1,027 matches
-
Suntem născuți pentru-a străluci aievea, Scânteia divină nu-i aleatoriu accident, Om fi noi sămânța vieții pe Pământ? Răspunsurile,cineva le stie pentru mine Simplu vreau să trăiesc și-mi este bine, Eu doar împărtășesc iubirea mea Făcând o reverență glasului de stea! Plânsul stelelor a stat, Ele chiar s-au bucurat Văzând pe unii că Privirea-n sus au ridicat La propriu și la figurat Treziți de-a lor lumină. Vedem prin vise A nopții simfonie, Șoapte unite-n
GLAS DE STEA de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370673_a_372002]
-
nu altceva...”. În fața treptelor de la intrarea în bloc, Iuliana avu o ușoară tresărire ce nu-i scăpă lui Eugen care, cu cel mai firesc gest, o încurajă să intre. După ce s-au eliberat de sacoșe, el o invită cu o reverență comică înapoi în hol: - Și acum, draga mea, să vedem cum ies eu la inspecția de fond a forului superior pe linie de marketing! Iuliana înaintă destul de timid în fiecare cameră, neputându-și reprima exclamațiile de uimire: - Wow! Ce frumos
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
cântărilor— acum îmi viețui viața căutând paharul plin... SPRE ÎNVIERE SAU PE CURÂND? fără aplauze surâsul ieșit din culise adună oameni, locuri, gesturi chiar aici pe pământ să guste din rai până nu cade cortina la gongul final cu o reverență multă larghețe se desprinde apoi înspre eter ... cu gesturile locurile oamenii rămași impregnați pe retina amintirii --de ambele părți-- chiar dacă fără aplauze... Referință Bibliografică: BILANȚ / Pușa Lia Popan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1957, Anul VI, 10 mai 2016
BILANȚ de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369697_a_371026]
-
ca muzeograf, pentru realizarea acestei case memoriale pe care o dorește un loc unic precum Stratford-upon-Avon al poetului național al literaturii engleze, William Shakespeare, s-a implicat în toate marile evenimente care i s-au dedicat Poetului.. Sunt amintite, cu reverența necesară și cu trimiteri încrucișate la prezent, evenimente istorice uitate (Unirea Principatelor), sau desfășurate nu la înălțimea necesară (Addenda la Ziua Națională), evenimente culturale de suflet ale românilor din teritoriile românești desțărate (Inaugurare istorică la Cernăuți, Eminescu nu s-a
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
Acasa > Cultural > Ecouri > MAGDA CATONE. FĂRĂ CUVINTE DE ÎNCHEIERE... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1823 din 28 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Un actor e întotdeauna gata să ne surâdă dintr-un orizont auriu, dacă facem reverență cu fața la el și cuprindem în conștiință o iubire, indisolubilă, ca venerația! Numele actorilor se autocaligrafiază în cartea spirituală a fiecărui neam cu istorie și fără frâie de mediocritate în calea culturii. Ceea ce e cardinal în ce primește o țară de la
MAGDA CATONE. FĂRĂ CUVINTE DE ÎNCHEIERE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368235_a_369564]
-
Sufletu-n altă-mpărăție. Români vin în straie cernite La sobru pelerinaj regal, Memorial să intre-n scripte, Cu regalitate la final. Toți își pleacă fruntea smerită, Lângă catafalcul funerar, Pulsul istoriei să simtă, De sub drapel național. La catafalc fac reverență, Se reculeg în rugăciune Și se închină cu decență, Pentru cea dusă-n altă lume. În semn de respect și omagiu, Covoare de candele și flori Fac sa lăcrimeze cortegiu, De ale istoriei erori. În zi de vară însorită, România
MONARHIA-FILE DE ISTORIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362565_a_363894]
-
de metri, revista Vatra veche a găzduit un serial dedicat vieții și operei lui George Coșbuc, din perspectiva istoriei literare, dar și prin prisma orizontului de veac XXI. Gestul nostru de a publica această antologie, s-ar vrea măcar o reverență la ceas aniversar, pentru că o aniversare nu e un scop în sine, ci oportunitatea fericită de a reveni asupra unei opere, cu instrumente noi de lectură și cu alți cititori, din succesiunea generațiilor ultime, mai puțin dedate la aromele clasice
„SUNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU...” de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353456_a_354785]
-
Ne dorim o libertate civilizată, nu haotică. Între oamenii civilizați există minime raporturi de respect reciproc, formule de prețuire, de respect, de decență, de bun simț. În mass-media este din ce în ce mai evidentă această eludare a termenilor decenți, evitarea intenționată parcă, a reverențelor de limbaj. Mă întrebam cândva dacă este făcută pentru a se vedea în ce lume trăim, ca o oglindă a vieții? Dar nu, m-am convins că este acea „ciupercă” care a crescut neadmis de mult, devenind cancerigenă. Vorbirea stradală
UNIŢI ÎN CUGET ŞI SIMŢIRI? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353528_a_354857]
-
