2,257 matches
-
Dezbaterea e de mai multe ori profitabilă. întâi, pentru că se constată că exegeții îl abordează pe Eminescu (om și operă) cu totul dezinhibați, eliberați adică de toate prejudecățile cristalizate, în timp, după moartea poetului. în al doilea rând, pentru că e revelatoare de idei, chiar dacă nu întotdeauna noi. în al treilea, dar sigur nu în ultimul, pentru că oferă prilejul de a formula noi întrebări, în legătură cu destinul postum al operei poetului. Momentul care a făcut posibil ca exegeza eminesciană să fie reluată - ca să
O dezbatere profitabilă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/7699_a_9024]
-
Șestov. Traiectoria acestor doi marginali ajunși în centrul Europei și al culturii nu e lipsită de o anumită exemplaritate în ordinea spiritului. Și, dincolo de scrierile sale, modul în care Fondane a întâmpinat moartea conferă gândirii sale existențiale o coerență luminoasă, revelatoare. Știm că ar fi putut să scape din lagărul în care a ajuns dacă ar fi acceptat să-și abandoneze acolo sora mai mare, pe Lina, la care ținea atât de mult. Fondane ar fi putut scăpa de la moarte dacă
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
2008, Nicolae Scurtu s-a impus că un eminent și laborios istoric literar, preocuparea să esențială fiind aceea de a cerceta, cu pasiune și competența, arhivele marilor biblioteci și ale celor particulare, descoperind și transcriind documente, manuscrise și scrisori inedite, revelatorii pentru destinul, operă și personalitatea unor reprezentanți de seamă ai literaturii române. Dintre lucrările sale deosebit de importante reamintesc edițiile critice G. Călinescu: Scrisori și documente (1979), E. Lovinescu: Scrisori și documente (1981), Ion Barbu în corespondent (1982). În anul 2007
Documente literare by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7601_a_8926]
-
voi ocupa de cea de-a doua categorie, unde s-ar încadra, de exemplu, Ștefan Bănulescu (Cartea Milionarului) sau I. D. Sîrbu (Adio Europa), ci mă voi limita doar la prima, adică la alegorii politice, pentru care nu găsesc exemple mai revelatoare decât Biserica Neagră de A. E. Baconsky și Gulliver în Țara Minciunilor de Ion Eremia. Excelentul roman al lui Baconsky nu a putut apărea, din motive lesne de înțeles, atunci când fusese scris; a fost însă publicat în Occident, iar în
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
românească a unui prozator britanic de o calitate artistică excepțională. Waugh (1903-1966) - reprezentant al modernismului englez tîrziu (unii critici îi stabilesc filiații și cu postmodernitatea) - e mai curînd un scriitor atipic, preocupat de construcția marilor epopei tradiționale, inițiatice, alegorice și revelatoare, într-o lume ce și-a pierdut însă gustul pentru sacralitate, preponderent profană și nihilistă. Personajele lui vin, într-o primă fază a evoluției epice, cu o anumită blazare "modernă", dar, supuse unor circuite formative, cumva ieșite din normalitatea diurnă
Epifaniile unui ateu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7532_a_8857]
-
coerența necesară. Mai bine spus, puterea scriitorului stă în capacitatea de a găsi întâmplări și de a fi în stare să le primească: "Aș zice, acum, că toată viața activă a unui mare scriitor e alcătuită din astfel de momente revelatoare; câtă vreme ele sunt probabile încă, scrisul creator (și nu repetarea, rescrierea) este cu putință". Sunt acestea adevăruri care nu pot fi contrazise și de aceea simpla lor enunțare pare ternă. S-ar putea spune numai că asta e condiția
