu. Totodată, se apreciază că este o problemă de previzibilitate a normei juridice supuse controlului, iar lipsa de previzibilitate și retroactivitatea pun o stavilă accesului liber la justiție
DECIZIE nr. 95 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33, precum şi ale art. 33, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261325_a_262654]
-
devine prematur. Această situație se explică prin retroactivitate. Se afirmă că, printr-o astfel de aplicare a legii, dreptul devine iluzoriu. Totodată, se apreciază că este o problemă de previzibilitate a normei juridice supuse controlului, iar lipsa de previzibilitate și retroactivitatea pun o stavilă accesului liber la justiție. Pentru motivele invocate, reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea excepției și constatarea neconstituționalității dispozițiilor art. 4, întrucât acestea contravin art. 15 alin. (2) și art. 21 din Constituție, precum și art. 6 din Convenția pentru
DECIZIE nr. 95 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33, precum şi ale art. 33, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261325_a_262654]
-
avea loc doar în condițiile reglementate de art. 53 din Legea fundamentală. Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază că dispozițiile legale criticate nu contravin principiului neretroactivității legii, principiului egalității în drepturi și nici accesului liber la justiție. În ceea ce privește retroactivitatea actului normativ, tribunalul consideră că nu se poate aprecia că, acțiunea fiind promovată în considerarea termenelor și condițiilor prevăzute de dispozițiile Legii nr. 10/2001 și de Decizia nr. XX/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, efectele acestora
DECIZIE nr. 95 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33, precum şi ale art. 33, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261325_a_262654]
-
constituțională a principiului consacrat de art. 15 alin. (2) din legea fundamentală. Altfel ar însemna să se dea valoare retroactivă unor dispoziții penale care agravează răspunderea penală, intervenite ulterior săvârșirii faptelor incriminate ca infracțiuni, or în dreptul penal este admisă doar retroactivitatea legii de dezincriminare, a legilor de amnistie sau de grațiere, toate cu efecte mai favorabile decât cele ale legii în vigoare la data săvârșirii infracțiunilor". Universitatea din București a comunicat, de asemenea, un punct de vedere amănunțit referitor la chestiunea
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
unei legi penale care prevede o pedeapsă mai îngăduitoare, chiar dacă a fost adoptată după comiterea infracțiunii. S-a decis că art. 7 paragraful 1 din Convenție oferă garanții nu numai principiului neretroactivității legilor penale mai severe, ci, implicit, și principiului retroactivității legii penale mai favorabile, care se reflectă în regula aplicării de către judecător a legii ale cărui prevederi sunt mai favorabile învinuitului, dacă legea penală în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii, precum și legile penale ulterioare adoptate înainte de pronunțarea hotărârii definitive sunt
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
este o instituție autonomă în raport cu pedeapsa, observând și faptul că interpretarea Curții Constituționale este o reflectare a dezlegării date de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a Uniunii Europene problemei aplicării legii penale în timp, în sensul retroactivității legii penale noi doar dacă aceasta este mai favorabilă persoanei acuzate, judecătorul-raportor a subliniat că și doctrina este majoritară și neechivocă în sensul că prescripția răspunderii penale este o instituție autonomă în raport cu pedeapsa. Astfel cum a reieșit în urma examenului jurisprudențial
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
1969 și art. 5 din noul Cod penal. Referindu-se la jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, raportul întocmit în cauză a arătat că problema de drept a aplicării legii penale în timp a fost dezlegată în sensul retroactivității legii penale noi doar dacă aceasta este mai favorabilă persoanei acuzate. Astfel, s-au menționat argumentele formulate în Cauza Scoppola contra Italiei (nr. 2): Paragraful 109: Curtea consideră că este necesar pentru a reveni Ia jurisprudența stabilită de către Comisie în
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
că este necesar pentru a reveni Ia jurisprudența stabilită de către Comisie în X contra Germania și afirmă că articolul 7 parag. 1 din Convenție oferă garanții nu numai principiului neretroactivității legilor penale mai severe, dar, de asemenea, implicit, și principiului retroactivității legii penale mai favorabile. Acest principiu se reflectă în regula că dacă legea penală în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii, precum și legile penale ulterioare adoptate, înainte de pronunțarea hotărârii definitive sunt diferite, judecătorul trebuie să aplice legea ale cărui prevederi sunt
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
dacă legea penală în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii, precum și legile penale ulterioare adoptate, înainte de pronunțarea hotărârii definitive sunt diferite, judecătorul trebuie să aplice legea ale cărui prevederi sunt mai favorabile învinuitului" și Paragraful 110: "Curtea reiterează că regula privind retroactivitatea prevăzute în articolul 7 din Convenție se aplică numai în cazul dispozițiilor care definesc infracțiuni și sancțiuni. Pe de altă parte, în alte cauze Curtea a constatat rezonabilă aplicarea de către instanțele naționale a principiului tempus regit actum cu privire la legile de
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
a dispozițiilor art. 118^2 alin. 2 lit. a) din Codul penal din 1969, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 14 aprilie 2014: "(...) sub incidența reglementării constituționale consacrate de art. 15 alin. (2) referitor la retroactivitatea legii penale sau contravenționale mai favorabile pot intra numai normele de drept penal material (substanțial) și nicidecum cele de drept penal procedural care sunt de imediată aplicare. Dreptul penal cuprinde ansamblul normelor juridice prin care se stabilesc ce fapte constituie
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
datei de 16 martie 2013. Mai susține că legiuitorul român trebuia să se raporteze în primul rând la dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, și nu să exercite opțiunea de derogare de la termenul stabilit de directivă prin instituirea unei retroactivități generale a art. 15 din Legea nr. 72/2013 . Principiul neretroactivității legii este recunoscut în dreptul comunitar cu aceeași autoritate ca și în dreptul intern, astfel că nu se poate susține că directiva transpusă prin Legea nr. 72/2013 ar permite o
DECIZIE nr. 745 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267443_a_268772]
-
au reglementat în niciun fel prescripția achizitivă în sistem de carte funciară, s-a cristalizat concluzia că, în privința posesiilor începute după intrarea în vigoare a acestei legi, este aplicabilă uzucapiunea de drept comun, reglementată de Codul civil. Pornind de la principiul retroactivității efectelor uzucapiunii (coborând în timp până la data la care aceasta a început) și de la regula de aplicabilitate generală potrivit căreia verificarea îndeplinirii condițiilor uzucapiunii se supune normelor juridice în vigoare la data la care posesorul a început să prescrie achizitiv
DECIZIE nr. 19 din 5 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă raportat la prevederile art. 56, 76 şi 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu referire la aplicabilitatea procedurii speciale de înscriere a drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii, în cazul prescripţiilor achizitive începute şi eventual împlinite înainte de intrarea în vigoare a noului cod civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268077_a_269406]