Nu te rețin. Voiam, să știu, dacă lucrurile decurg bine. - La ce te referi, domnișoară guvernantă? - În general. - Este în regulă. - Oferta mea de prietenie rămâne valabilă. Oricând vei avea nevoie de ceva, sunt alături de tine. - Am reținut. Făcu o reverență. - Pot pleca? - Desigur. Să nu întârzii. Mătușa Annie își făcu apariția ca de obicei, agitată și gureșă. - Draga mea, am crezut, că nu mai sosești. Abigail își pierduse răbdarea cu supravegherea celor mici. Nu că nu i-ar iubi dar
MY LORD (X) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352709_a_354038]
-
El este pentru noi un mare reper spiritual, o coloană pe care încercăm să renaștem.(...) Eminescu ne-a fost și flamură, și spadă, și cetate. Poezia lui a echivalat pentru noi cu redescoperirea istoriei și propriei noastre identități.” - mărturisește, cu reverență, Arcadie Suceveanu. De fapt, toți poeții cernăuțeni, de la mic la mare, sunt purtători ai acestei cruci care este crucea poeziei cioplită din piatra limbii în care s-a născut. Eminescu a dus-o înainte lor pe umerii robuști ai geniului
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
plecăm, că sunt destul de scumpe... Doar n-o să le lăsăm aici. A, uite că a venit! - Bună seara! Bine ați venit și petrecere frumoasă. Sunt la dispoziția dumneavoastră, și-a făcut Mariana intrarea cu nelipsitul său zâmbet și cu o reverență subtilă, elegantă. - Fetițo, a intervenit domnul Ulieru, îmi place aici. Vei pune florile acelea în apă și apoi ne servești. Meniul, dacă se poate... - Este totul pregătit, domnule, exact cum a fost comandat, l-a întrerupt Mariana arătând cu bărbia
ISPITA (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354213_a_355542]
-
așa cum ne-a obișnuit deja în numeroasele eseuri și în cele șapte volume de proză publicate până acum, autoarea jonglează cu vocabularul savuros al românei, pe care dovedește că o iubește și valorează mai presus de toate, tratând-o cu reverența adâncă a dascălului care nu iese niciodată la pensie, chemarea sa coincizând cu menirea de om, al literelor, fără doar și poate.” Romanul lui Al. Florin Țene “Un ocean de deșert”, un “remarcabil saga”, după cum îl numește Mariana Cristescu, oferă
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
librărie "Poezii alese" Cântăm în duet, banul să ne iese. * * * Circul merge bine, succes grantat: Grijile s-au dus, de ele-au uitat... Vin copiii atâția, pe Miți s-o vadă; E regina serii, le face din coadă Zeci de reverențe; în ziar citește, Spune poezi, hârtii mâzgălește... Are epigoni destui, și-n străinătate Poezii traduse..., este-o somitate. Referință Bibliografică: PISISY MIȚI / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1355, Anul IV, 16 septembrie 2014. Drepturi de Autor
PISISY MIŢI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353802_a_355131]
-
domnișoarelor. Mama a așezat masa și vă așteaptă. - Cris, bine că ai apărut. Vino să ți-o prezint pe prietena mea Andrada, invitata ta de onoare la petrecere. - Ce plăcere! Cristian Trăistaru - aniversatul, se prezentă el zâmbind făcând o mică reverență în fața fetei. - Andrada Axinte - invitata, răspunse fata pe același ton glumeț. - Ei acum că v-ați cunoscut, să mergem la masă și poate după aceea ne mai rămâne timp să vă cunoașteți mai bine, să nu mai fie o surpriză
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353712_a_355041]
-
a costumelor autentice, păstrate din strămoși de către interpreți, cu evlavie și mult respect, aproape cu venerație. O adevărată paradă a costumelor, o competiție stimulativă a talentelor, a vocilor și a interpretării fără greș a cântecelor vechi și noi, cu aceeași reverență. România nu a cunoscut o asemenea efervescență, o asemenea emulație artistică, de când s-a înființat televiziunea. Pe oricine ai întreba care este cel mai îndrăgit realizator de emisiuni, răspunsul ar fi aproape unanim: Doamna Mărioara Murărescu - cea care și-a
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
steaua începutului si drumul spre nemurire! Speranța este covorul de iarbă al pașilor tăi. Oferă-i respect și afecțiune! Te va răsplăti mai mult decât aștepți. Pătrunde curajos în subteranele minții, tu ai puterea! Așa ai fost investit. Fă o reverența aristocratică in fața vieții, cinstește-ți menirea! Invit-o în castelul viselor și aspirațiilor trecute in manuscrisul destinului.Negociază-ți planurile, nu ceda în fața ingratitudinii, răutății și slăbiciunii! Ești sacrificiul din imensitatea timpului, din acest motiv ți se cuvine respect
TEMPLUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354068_a_355397]
-
îngeri” (poezie), Editura Absolut, București, 2013 • „Jurnalul proiectului 156 A” (roman), Editura Absolut, București, 2014 • „Femeia de la capătul mâinii” (poezie), Editura Absolut, București, 2014. • A publicat în Antologiile „Amprente Literare” (volumele VII-VIII-IX) Editura Pim, Iași și în Antologiile „Leagănul Lirei”, „Reverența cuvintelor”, „Lira de foc” , Editura InfoRapArt, Galați. • Prezentă cu scrieri pe următoarele site-uri literare: „Noduri și semne”, „poezii.biz”, „Confluențe lirice”, „Grai Românesc”, „Însemne Culturale” Referință Bibliografică: Maria IEVA - TĂCEREA MACILOR (POEZII) / Maria Ieva : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