Arta de a admira literatura by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7285_a_8610]
-
anglo-saxon temele care țin capul de afiș al dezbaterilor din viața publică românească. Spiritul analitic predomină, chiar dacă pagina este adesea irizată de un umor de foarte fină calitate, tonul rămâne mai mereu sobru, iar finalul analogiilor este mai mereu foarte revelator. Sunt puse în discuție teme de maximă actualitate ale perioadei de tranziție: reforma sistemului universitar românesc, situația elitelor, modul în care este tratată alteritatea, relația dintre copii și părinți, metehnele sistemului național de educație (șpaga, diplomele fără acoperire, chiolhanurile care
Teme ale vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7294_a_8619]
-
explorarea cărora instrumentul lui nu e adaptat" (p. 128). Atracția față de zonele obscure ale sufletului la un ins înzestrat pentru gândirea abstractă, căreia nu-i ignoră însă limitele, este în sine remarcabilă, ca și onestitatea autodefinirii, semnalată printr-un citat revelator: "Sunt și eu ce pot". (Re)descoperind această latură a personaltății lui Valéry, Livius Ciocârlie se (re)găsește, inevitabil, pe sine, pentru că tocmai elementele secundare, nesemnificative din punctul de vedere al Spiritului întors asupra lui însuși (viața, moartea, pasiunile, nevoile
„Gâlceva“ cu Valéry by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/7320_a_8645]
-
negre care devorează chipul cavalerului Spore constituie climaxul filmului. Ieșit în afara timpului, pe o scenă în care atât nașterea, cât și moartea au fost abolite, un loc care virtual reprezintă o ipostază a infernului, toate întrebările, ca și răspunsurile sunt revelatoare, iar crima, oricare ar fi ea, își relevă adevăratul chip de groază infinită precum țipătul cavalerului Spore, un țipăt mai lung decât veacul, asemeni celui din tabloul lui Edvard Munch. Regizorul a anulat în cele din urmă toate taxonomiile care
Întâlnirea din mlaștini by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7111_a_8436]
-
tristă ce port...). Absolutul se întrevede prin suferința deopotrivă a materiei somatice și a visului impur în tensiunea sa implacabil mundană: "De cînd acerastă carne mi-a fost pază / Și despăgubire, visul ce mă lovește orb / Cu confreria rănilor lucrează / revelator al infinitului fără corp" (De cînd această carne mi-a fost pază...). Lovit de "această îndelungată pierzare", poetul își contemplă lacrima din "corpul inert", conștient că "fibra cea mai înfiorătoare" e doar "masca amoroasă" a delirului, în timp ce veritabila iubire, de
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
de conștiință, fetița realizează, ceea ce Luc Jacquet dorește să realizăm, că iubirea pentru un animal sălbatic exclude posesia, că trebuie să respectăm tocmai acea dimensiune dificil de înțeles, sălbăticia pe care adeseori o asimilăm corect cu libertatea. Un episod devine revelator pentru filmul lui Jacquet. Ghidată de vulpe printr-o lume mirifică, fetița ajunge într-un spațiu unde această alteritate, sălbăticia devine copleșitoare. Este noapte și fiecare obiect este proiectat într-o umbră amenințătoare de aprinderea unui chibrit, episodul are ceva
Cum visează vulpile fetițe cu chibrituri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7348_a_8673]
-
Kurt Vonnegut în 2007. Plecarea lui John Updike amplifică sentimentul că se sfârșește o epocă, la a cărei glorie literară au contribuit din plin eleganța prozei sale, exigența inteligenței, finețea redării detaliilor și nuanțelor, profunzimea introspecției și intuiția alegerii momentului revelator pentru a redescoperi America.
John Updike și „mijlocul“ dilematic by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/7630_a_8955]
-
inițiativa, chiar risul, gustul riscului. Toate sunt calitățile lor. Și ei sesizează sever: (a)moralitatea vremurilor, duplicitatea și impostura, libertinajul și prostia. Sunt severi cu sistemul școlar, sunt nemulțumiți față de mediocritate care-i sufocă. Una peste alta, nu diferențele sunt revelatorii. Au, în pofida vîrstei, un altfel de maturitate. Pe care noi, generația din care eu fac parte, nu cred că am avut-o. (pp. 130-131) În concluzie, o carte severă și totuși serenă prin înălțimea lucidă și politicoasă cu care a
Spiritul spirist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7492_a_8817]
-
iar și iar, / împotriva cumințeniei și ascultării ..." (ibidem). E drept că o răscumpărătoare adiere angelică vine, la un moment dat, dinspre cărți, ca un efect al Logosului. Textul nu mai vorbește în numele eului estetic, prezumțios, ci al unei consubstanțieri cu revelatorul text al Scripturilor. Bun conducător de energie divină, "sămînță și literă dublă, fără nimic împrejur", își însușește rolul unor îngeri păzitori: Cînd sunt cu Tine, / dar cînd sunt cu Tine? Îngerii cărților / sunt și ei împreună - perechi fără nimic / împrejur
“Memoria inimii“ (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7496_a_8821]
-
dar cunoscute, în mare parte, apropiaților. Morga îl părăsește pentru câteva paragrafe. Fragmentul e memorabil: "Acum (2008) se tot anunță o a treia carte, a cărei apariție - pretinde autorul - se împiedică într-un singur poem, încă nescris, desigur cel mai revelator, fără de care edificiul întreg s-ar clătina grav... Până una-alta, cu diverse tertipuri, poți reuși să obții poemele din volumul încă inedit. Despre câteva dintre ele vreau să scriu niște rânduri, în chip de cronică a unei cărți anunțate
Argumentul Echinox by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7149_a_8474]
-
texte preexistente, ca produs intertextual poate fi, după Marian Papahagi, un argument decisiv al modernității lui Doinaș. Pe de altă parte, între poetica și poietica lui Ștefan Augustin Doinaș corespondențele, ba chiar echivalențele sunt cât se poate de explicite și revelatoare. Astfel, unei concepții despre poezie de nuanță neo (sau post) clasică, ce mizează pe exemplaritatea toposurilor, pe rigoare expresivă și apolinism formal îi corespunde o poezie de o amplă deschidere spre idee, nutrită de o viziune "eleată" (Ovidiu Cotruș) asupra
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]
-
Boala profesională Factor de risc profesional DERMATITĂ ALERGICĂ DE CONTACT a) Eczemă alergică de contact Adezivi Alimente în contact cu pielea (antigene animale și vegetale) Biocide, cauciuc, detergenți, esențe aromate, explozivi, fotoprotectoare, gaze de luptă, rășini naturale și sintetice (monomeri), revelatori fotografici, substanțe de contrast, substanțe de curățat, uleiuri de răcire Coloranți Cosmetice Medicamente (unele anestezice de contact, antibiotice, antifungice imidazolice, chinină, corticoizi, nitrofurazonă, sulfamide) în contact cu pielea Metale și compușii lor Plante (cu excepția alimentelor) Solvenți organici b) Eczemă
HOTĂRÂRE nr. 259 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252418]
-
definit de Durand poate fi un sinonim al substanței „creațiilor (ce) nu posedă o semnificație prin ea însăși”. Imaginația simbolică devine astfel o transfigurare a unei reprezentări concrete, în funcție de un sens tot timpul abstract. Așadar - cum afirma Blaga despre metaforă revelatoare - un simbol, scrie Durand, e o „reprezentare ce face să apară, deci să se manifeste un semnificat ascuns, el e epifania unui mister”. Condiția complementară a spiritului metaforic - menit să corecteze un deficit ontologic - e, de asemenea, un echivalent al
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