în tăcută alunecare a apei unduitoare. Linul zbor pe seninul fără nor duce și aduce mereu nemuritorul dor. Armonie în formare, bobi ț ele lucitoare, strânse în ciorchine de culoare aprind roșia văpaie. Ne intimidează a stejarului grandoare, facem o reverență iederii în urcare și mai adăugăm î nc-o splendoare sub a vieții îmbrățișare. Referință Bibliografică: Ultimă zi caldă de septembrie / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1367, Anul IV, 28 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia
ULTIMĂ ZI CALDĂ DE SEPTEMBRIE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353142_a_354471]
-
pare a fi întrebuințat cu ambele accepțiuni „Persoană lipsită de noroc, nefericită” și „Persoană ticăloasă, de nimic”, iar cocoană, variantă a lui cucoană, este un grecism care în vremea lui Caragiale își pierduse deja conotația inițială pozitivă de a exprima reverența față de o persoană de sex feminin. Vorbele și comportamentul d-lui Lefter au un efect distrugător asupra interlocutorului care se dovedește o femeie slabă, incapabilă să-i facă față. Ea rabdă supusă și înspăimântată reacțiile și vorbele violente ale soțului
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Am fost bolnav, domnule șef”, „Parol, domnule șef: mâne viu negreșit.” Când află că există riscul de a fi destituit, i se adresează șefului său cu formula domnule Georgescu care, probabil, după părerea lui exprima un grad mai mare de reverență. Șeful, un om foarte inflexibil, care ține foarte mult la funcția sa, îl apostrofează și îi impune formula domnule șef. Găsirea biletelor și siguranța necugetată a câștigului îl fac să se simtă liber de a-și exprima gândurile și sentimentele
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
și să-l și umflu;” și cu Spiridon „Bravos, musiu Spiridoane! zice, nu te-ai culcat pân-acum;” Apoi parcă ne-a fost vorba musiu Spiridoane băiete, să nu te mai găsesc dormind când vin acasă!” Absența oricărei valori de reverență este susținută de asocierea substantivului musiu cu interjecția mă: „mă musiu” sau cu substantivul băiete: „musiu Spiridoane băiete”. Tot la adresa lui Rică Venturiano apelativul musiu mai este folosit de către Veta și de către Spiridon, ambii atribuindu-i o valoare de reverență, dovadă
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
de reverență este susținută de asocierea substantivului musiu cu interjecția mă: „mă musiu” sau cu substantivul băiete: „musiu Spiridoane băiete”. Tot la adresa lui Rică Venturiano apelativul musiu mai este folosit de către Veta și de către Spiridon, ambii atribuindu-i o valoare de reverență, dovadă faptul că fie din grabă, fie din ignoranță îl asociază cu domnule: „Domnule, musiu, tot aici ești?”, „Musiu! domnule! m-ai nenorocit și dumitale atâta ți-a fost! Fugi, fugi, că te omoară!” Politețea nu este însă de intensitate
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
ți-a fost! Fugi, fugi, că te omoară!” Politețea nu este însă de intensitate maximă, deoarece verbul se află la persoana a II-a singular, iar în exprimarea Vetei apare în același context cu pronumele dumitale al cărui grad de reverență este mai mic decât al pronumelui dumneavoastră. Aprecierea făcută de jupân Dumitrache lui Rică Venturiano este pur subiectivă, izvorâtă dintr-o „inimă rea”, roasă de gelozie. Aspectul exterior al tânărului cu ochelari și cu joben și parțial și faptele sale
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
un scaun, se lasă lins pe nas de către acesta. Atât în adresarea directă, cât și în referirile pe care le face la madam Ftiriadi, folosește cuvintele cele mai elogioase din epocă, fie repetat, fie într-o înșiruire de formule de reverență: adjectivul onorat apare de trei ori: de două ori asociat cu substantivul doamnă și o dată cu substantivul mamă, iar ilustru de două ori: o dată asociat cu substantivul matroană și o dată cu doamnă: „Onorată doamnă, eu încă mă recomând!”, „Binevoiască numai onorata doamnă
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
vreo douăzeci de ani a fost numit „domnule Iancule”. Când a ajuns director i s-a spus „stimate domnule director”, iar după alți vreo douăzeci de ani „nene Iancule”. Recunoaștem în această schiță modalitățile de exprimare a diferitelor grade de reverență față de o persoană. Interjecția „mă” urmată sau nu de prenumele personajului, nu exprimă nici un fel de respect. Substantivul „domnule” urmat de prenumele personajului exprimă un grad mediu de respect, datorat unui om ajuns la vârsta maturității, care are o condiție
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]