astfel de ireductibilitate îl determină pe Paul Ricoeur să constate că abordarea unui simbol trebuie, pentru a exclude orice inadecvare cu adevărată viața simbolică, să excludă alegorismul și să accepte faptul că substanță simbolurilor „e indestructibila, că ele constituie fondul revelator al cuvîntului ce locuiește printre oameni; pe scurt, un simbol da de gîndit”8. Teoria implicită a imaginarului, prezența în gîndirea lui Lucian Blaga, demonstrează o teza fundamentală: aceea că spiritul creator de cultură se definește prin integralitate, deci prin
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
conștiință, al doilea cu conținuturi de proveniență ancestrala, și al treilea cu devansări ale conștiinței”9. Apropierile dintre pozițiile blagiene și cele jungiene sînt mult mai adînci și semnificative decît lasă filosoful român să se întrevadă. Relevant, daca nu chiar revelator, e studiul lui Blaga „Despre personanță” (din Orizont și stil, 1935). Corespondentul acestui studiu, în gîndirea jungiană, e „funcția transcendență”10. În „Despre personanță”, așadar, Blaga, desi refuză să accepte ideea că ar putea exista, în cadrul conștiinței, enclave ale inconștientului
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
semnul revelării transcende un deficit ontologic, prin spirit metaforic. E semnificativ, de asemenea, faptul că însăși definiția jungiană a simbolului include așa-numitul element necunoscut (absent, cum scrie Durand). Acest necunoscut jungian se regăsește în „ascunsul” blagian, revelat prin metaforele revelatorii. Chiar definiția blagiana a inconștientului - că dinamism magmatic de atitudini și moduri de reacție, ca ritm interior și apetit primar de forme, ca efervescenta și exuberanta - e similară, daca nu identică, cu imaginea-arhetip jungiană, definită că „formă dinamică, o structură
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
să amintim decît domeniul cuantic, care reprezintă apoteoza impreciziei. Dintre gînditorii care au apăsat pe rolul metaforelor în cunoașterea științifică, Solomon Marcus pomenește doi fiziceni și un filosof: Maxwell, Niels Bohr și Lucian Blaga (a cărei distincție: metafore plasticizante - metafore revelatorii e analizată în detaliu de autor). Volumul e o pledoarie în favoarea rostului cultural pe care matematica îl poate avea în viață. Matematica nu doar te cultivă, dîndu-ți cunoștințe, dar mai ales te educă, împrumutîndu-ț i un anume mod de a
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]
-
Îngeri în ajutor", îngeri care-i sugerează, impredictibil, „să pulseze invers", îl constituie o fibră luptătoare: „Sînt al speranței ostaș" (Impact). Sau într-o variantă patetică: „Eu sînt stînca de la bază / Care noaptea sîngerează" (Prund de stele). Cu un adaos revelator: „Stînca are aceeași grupă sanguină cu mine" (Răsfrîngere). Acestei dispoziții de „ostaș" îi datorăm și cîteva energice tușe vizînd mediul socio-politic proxim, acea „uriașă moară", unde „Diavol cu diavol se însoară" (Stare). După ce ne mărturisește defel sfios: „Rîdeam de șapca
„Zbaterile, inclusiv pîlpîirile poemului” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6005_a_7330]
-
pentru a face dragoste. Lenin, Engels și cu Marx sunt simple marote pe care nimeni nu le mai ia în seamă. În locul pontifului Lenin, simbolul revoluției din Octombrie, tronează Lennon, zeul adolescenței nebune al revoluției Beat. O scenă anume este revelatoare în acest sens, Wuschel face rost de un disc original al Rolling Stoneșilor, o neatenție declanșează un scurcircuit și în întregul cartier înecat în beznă se dezlănțuie isteria soldaților și organelor biciuite propagandistic de coșmarul inamicului capitalist, iar unul dintre
Cireșarii de pe Aleea Soarelui by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6021_a_7346]
-
mare romancier american în viață - atunci când vorbește de una din cărțile sale ca despre un mijloc de a-și apăra titlul de campion? Știu bine c-a vrut să glumească, dar ce contează: gluma nu-i reușită, e mai curând revelatoare - trădează acea convingere profundă conform căreia literatura ar fi un soi de competiție de genul unui campionat de box profesionist.” Povestirile lui Hemingway sunt pline cu bărbați care nu se menajează; în filmul lui Russell, în schimb, Mickey Ward trăiește
Portretul boxerului la tinerețe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5717_a_7042]